797 matches
-
mit anunță și tema independenței fiecărui curent de memorie, susținută în capitolul despre timp. Memoria individuală a solitarului din Londra este o legătură între mai multe memorii colective, dar important este că, în această descriere, conștiința posedă în ea însăși virtualități de cultură și că, actualizîndu-le, ea alege punctul de vedere al pictorului sau pe cel al economistului. Altfel spus, libertatea memoriei, care în articolul despre muzicieni era înțeleasă ca libertate defensivă care manipulează curentele de memorii și se situează la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
la un moment dat, un curent de memorie literară, apoi un altul, de memorie religioasă. Sensul istoric al acestei inversări ierarhice între memoria socială și memoria colectivă vine ca o consolare a deznădejdii: eternă este memoria socială, care e o virtualitate, pe cînd prezentul (istoria) nu durează decît un moment ca memorie colectivă. La paginile 182-183, Halbwachs își evocă pasiunile de tinerețe într-o formă codată, vorbind despre prietenii săi de la Școala Normală; or, prietenii săi din tine-rețe erau socialiști. În
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
o cameră sau de structura unui oraș. Spațiul implică o temporalitate. Acest lucru este adevărat în special în exemplele date de Halbwachs din spațiul rural, spațiul juridic, spațiul economic. Noutatea și specificitatea acestor spații este că au un fel de virtualitate și un loc în care această virtualitate se actualizează. Virtualitățile juridice fac ca toți oamenii dintr-o regiune să știe că intră în raport juridic unii cu alți, și unii, și alții cu obiectele, cu pămînturile, cu proprietățile, iar în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Spațiul implică o temporalitate. Acest lucru este adevărat în special în exemplele date de Halbwachs din spațiul rural, spațiul juridic, spațiul economic. Noutatea și specificitatea acestor spații este că au un fel de virtualitate și un loc în care această virtualitate se actualizează. Virtualitățile juridice fac ca toți oamenii dintr-o regiune să știe că intră în raport juridic unii cu alți, și unii, și alții cu obiectele, cu pămînturile, cu proprietățile, iar în caz de criză, există un notar, există
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
temporalitate. Acest lucru este adevărat în special în exemplele date de Halbwachs din spațiul rural, spațiul juridic, spațiul economic. Noutatea și specificitatea acestor spații este că au un fel de virtualitate și un loc în care această virtualitate se actualizează. Virtualitățile juridice fac ca toți oamenii dintr-o regiune să știe că intră în raport juridic unii cu alți, și unii, și alții cu obiectele, cu pămînturile, cu proprietățile, iar în caz de criză, există un notar, există un loc unde
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fac ca toți oamenii dintr-o regiune să știe că intră în raport juridic unii cu alți, și unii, și alții cu obiectele, cu pămînturile, cu proprietățile, iar în caz de criză, există un notar, există un loc unde această virtualitate poate fi actualizată; actualizatorul acestei memorii colective este personajul ei central. Timpul juridic pare să meargă de la periferie la centru (notarul) și de la decizia centrului (notarul) la periferie. Această structură a spațiului care implică o temporalitate centrată se regăsește, la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de altul și asigură identitatea grupului, adică nu mai este un spațiu transtemporal, ci spațiul unei temporalități colective, servind ca barieră față de alte temporalități colective (spațiul unui grup religios în raport cu exteriorul sau cu orașul). Astfel, schema generală a spațiului ca virtualitate și ca loc al activității poate fi înțeleasă atît ca spațiu legat de timpul prezent indefinit, cît și ca spațiu legat de timpul istoric colectiv. Spațiul și sociologia cunoașterii Acest lung text despre spațiul matematic, omis pînă acum, va deschide
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
21. Opera faraonului asigură stabilitatea Cosmosului și a statului și prin urmare continuitatea vieții, într-adevăr, cosmogonia este reluată în fiecare dimineață, când zeul solar îl "alungă" pe șarpele Apophis, fără a reuși totuși să-1 nimicească; deoarece Haosul (= Tenebrele) reprezintă virtualitatea; el este deci indestructibil. Activitatea politică a faraonului repetă fapta lui Ra; el însuși îl "alungă" pe Apophis, altfel spus el veghează ca lumea să nu se reîntoarcă în Haos. Când dușmanii apar la frontieră, ei vor fi asimilați lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
înlocuită cu lupta pentru suveranitatea lumii (cf. Zeus-Typhon). Victoria zeului asigură stabilitatea și prosperitatea țării. Se poate presupune că, înainte de "folclorizarea" sa, mitul prezenta "domnia dragonului" drept o perioadă "haotică", punând în pericol sursele înseși ale vieții (Dragonul simbolizează atât "virtualitatea" și obscuritatea, cât și seceta, suprimarea normelor și moartea). L 46. Kumarbi și suveranitatea De un interes excepțional este ceea ce s-a numit "teogonia" hurrito-hittită13, adică suita de evenimente mitice având ca protagonist pe Kumarbi, "Tatăl Zeilor". Episodul inițial - "regalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Rig Vadă, încă (1,79, l), îl numea pe Agni "șarpe furios". Aitareya Brahmana (IE, 36) afirmă că Șarpele Ahi Budhnya este într-un chip invizibil (paroksena) ceea ce Agni este la modul vizibil (pratyakșa). Cu alte cuvinte, Șarpele este o virtualitate a Focului, în vreme ce întunericul este lumină nemanifestată, în Văjasaneyi Samhită (V, 33), Ahi Budhnya și Soarele (Aja Ekapad) sunt identificați. Când se ridică în zori, Soarele "se dezleagă de Noapte. la fel cum Ahi se desface de pielea sa" (Sat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
metamorfozându-se în ceva foarte mic" (Mahăbhărata, V, 9, 2 sq.; încă în RV, I, 32, 14). și zămisliseră zeii. Indra n-a făcut decât să-i despartă pe părinții cosmici și, fulgerându-1 pe Vrtra, el a pus capăt imobilității, "virtualității", simbolizată de modul de a fi al dragonului 34. După unele tradiții, "modelatorul" zeilor, Tvaștr, al cărui rol nu este clar în Rig Vadă, își construise o casă și a creat Vrtra în chip de acoperiș și de pereți ai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui i se atribuie meritul de a fi străbătut Apele Primordiale și de a le fi fecundat. E vorba, desigur, de o concepție cosmologică arhaică: crearea lumii prin unirea elementului arzător (foc, căldură, lumină, semen virile) cu principiul acvatic (Apele, virtualitățile; soma}. Vom regăsi unele atribute ale lui Agni (căldură, culoarea aurului - căci i se atribuie un corp de aur, RV, IV, 3, 1; X, 20, 9 - puteri spermatice și creatoare) în speculațiile cosmogonice elaborate în jurul lui Hiranyagarbha (Embrionul de aur
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să surprindem mai bine geniul religios al credincioșilor lui. Ca și poporul grec însuși, zeii săi sunt rezultatul unei grandioase sinteze. Grație acestui lung proces de confruntare, simbioză, coalescență și sinteză, formele divine grecești au reușit să-și revele toate virtualitățile. 11 Cf. Willamowitz, Glaube d. Hellenen, II, 34; Mărie Delcourt, L'oracle de Delphes, pp. 215 sq. 12 Cea mai veche referință se găsește într-un poem al lui Alceu (în jur de 60 î. Hr.), rezumat de un retor târziu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ducem cu rana din carne pe Domnul/ și-n fiecare seară îi dăm să mănânce-un paing." (Partitură). Dacă la Geo Dumitrescu eul își recâștigă dreptul la exprimare în poezie, la Ion Caraion eul apare, mai degrabă, sub forma unei virtualități. Se vorbește în numele unei întregi generații, cel mai adesea instanța comunicativă fiind desemnată prin pronumele "noi" sau se împrumută un ton sibilinic. Versurile capătă totuși o putere incantatorie: Noi suntem nebunii care vor muri/pe marginea dintre noapte și zi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care a fost abordată femeia pariziana a permis descifrarea ei complexă ca fenomen de cultură și literatura din perspectiva estetică și interdisciplinara. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Pariziana, incitantă și ireductibila la o singură formulă critică, implică redimensionări în câmpul estetic și reinterpretări în universul românesc. Plasarea în prim-planul analizei a unui personaj central al literaturii franceze din secolul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-lea: - dimensiunea mitică interpretării etiologice a imaginii sale idealizate, - dimensiunea romanesca interpretării sale estetice în scrierile artistice, - dimensiunea teatrală reflectă interpretarea fenomenologica. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Analiza femeii pariziene ne-a oferit posibilitatea recitirii prozei franceze și reinterpretării personajului feminin dintr-o perspectivă nouă, descoperind aspecte inedite, sintetizatoare și integratoare ale subiectului în discuție. Identitatea complexă a personajului Parizienei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prin medierea altuia. "Iată un dispozitiv triunghiular minimal ce determină un triplu raport de reciprocități; între aceste trei unități și înăuntrul fiecăreia dintre ele există mai multe combinații posibile, care îi asigură mitului mobilitatea, elasticitatea și, prin urmare, rezervă de virtualități, adică de metamorfoze" [1999, p.8]. 65 "Décidément l'air de Paris ne ressemble à aucun air. Îl a un je ne sais quoi de montant, d'excitant, de grisant, qui vous donne une drôle d'envie de gambader et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și de cunoștințele interlocutorului sau cititorului, de gradul de familiarizare a acestuia cu domeniul abordat sau cu obiectul despre care se discută. Condensarea primară conjuncturală se confundă, se suprapune, așadar, în bună măsură cu tipul de elipsă lexicală care deține virtualitatea transformării sale în condensare; formele condensate aflate într-o etapă primară nu-și au locul decât în mesaje adresate unor interlocutori avizați, care sunt conștienți cel puțin de tematica mesajului. Cuvântul pistol din îndemnul Dă-mi pistolul! sau din afirmația
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o cuprindere circumstanțială, ea se înscrie în ecuația evenimențială a momentului și asigură participația conjuncturală la un crâmpei de absolut, oferind o vizare indirectă către înălțimi abordabile fără continuitate și fără metodă, dar în legitimă autenticitate și cu garanția unei virtualități oricând preluabile în acte superioare de sinteză. Dihotomia nu funcționează aici cu rigiditatea unei separații exclusive, ci permite, prin jocul microuniversului individual, condensarea mântuitoare de contradicție a unei ample desfășurări normative, obținerea imaginii răsfrânte a unei lumi în care regula
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
silogisme, pentru ceea ce nu poate întrupa o înșiruire algoritmică nesfârșită. Expozeul discursiv este o realitate logică presărată cu devieri de opțiune, cu sincope ale liniei despărțitoare între demersuri coerente punctuale, cu adăugiri de comentariu lămuritor sau de explicitări încărcate de virtualitate vizionară, cu încercări retorice aflate la granița indecidabilă a unei probabilități inevitabile. El este imaginea așezată și definitivată a parcursului întortocheat la care obligă dificultatea temei investigative și onorează această dificultate prin adiție personalistă legitimă la o derulare consecvent calculatorie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cunoașterii de sine își găsesc aici o utilizare privilegiată, una dintre cele mai potrivite și mai demne implicări pe care o poate realiza fiind cea a investirii în creație, a nobilei misiuni constructive care face din umanitatea asociabilă unei pure virtualități o actualizare părtașă modelului transcendent. Energia inconștientă care mediază revelațiile unei inspirații artistice autentice trebuie canalizată, orientată, segmentată în vederea unei organizări estetice a creației, iar mersul acestei rostuiri nu poate fi supravegheat decât tot în conformitate cu determinări raționale sintetice care combină
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
24 de ani, tânărul Cioran, exilat la Paris, scrie poate cel mai pasionat text al său, Schimbarea la față a României, un eseu în care sunt prezentate criza unei culturi mici, iubirea și ura față de istoria României: „Salvarea României - sunt virtualitățile și posibilitățile ei ascunse. Ceea ce am fost nu este decât un sprijin iluzoriu. Nu trebuie să fim atât de lași încât să ne inventăm un trecut. Iubesc istoria României cu o ură grea“, scria Emil Cioran în 1936. Ceva din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
într-o arie, ce-i drept, interdisciplinară: cyber și Internet studies. Densitatea de concepte se datorează încercării, unice până acum la noi, de a aborda toate teoriile care au tratat, fie și tangențial, problema corpului la granița între realitate și virtualitate. Această virtute a studiului, de a atinge tot ceea ce a fost și este prezent în agenda „corpului virtual“ poate fi, în egală măsură, și cea mai mare piedică în calea receptării. Pentru că la finalul lecturii nu știi încă ce a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
viitorul corpului într-o lume ultratehnologizată. Studiul are patru părți, fiecare încercând să explice un segment al imaginarului privind corporalitatea în era tehnologică: cyborgul, avatarul, entitatea transgenică. Ultimul capitol discută una dintre ideologiile alterității, foarte activă în aria studiilor privind virtualitatea și corporalitatea: cyberfeminismul. Chiar dacă pare un proiect utopic să traversezi toate aceste perspective, fiecare capitol are o structură puternică (unul dintre scopurile autoarei, după cum afirmă în Concluzii, a fost sistematizarea), care se învârte în jurul unor termeni-cheie. E rar întâlnită această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
epistemic sau etic ale problemei. Dar, fiind vorba de un studiu cultural, rigoarea „aseptică“ ce s-ar aplica filosofiei, sau științelor cognitive, nu-și are rostul aici. Dincoace de bine și de rău E admirabil traseul făcut în jurul conceptului de virtualitate. În fiecare capitol, în funcție de fundalul pe care se manifestă corporalitatea (interfață sau proteză, problemă ontologică sau socială etc.), virtualitatea capătă noi sensuri. În mare, virtualitatea e o extindere de virtus-uri, o altă categorie a existenței care nu se poate reduce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]