KorAP: Find »[drukola/base=viteză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...1917 >

47,905 matches

Corola-journal/Journalistic/247_a_538

trebuie să se familiarizeze foarte bine cu ergogeneza jocului de handbal și să cunoască cerințele fizice și psihice specifice postului pe care este specializat fiecare jucător din echipă. Psihograma jocului de handbal pe posturi Extrema Calități motrice: mobilitate articulară, suplețe, viteză de reacție, execuție și de deplasare pe distanțe scurte, forță pe toate segmentele corporale, ambidextru, rezistență specifică de joc, îndemânare generală și specifică. Aptitudini senzoriale: percepție vizuală( acuitate vizuală, vedere periferică), echilibru, percepția segmentelor și a corpului întreg în acțiuni

ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
și de deplasare pe distanțe scurte, forță pe toate segmentele corporale, ambidextru, rezistență specifică de joc, îndemânare generală și specifică. Aptitudini senzoriale: percepție vizuală( acuitate vizuală, vedere periferică), echilibru, percepția segmentelor și a corpului întreg în acțiuni efectuate cu maximă viteză. Aptitudini neuro și psihomotorii: coordonare motrică, precizie, finețe în execuție, tenacitate motrică corespunzătoare, coordonare oculo-manuală și disociere manuală. Pivotul Calitățile motrice ale pivotului sunt in deplină concordanță cu cerințele postului. Timpul scurt pe care îl are la dispoziție pentru aruncare

ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
manuală. Pivotul Calitățile motrice ale pivotului sunt in deplină concordanță cu cerințele postului. Timpul scurt pe care îl are la dispoziție pentru aruncare în faza a IV-a a atacului, fiind mai scurt decât la ceilalți jucători necesită din partea pivotului: viteză mare de reacție și execuție, un echilibru perfect al corpului si segmentelor corporale, coordonare foarte bună. Relațional, trebuie să cunoască și să aplice la momentul oportun toate mijloacele de colaborare în cuplu (cu extrema, cu interul, cu conducătorul de joc

ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
Aptitudini senzoriale: acuitate visuală, vedere periferică, percepție auditivă biaurală, echilibru static și dinamic, percepția limitei semicercului de 6m. Aptitudini psihomotrice: îndemânare deosebită în manevrarea mingii, prinderea și pasarea mingii în poziții dificile, execuții cu mare finețe. Aptitudini intelectuale: inteligența practică, viteză de analiză și decizie în acționare, stare de combativitate continuă Interul Calități motrice: forță deosebită a brațelor, detentă, viteză de execuție a brațului de aruncare, viteză explozivă. Aptitudini senzoriale: acuitate vizuală, capacitate de orientare în spațiu, vedere periferică. Aptitudini intelectuale

ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
psihomotrice: îndemânare deosebită în manevrarea mingii, prinderea și pasarea mingii în poziții dificile, execuții cu mare finețe. Aptitudini intelectuale: inteligența practică, viteză de analiză și decizie în acționare, stare de combativitate continuă Interul Calități motrice: forță deosebită a brațelor, detentă, viteză de execuție a brațului de aruncare, viteză explozivă. Aptitudini senzoriale: acuitate vizuală, capacitate de orientare în spațiu, vedere periferică. Aptitudini intelectuale: inteligență generală, claritate gîndirii, inteligența practică, știința jocului în general și specifică postului de joc, stabilitate emoțională bună, stăpânire

ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
și pasarea mingii în poziții dificile, execuții cu mare finețe. Aptitudini intelectuale: inteligența practică, viteză de analiză și decizie în acționare, stare de combativitate continuă Interul Calități motrice: forță deosebită a brațelor, detentă, viteză de execuție a brațului de aruncare, viteză explozivă. Aptitudini senzoriale: acuitate vizuală, capacitate de orientare în spațiu, vedere periferică. Aptitudini intelectuale: inteligență generală, claritate gîndirii, inteligența practică, știința jocului în general și specifică postului de joc, stabilitate emoțională bună, stăpânire emoțională. Conducătorul de joc Calități motrice: ușurință

ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
motrice: ușurință în deplasarea în teren, îndemanare în manevrarea mingii, orientare în spațiu, forță general, detentă și suplețe articulară. Aptitudini neuro și psihomotorii: coordonare motrică perfectă, îndemânare deosebită, tenacitate motrică corespunzătoare, cunoscător al posibilităților colegilor, trăsături de lider. Aptitudini intelectuale: viteză de analiză și decizie, luciditate pe fondul unei instabilități emoționale generale, gândire rapidă analitică, stare de combativitate deosebită. Portarul Calități motrice: coordonare oculo-manuală, îndemânare în respingerea / reținerea mingii, echilibru, masivitate. Aptitudini neuro și psihomotorii: coordonare motrică specifică cu acționare simultană

ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
Corola-journal/Journalistic/247_a_542

constituie baza de plecare și creează fundamentul necesar abordării celorlalte componente ale antrenamentului. Detenta este o formă de manifestare a forței, se găsește în literatura de specialitate sub denumirea de forță explozivă, forță-viteză, forță elastică și forță în regim de viteză. Procesul de dezvoltare a detentei este un proces destul de dificil, întrucât el necesită atât operațiunea de alegere și cantificare a metodelor pentru dezvoltare, cât și operațiunea de îmbinare a acestora, astfel încât să producă efecte pozitive Metoda pliometrică Antrenamentul pliometric este

CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
exercițiile din școala săriturilor, fără încărcături sau cu încărcături mici. Bosco, 1985, denumește antrenamentul pliometric „antrenamentul hiper-gravitație”. El subliniază faptul că încărcăturile (vestele) nu trebuie să depășească 13% din greutatea corpului și susține ideea că au efect pozitiv asupra creșterii vitezei de execuție și forței viteză. Creșterea vitezei și a forței-viteză în acest caz este rezultatul creșterii numărului de unități motorii angrenate în condiții de hiper-gravitație. Zațiorski susține că folosirea contracției pliometrice în antrenamentul atletic produce o creștere a forței izometrice

CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
încărcături sau cu încărcături mici. Bosco, 1985, denumește antrenamentul pliometric „antrenamentul hiper-gravitație”. El subliniază faptul că încărcăturile (vestele) nu trebuie să depășească 13% din greutatea corpului și susține ideea că au efect pozitiv asupra creșterii vitezei de execuție și forței viteză. Creșterea vitezei și a forței-viteză în acest caz este rezultatul creșterii numărului de unități motorii angrenate în condiții de hiper-gravitație. Zațiorski susține că folosirea contracției pliometrice în antrenamentul atletic produce o creștere a forței izometrice maxime de 1,5 ori

CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
cu încărcături mici. Bosco, 1985, denumește antrenamentul pliometric „antrenamentul hiper-gravitație”. El subliniază faptul că încărcăturile (vestele) nu trebuie să depășească 13% din greutatea corpului și susține ideea că au efect pozitiv asupra creșterii vitezei de execuție și forței viteză. Creșterea vitezei și a forței-viteză în acest caz este rezultatul creșterii numărului de unități motorii angrenate în condiții de hiper-gravitație. Zațiorski susține că folosirea contracției pliometrice în antrenamentul atletic produce o creștere a forței izometrice maxime de 1,5 ori. Verhoșanski consideră

CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
a fost identic. Nu s-au semnalat probleme de sănătate sau accidente (musculare sau de altă natură) apărute înaintea testărilor care ar fi putut influența negativ performanța subiecților. Sistemele de acționare au fost concepute pentru dezvoltarea detentei cu accent pe viteza de execuție forță (fără îngreuiere), detentă și tehnică. Ca nivel de aplicare programele de Forță a avut o pondere mai mare în dezvoltarea forței membrelor superioare și a trunchiului față de dezvoltarea forței membrelor inferioare. Detenta a completat calitatea motrică forța

CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
și tehnică. Ca nivel de aplicare programele de Forță a avut o pondere mai mare în dezvoltarea forței membrelor superioare și a trunchiului față de dezvoltarea forței membrelor inferioare. Detenta a completat calitatea motrică forța, pentru dezvoltarea membrelor inferioare. În cadrul dezvoltării vitezei s-a urmărit dezvoltarea amplitudinii, frecvenței mișcărilor a vitezei de reacție și în special a vitezei de execuție. Diferența sistemelor de acționare a celor două grupe a constat în aplicarea exercițiior pentru dezvoltarea detentei a grupei experiment. În rest sistemele

CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
a avut o pondere mai mare în dezvoltarea forței membrelor superioare și a trunchiului față de dezvoltarea forței membrelor inferioare. Detenta a completat calitatea motrică forța, pentru dezvoltarea membrelor inferioare. În cadrul dezvoltării vitezei s-a urmărit dezvoltarea amplitudinii, frecvenței mișcărilor a vitezei de reacție și în special a vitezei de execuție. Diferența sistemelor de acționare a celor două grupe a constat în aplicarea exercițiior pentru dezvoltarea detentei a grupei experiment. În rest sistemele de acționare au urmărit dezvoltarea fizică generală și a

CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
dezvoltarea forței membrelor superioare și a trunchiului față de dezvoltarea forței membrelor inferioare. Detenta a completat calitatea motrică forța, pentru dezvoltarea membrelor inferioare. În cadrul dezvoltării vitezei s-a urmărit dezvoltarea amplitudinii, frecvenței mișcărilor a vitezei de reacție și în special a vitezei de execuție. Diferența sistemelor de acționare a celor două grupe a constat în aplicarea exercițiior pentru dezvoltarea detentei a grupei experiment. În rest sistemele de acționare au urmărit dezvoltarea fizică generală și a calităților motrice, identică pentru ambele grupe. În privința

CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
Corola-journal/Journalistic/247_a_554

peste o planșetă de 60x2 cm în 15 sec. (după Schiling); • capacitate de orientare spațială pentru aprecierea acesteia s-a făcut apel la parcurgerea contratimp unui traseu aplicativ lung de 30 m (după Denisiuk); Capacitățile condiționale avute în vedere • aprecierea vitezei de reacție la semnalul acustic s-a realizat pe baza înregistrării timpului de alergare pe distanța de 3 m., cu start înalt și spatele la direcția de alergare (după Hirtz); • evaluarea capacității de rezistență în regim aerob a presupus înregistrarea

DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
loc; • forța dinamică a membrelor superioare s-a apreciat în urma analizei rezultatelor obținute de subiecți în proba de aruncare la distanță, înainte cu ambele mâini de deasupra capului, a unei mingii medicinale de 1,5 kg; • gradul de manifestare a vitezei de deplasare a fost evaluat pe baza performanțelor înregistrate în proba de alergare cu start înalt pe distanța de 50 m; • mobilitatea deși este prezentată ca și capacitate de graniță, noi, considerăm că aceasta poate face parte din categoria celor

DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
subiecților de sex masculin. Analizând dinamica indicilor de greutate a corpului la băieți și la fete de vârstă diferită, am constatat că tendința de schimbare a greutății corpului are un caracter asemănător. B) Manifestarea capacităților condiționale și coordinative Capacitatea de viteză a fetelor pe parcursul anului 2002 a avut o dinamică a indicilor de manifestare pozitivă în concordanță cu particularitățile de vârstă și procesul de creștere și dezvoltare atestând o curbă ascendentă superioară în intervalul 10 -13 ani. Comparând rezultatele înregistrate în

DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
particularitățile de vârstă și procesul de creștere și dezvoltare atestând o curbă ascendentă superioară în intervalul 10 -13 ani. Comparând rezultatele înregistrate în anii 2002 și 2006 se constată o tendință de regres a modului de manifestare a capacității de viteză, valabil mai ales în perioada de 14 15 ani pentru fetele născute în anul 1992. Datele comparative ale acelorași ani ne demonstrează omogenitatea îmbunătățirii indicilor de manifestare a capacității de viteză la toți subiecții cu maxime la 11 și 15

DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
de regres a modului de manifestare a capacității de viteză, valabil mai ales în perioada de 14 15 ani pentru fetele născute în anul 1992. Datele comparative ale acelorași ani ne demonstrează omogenitatea îmbunătățirii indicilor de manifestare a capacității de viteză la toți subiecții cu maxime la 11 și 15 ani. Deosebirile dimorfice între sexe indică un progres considerabil al indicilor de exprimare a acestei capacități la băieți la toate categoriile de vârstă, cu accente evidente la limita superioară, respectiv 14-15

DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
exercițiilor dedicate educării capacității de forță și masculinizare a fetelor din același punct de vedere. În 2002, fetele de 10 ani se află cu mult față de fetele de aceiași categorie de vârstă din 1997 la calitățile de rezistență și forță viteză. Pe măsura maturizării această diferență se nivelează și la indiciile gradului de pregătire fizică în 2006 fetele nu mai înregistrează indici reduși față de fetele de vârsta lor. Doar la indicii mobilității ele înregistrează depășiri la toate categoriile de vârstă. Dacă

DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
vârsta mai mare situația se îmbunătățește puțin, băieții în 2006 se dovedesc a fi mai puțin adaptivi la activități de lungă durată cu intensitate medie, precum și la activități ce necesită pregătire la calitățile forță-viteză. În testele ce caracterizează calitățile de viteză și forță-viteză precum alergarea de viteză pe distanța de 60 m, săritură de pe loc în lungime, aruncarea mingii de oină, băieții înregistrează performanțe mai scăzute comparativ cu ale semenilor din ultimii cinci ani de zile. Evoluția indicilor de manifestare a

DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
puțin, băieții în 2006 se dovedesc a fi mai puțin adaptivi la activități de lungă durată cu intensitate medie, precum și la activități ce necesită pregătire la calitățile forță-viteză. În testele ce caracterizează calitățile de viteză și forță-viteză precum alergarea de viteză pe distanța de 60 m, săritură de pe loc în lungime, aruncarea mingii de oină, băieții înregistrează performanțe mai scăzute comparativ cu ale semenilor din ultimii cinci ani de zile. Evoluția indicilor de manifestare a mobilității a demonstrat pe parcursul cercetării cât

DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
Corola-journal/Journalistic/247_a_540

parte (junioare I, II și III). Premisele au fost următoarele: Valoarea performanțelor obținute de către jucătoare la maturitate depinde de calitatea „materialului uman” selecționat; Selecția inițială trebuie să depisteze calitățile favorizante ale performanței în handbal puternic determinate genetic: dimensiuni antropometrice, îndemânare, viteză detentă; Vârsta optimă de selecție a copiilor pentru practicarea handbalului este 10 - 11 ani; Vârsta maturității handbalistice și a celor mai bune performanțe este 22 - 28 ani; Perioada minimă de pregătire a fetelor constă dintr-un stagiu de 6 - 7

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
spiritului de echipă, a comportării corecte față de coechipiere și de adversare. 6.2. Conținutul instruirii: 1. Constituirea grupelor de junioare III. 2. Deprinderi și priceperi motrice: Consolidarea tehnicii de execuție a alergării, săriturii, aruncării și prinderii. 3. Capacități motrice: Dezvoltarea vitezei: de reacție, de execuție, de repetiție, de deplasare și de accelerare; Dezvoltarea detentei; Dezvoltarea forței generale și a forței explozive a brațelor; Dezvoltarea rezistenței generale; Dezvoltarea capacităților coordinative: capacitatea de combinare și înlănțuire a mișcărilor, orientare spațio-temporală, diferențiere kinestezică, echilibru

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]