20,296 matches
-
Nu e o ușurare că nu avem ce descifra la Pinter. E o mare povară, fiindcă - dacă e să ne luăm după el - trebuie să-l reconstruim. Concentrarea a fost și maxima preocupare a lui Eliot la vremea lui. El visa să îelimine poezia' (îcut out the poetry'), tot așa cum Pinter visează să reducă cele spuse pe scenă, să concentreze dialogul în cât mai puține cuvinte: îGrija mea esențială este să construiesc structura cum vreau eu. Rescriu piesa de trei ori
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
E o mare povară, fiindcă - dacă e să ne luăm după el - trebuie să-l reconstruim. Concentrarea a fost și maxima preocupare a lui Eliot la vremea lui. El visa să îelimine poezia' (îcut out the poetry'), tot așa cum Pinter visează să reducă cele spuse pe scenă, să concentreze dialogul în cât mai puține cuvinte: îGrija mea esențială este să construiesc structura cum vreau eu. Rescriu piesa de trei ori dar în final trebuie s-o lași cum a ieșit. Vine
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Nu trebuie să te ferești Mi-e sufletul un lung murmur Venit din vechile povești Pe care tot mi-o dai mi-l dai Pe mijlocul tău subțirel Am pus în joacă un inel Să-ți poarte sîmbetele-n el Dacă visezi vînjuri de cai Iubita mea cu ochi mari verzi Cînd eu te cert tu mă dezmierzi Focul din noi e-n pălălăi Sfîrîie roua-n aspre clăi Asmute-mă cu sînii tăi Cei ascuțiți viața să-mi pierzi Iubita mea
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]
-
și asfințit mereu pasărea Khaya cu ochii deschiși doarme pasărea Khaya în ample navigații, pe mările etherului cu ochii închiși; bea apă multă numai dacă plouă de nouă ori pasărea Khaya dar în zborul extatic una cu cerul pasărea Khaya visează splendoarea de la capătul apei visează furtuna pasărea Khaya aprinde etherul cu sunetul Kha! pietŕ vino să te văd - știu că bați în poartă cu o boare de vânt; nopțile-mi sunt numărate, zilele-mi sunt și sunetul lumii primordial bate
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
cu ochii deschiși doarme pasărea Khaya în ample navigații, pe mările etherului cu ochii închiși; bea apă multă numai dacă plouă de nouă ori pasărea Khaya dar în zborul extatic una cu cerul pasărea Khaya visează splendoarea de la capătul apei visează furtuna pasărea Khaya aprinde etherul cu sunetul Kha! pietŕ vino să te văd - știu că bați în poartă cu o boare de vânt; nopțile-mi sunt numărate, zilele-mi sunt și sunetul lumii primordial bate cu egalitate în tâmpla secretă
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
arde, zei întîmplători, fără să ceară nimănui iertare. Va fi o sărbătoare moartea lor, orașul nu-și va pune-n cap cenușă, femeile nu vor ofta de dor, doliu nu ne vom pune peste ușă. Doar o secundă, patetic, vom visa la ochii lor cu cearcăne și prapuri, la fruntea cu albaștri solzi pe ea, pe care azi nu-s cruci, nici epitafuri. Apoi vom sparge un pahar cu vin de-asfaltul plin de moaște și vom plînge pentru poeții care
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
sunt "pe linie" nici a Ta - cum nu am fost nici pe linie ideologică-partinică..." (din Febra negației, 1990-1996) * ian. 1984 ("Nu-mi cereți să mai cînt...") "Anul 1984; am intrat în cel de al 50-lea an, poetă "păcătoasă, neglorioasă, visând aiurea, pe fond muzical de orgă și al zbaterii pulsului, extrasistolelor..." 14 febr. 1984 "Mă voi interna la Fundeni... Iarna nu s-a terminat încă dar eu nu mai rezist; sunt bolnavă de frig, de atmosfera înghețată din jur, izbiturile
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
care sunt haos. Acum vreo patru ani, Ștef., prietenul meu, cînta, la beție, un cîntec popular, sfîșietor: un plînset al bătrîneții, simplu și dezolant. (Bătrînețe, haine grele; etc.) în noaptea aceea, mi-aduc aminte, am avut un coșmar. M-am visat bătrîn, îmbătrînit deodată, viața, tinerețea, alunecate printre degete. Era o disperare fără nume. M-am trezit, în dimineața însorită, plîngînd de fericirea de a-mi putea spune: Am douăzeci și cinci de ani, nu șaizeci". însă, panica unui gol, unui trecut gol
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
cu disperare un mijloc, un proiect, o tactică bazată pe modestele posibilități materiale de care dispuneam, pentru a strecura printre zăbrelele Puterii speranțele, până atunci interzise, iluzia înfiripării unui dialog uman autentic, sfidând canoanele ideologice cu publicul pe care-l visam. Trebuia să existe, ne spuneam, un program, o formă estetică inedită, un mesaj amețitor ca parfumul unei flori tropicale care să adoarmă vigilența cerberilor... Așa am descoperit Inocența, spiritul lumii pure, dinainte de păcat, simbolul copilăriei eterne: al Copilăriei și nu
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
un nou volum, scotoceam în grămada inepuizabilă, mai răsturnînd vreun raft capricios, dispus să-mi dărîme și nervii, să mă blocheze ore întregi în munca migăloasă a reașezării tomurilor... îl scoteam la suprafață... îl răsfoiam... cădeam pe loc în plictis... visam altul... Oboseam repede. Intram în deznădejdi de nesuportat. Îmi însemnam ceva, însăilam niște versuri zgubilitice, nu-mi plăceau... Iar lectură și iar puseu brusc, euforizat de cofeină, în lumina clipei prea strîmte... Cam în vremea aceea am cunoscut-o. Imediat
Povestește-mă, băi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12421_a_13746]
-
proprie, plicurile tale cu buzele strâns lipite, scotocind cu disperare prin tot ce-a fost și neînțelegând ce-a lipsit. Fulgi de-ntuneric Fulgi de întuneric îmi cad pe sub pleoape - copioasă zăpadă funerară. De veghe pe corabia-mi de carne, visez c-ai să-mi scrii într-o seară. îmi ascult viața vuind jos, la cazane, obosită, înfometată, nepăsătoare. Jură-mi că totul e spre bine și că mă vei veghea în continuare. De Crăciun De ce n-ai mai așteptat? Chiar dacă
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
nu va fi fost dictată de un soi de sete de sacrificiu semănând cu... narcisismul. Confidențialul PC român se aruncase singur, în ilegalitate cerând, în 1924, la injoncțiunea Internaționalei comuniste, un statut federal pentru România abia reunită; MR Paraschivescu însuși visează la un asemenea stat federal, cu precizarea: "evident, ar fi de preferat ca acest Stat să fie socialist!" (dar narcisicul politic va mai spune, de-a lungul Jurnalului, o liotă de alte extravaganțe și nebunii...). Pe 16 decembrie 1941, e
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
Parce : "N-aș vrea ca aceasta să mă împiedice să scriu încă alte poeme." Într-o existență plină de neajunsuri și contrarietăți, o mare bucurie izbucnește, în ianuarie 1942! Deși în vârstă de doar treizeci și unu de ani, MRP visează la câțiva tineri scriitori care să-i vină alături; și, chiar atunci, află că: "tinerii de la Albatros văd în mine un fel de "chef de școală". Acela care alege să meargă alături de mine, se apropie (sau se îndepărtează, după caz
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
secundă cetaceul/ izbi și scufundă/ terasa și nivelul patru/ ateriză surprins domnul de sus/ iar cățelușa lui se smiorcăia/ printre papucii de casă/ ai doamnei de la trei/ se plictisea de moarte cetaceul/ prin spuma căzii/ încăierări cu alți masculi gheboși visa/ și-n altă zi mai mohorâtă/ trase dopul de lanț/ și spre oceanul năzuinței lui/ se strecură cu tot cu apă." (Rarități). Șerban Foarță, Honoroficabilitudinitatibus, Timișoara, Ed. Brumar, 2004 (publicistică). 240 pag. Volumul cuprinde articole publicate de Șerban Foarță într-un săptămânal
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
Lucian Alecsa LUCIANOGRAMĂ (proiecție) La 50 de ani mă visez în Siberia sub o cruce de gheață - doar îngerul mă răsfață, în chip de mama Elisabeta, para și meta... fizica - întretăiere de drumuri întru Fiul și Fiica GARDIAN DE NOAPTE Viața mea adevărată e în somnul fiului meu Bîntuit de
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
în termeni preciși cu ce anume vor contribui la buna funcționare a propagandei comuniste. Nici unul nu îndrăznește să declare, teribilist, că în anul care urmează nu are chef să scrie și că vrea doar să citească, să călătorească sau să viseze. Toți adoptă un ton grav și folosesc cuvinte ca "muncă", "străduință", "datorie", "activitate", străine de bucuria scrisului și gratuitatea literaturii. Nu este mai puțin adevărat că participanții la anchete sunt recrutați dintre partizanii declarați ai regimului și că de multe
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
ins Pentru o emisiune Acum pentru-o secundă îmi pare că sunt singur în barca de hârtie Și pentru prima oară, Neîntrerupt de nimeni. M-avânt în infinit. Să fie oare semnul Că totuși Te-am găsit? Cuplu hamletian Citeam visând la replica nespusă, Când tu, înveșmântat în mantia-ți sumbră, Mi-ai luat în mâini obrazul ca pe-o cupă Din care nu puteai să bei... Supusă, M-arunc în ochii tăi ca-ntr-o prăpastie... Tot ce urmează-apoi e-nscenare
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
a se vedea Cum vin înspre țărm Cu gene de spumă, Se pleacă încet Peste pupila de piatră, Apoi se ridică din nou Și se lasă stingher Să-nchidă vederea pământului Acoperit de somn și de ape, Și reușind să viseze câte o dungă de cer Doar în secunda dintre două pleoape. Peisaj impudic Ce poate fi mai indecent, mai senzual Decât pielea pământului Pe care, retrăgându-se din când în când, Marea o dezvelește râzând, Ca o fustă cu volane
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/12556_a_13881]
-
cai, boi sau porci au în bătătură, ci după cum au să muncească și să se poarte în viața nouă care începea." (s.n.) Ce se va întâmpla mâine, iată întrebarea fundamentală a operei sale de tinerețe. În edițiile definitive, Ilie Barbu visează: "Ilie închise ochii și, pe jumătate ad ormit, visă lumina zilei și o întindere nesfârșită de pământ. I se părea, vedea cum gospodăria treiera prima ei recoltă și Ilie știa pe dinafară câte zile-muncă are fiecare. Da, se cântăresc sacii
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
au să muncească și să se poarte în viața nouă care începea." (s.n.) Ce se va întâmpla mâine, iată întrebarea fundamentală a operei sale de tinerețe. În edițiile definitive, Ilie Barbu visează: "Ilie închise ochii și, pe jumătate ad ormit, visă lumina zilei și o întindere nesfârșită de pământ. I se părea, vedea cum gospodăria treiera prima ei recoltă și Ilie știa pe dinafară câte zile-muncă are fiecare. Da, se cântăresc sacii așa cum văzuse el că se făcea la gospodăria de
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
el a jucat un rol și marea, faptul că am copilărit la Constanța. Orașul aducea cu sine ceva exotic, cu mult parfum oriental și cu trimiteri, pline de rezonanță evocatoare, la numele sonore ale localităților presărate pe întinderea globului. Puteai visa, contemplând orizontul, urmărind vapoarele și lăsându-te cuprins de dorul călătoriei. Minulescu avea darul să-ți trezească o nostalgie hrănită numai din închipuire și din cântarea strunelor sale de poet. Așa se face că într-o bună zi, în 1939
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
într-o duminică, prin pădure. Adevărat că era o potcoavă uriașă, dar în nici un caz nu avea trei kilograme. L-am chestionat apoi asupra numărului celor cărora izbutise să le captureze visele: mi-a răspuns că reușise să vadă ce visează noaptea aproape o mie de oameni. Că scotocise prin somnul mai multor făpturi, dar că nu toate îl lăsaseră să le vizioneze visele ca la cinematograf. Unele îl alungaseră de-a dreptul furioase din somnul lor. Pe vremea aceea, pe la
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
creez și fiindcă de acasă la școală și înapoi aveam mult timp liber, iar prietenele mele balerine, anume Grațiela și Adriana, nu puteau să-mi umple acest timp întotdeauna: Grațiela fiindcă era prea musculoasă și rigidă și seacă (de pildă, visa numai cifre), iar Adriana, deși mi se potrivea întru totul, era la fel de frântă de oboseală ca și mine, așa încât de obicei tăceam împreună. În drumul de la gimnaziu la școala cu încăperi luminoase, pavoazate cu oglinzi uriașe, unde învățam să facem
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
ea pe cînd sărută bărbatul a cărui amintire crede că sunt, - atît de frumoasă, încît delirez lîngă trupul meu oblojit de ceaiuri, ca un copil lăsat singur pe cînd viața abia începea să-i deschidă ferestrele, încît cad și-mi visez somnul mormînt hîrjonit de îngeri ca pe un maidan înzăpezit zarva copiilor uitînd de foame, încît o culeg din toate imaginile și mi-o așez acolo unde uitarea nu are sfîrșit, o simt, nu este decît foșnetul îngerilor prinși în
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
vecilor, în timp ce peisajul se veștejește, în timp ce portretul pute, în timp ce mor încă și încă o dată foarte moartele naturi moarte. Tempus Timpul. Frumos. Cu Profețiile, oho, împlinite toate. Și, mai ales, Ultima. Mari surprize nu prea mai putem avea. Am raportat și visat aproape totul. Mutări și mutații, mutanți și muțenie. Poeții mai găsesc totuși câte ceva de cântat. Iar când răgușesc, joacă fotbal, precum odinioară, Cioran, cu craniile lui Yorrick. Poetesele, și mai brave, își ridică tot mai tulburător poalele-n cap - țin
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]