781 matches
-
Căci egal e-n vârstă cu dragostea de țară, Și numele acesta umblă prin românime Ca soarele prin holde, ca doinele prin rime, Nu și-a aflat odihna: era a lui menire Un strălucit bărbat să-l poarte-n strălucireă“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „De noi cercarăm plânsul, ne-a mai robit durerea, ei ne-au fost totdeauna și visul, și puterea Vlăstar al lumii noastre, al spiței românești crescu pământul țării înalt la Scornicești, Azi când
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aflat odihna: era a lui menire Un strălucit bărbat să-l poarte-n strălucireă“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „De noi cercarăm plânsul, ne-a mai robit durerea, ei ne-au fost totdeauna și visul, și puterea Vlăstar al lumii noastre, al spiței românești crescu pământul țării înalt la Scornicești, Azi când destinul nostru cu veacul se ntretaie rostim un nume simplu, de cântec, Nicolae.“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 25 martie 1989) COȘMAN Constantin „Cuvântarea secretarului general
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai robit durerea, ei ne-au fost totdeauna și visul, și puterea Vlăstar al lumii noastre, al spiței românești crescu pământul țării înalt la Scornicești, Azi când destinul nostru cu veacul se ntretaie rostim un nume simplu, de cântec, Nicolae.“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 25 martie 1989) COȘMAN Constantin „Cuvântarea secretarului general al partidului, rostită cu acest prilej, constituie o strălucită și limpede sinteză a problematicii care privește rostul și locul literaturii și artei în societatea noastră, împlinirile și scăderile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
priviri, i se umplea inima de bucurie și fericire văzându-i crescând frumos, jucându-se și chiar certându-se. Și Dumitru Dascălu își iubea odraslele, dar în sufletul lui. Recunoaște că i se topea inima de mulțumire când vedea că vlăstarele se dezvoltau frumos, în atmosfera unei vieți de familie așezate, unite. Mai tolerant și mai îngăduitor cu cei mici, el primea uneori avertizări din partea soției, rostite cu blândețe în glas: - Caută-le tu mult în coarne și ai să ajungi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o maximă ce merită a fi reținută pentru pilduitorul ei mesaj: „Le travail transforme l’homme en Dieu.” Pe parcursul lecturii, simți cum autorul își urmărește cu conștiinciozitate scopul, cartea devenind încet-încet nu numai un îndemn la șlefuirea continuă a tinerelor vlăstare, dar și o „radiografie” aproape exhaustivă a vieții satului românesc, strâns legat cândva de cultul muncii, al pământului și al pâinii (trei dintre textele cărții au chiar aceste titluri). Numai că timpul nu stă pe loc, istoria n-o fac
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
-i spună că își dorește o familie, că vrea să fie o soție bună, să fie iubită așa cum mama ei nu reușise să o facă. Biata sa mamă murind de timpuriu, la 31 de ani iar în urma ei rămase patru vlăstare mici. Epuizată emoțional, se întinse în pat fără a se mai dezbrăca, acoperindu-și ochii cu brațele încolotăcite, încercând să retrăiască acele clipe dragi. Apoi, învăluită într-o stare de bine ca un dar de la Dumnezeu, adormi. B. Bucuria iubirii
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
n-ar disprețui o asemenea aventură. Monique mi-a spus: „Cum ați avut curajul s-o lăsați singură în Paris?“ Fiindcă am încredere în tine, Monica mea dragă; știu că ești incapabilă de josnicii; tu ești mândria mea și ultimul vlăstar al unui șir de oameni cu degete subțiri, cu port semeț al capului, cu glas poruncitor. Gândește-te că glasurile lor au murit acolo, la Crușeț, că până și ecoul lor e proscris, că în fiece noapte vântul împrăștie acolo
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de Înfometați”. Pentru a salva forța tânără a națiunii, organizațiile de binefacere Înființate atunci la urgență au primit sprijin guvernamental pentru a strămuta un mare număr de copii În zonele țării neafectate de secetă precum Oltenia sau Banat așa că nici vlăstarele evreilor hușeni nu au făcut excepție decât, poate, numai la gazdele unde aveau să fie repartizate și care, mai mult ca sigur, erau tot de religie mozaică. „Când au fost trimiși copiii În regiunile care n’au fost lovite de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
r. de a abate atenția tinerilor români de la diversele curente artistice sau vestimentare apărute În lumea liberă, de după „cortina de fier”, totuși ele pătrundeau rapid Înfingându-și adânc rădăcinile În conștiințele suprasaturate de atâtea minciuni propagandistice. Analizând conținutul șpaltului revistei școlare „Vlăstarul” nr.1/1976 (fără să fie specificată care școală), Petru Necula a dispus „...eliminarea mai multor cugetări de la rubrica <<Maxime>> „ care, opina el, „...contravin normelor și principiilor eticii socialiste (subl.ns.)”. Și la rubrica „Top” strâmbase din nas datorită izului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Liceul nr.3; <Aripi tinere> - Liceul nr.1; <Debuturi și tradiții> - Liceul <<Gheorghe Roșca Codreanu>> și <Primii pași> - Școala generală nr.1. Două În orașul Huși: <Zorile> - Liceul <<Cuza Vodă>> și <Năzuințe> - Liceul <<Mihail Kogălniceanu>>. CÎte una În orașul Vaslui (<Vlăstarul> - Liceul nr.1) și Negrești (<Axa> - Liceul de cultură generală)”. d.x. Progresiști? Nu prea! Revoluționari? Idem! Cuvintele cu caracter strict propagandistic reveneau obsesiv În analizele cenzorilor vasluieni, aruncând În derizoriu munca școlarilor și a cadrelor didactice care ar fi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Am suferit atâta pentru voi, În al împotrivirilor șuvoi, Și-apoi plecând cu răni adânci în suflet, Urc drumul crucii, sângerând în cuget... Îți urmăresc destinul de departe Și nu te văd fugind de căi deșarte, Nu-ți văd crescând vlăstarii către soare, Și inima mi-e tristă și mă doare... Poate te-ntorci în ceasul cel târziu, S-aprinzi Cuvântului un foc mai viu, Și să primești pe mulți căutători Tânjind după cereștile comori. O, cât aș vrea la ultimul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
CD) sau cu trenul. Dacă celebrul bulevard berlinez Unter den Linden s-ar putea traduce "pe sub tei", se pare că și numele orașului Leipzig (în formulări mai vechi Lipsk sau Lipska) ar fi legat tot de acest nobil și parfumat vlăstar al naturii, numele străvechi fiind de proveniență slavă și semnificând "locul cu tei". Deplasările în "interes de serviciu", având în vedere fondurile reduse ale bugetului ambasadei la acest capitol, nu durau mai mult de două zile, cazarea la hotel fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Este cazul lui Alexandru Gonța, teolog, istoric, cercetător, specialist în explorarea trecutului național, vizionar lucid și militant pentru cauza neamului său. Personalitatea sa este reprezentativă pentru generația interbelică formată la școala românească din care zeci și sute de mii de vlăstare au fost supuse unor grele suferințe începând cu anul 1940, odată cu ocuparea Basarabiei de către sovietici. Alexandru Gonța, înzestrat cu o mare putere de muncă și talent a fost unanim apreciat. Sârguința la învățătură i-a dat forță să urmeze 4
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ținea de soție pe Maria, sora mai mică a Domnului. Mici-mici, dar afurisiți moldovenii iștea, parcă ar fi greci! cuvântă Țamblac cu admirație. Ce frumos a fost! exclamă Alexandru în extaz. E un adolescent blond, cu ochi albaștri, copie și vlăstar din flori al Domnului Ștefan. Unde vezi tu, frumusețe, băiete? îl dezumflă Ștefan. Războiul e o afacere murdară, în care cei mai buni, pier... Desigur, fără aiasta nu se poate, adaugă el cu glas scăzut. Coroana alunecă pe-o ureche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
progeniturile, râde ea sarcastic. Maria! o dojenește el. Poate să-l ardă și-n... unde vrea, dar să nu cuteze careva să ridice pretenții asupra "Scaunului Sucevei"! Voi lupta! Leoaică voi fi! Numai peste cadavrul meu! Numai! Bogdan Paleologu e vlăstar împărătesc, sânge din sângele unui întreg șir de împărați stăpânitori ai unui Imperiu! Maria, potolește-te! "Os domnesc"! râde sarcastic. Să se sature de ibovnice, de țiitoare! "Curvele" astea grozav se pricep să vă îmbrobodească! Parcă ea mai știe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Și a odrăslit Bunul, a odrăslit la prunci legiuiți și din flori, cu nemiluita. Tată bun, pe toți i-a însemnat cu fierul, erau cum s-ar zice "os domnesc". Și cum s-a săvârșit bătrânul, s-au năpustit cele vlăstare arse de patima puterii și s-au bulucit care mai de care să se cocoațe pe "Scaunul Moldovei". Cum, însă, pe Scaunul mult râvnit nu e loc decât pentru un singur șezut, au prins fârtații a se îmbrânci, a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
voalată, iar stridența și energia de odinioară cedaseră unei amenități tolerante și placidității fumătorului de pipă. Dar Eliade rămăsese pentru mine cel dinainte, cel pe care până la amintita conferință nu-l văzusem niciodată, dar îl citisem mai întâi în colecția Vlăstarului, apoi în Cuvântul, în Vremea, în Revista Fundațiilor regale, și pe care, din cauza unor coincidențe, în fond nerelevante, dar care mie îmi păreau augurale, îl consideram ca pe un fel de frate mai mare. Coincidențele erau acestea : el s-a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
am născut și eu, la numărul 8, tot în martie, 12 ani mai târziu ; ca și el, am urmat clasele primare la școala Mântuleasa iar liceul la Spiru Haret ; ca și el, mi-am văzut tipărite încercările literare timpurii în Vlăstarul, din al cărui comitet de redacție am făcut apoi ca și el parte. Coincidențele se opresc aici, dar mie, atunci, îmi păreau suficient de semnificative. De ce aș ascunde că nici acum nu mi-au devenit indiferente ? Două cărți românești de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
adică de la alchimie la metafizică. În clasa a patra sau a cincea de liceu, pentru a-i da o replică profesorului de fizico-chimice care-l lăsase corigent, a ținut la o șezătoare școlară o conferință despre alchimie, tipărită apoi în Vlăstarul. Oricum, e cea dintâi manifestare decisivă a viitorului savant ce avea să devină o autoritate în materie pe plan mondial. Dintre toate cărțile și studiile pe care de atunci le-a consacrat acestui subiect, cea mai luminoasă, mai îndrăzneață, mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ELENA MOȘUC ȘI TRIUMFUL LONDONEZ Nu știu dacă mulți londonezi vor avea vreodată ocazia să afle câte ceva despre Iași, care și-a câștigat în timp denumirea de Oraș al culturii, dar iată că pe data de 14 iunie 2003, un vlăstar ieșean, care s-a remarcat până acum ca un demn reprezentant al muzicii românești, soprana de coloratură Elena Moșuc, a cucerit și Londra, și inimile publicului iubitor de operă. Actualmente fiind la Zurich, are mereu posibilitatea să răspundă numeroaselor solicitări
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
spectacolului, la care se referă comentariul de față, au fost profesorii Oana Samson și Gheorghe Iftinca, sub coordonarea prof. Liviu Apetroaie, beneficiind și de sponsorizarea lui Silviu Ciuruc (traducător autorizat). Profesorii menționați au desprins de la bară, cum se spune, tinere vlăstare, unele chiar în plină copilărie, care au realizat un reușit periplu coregrafic, ca soliști. Din rândul acestora s-au remarcat: Sava Camelia, Vasilica Alina, Leonte Georgeta și Grivinca Luca. Programul dens a cuprins un dans primitiv pe muzica prof. Sebastian
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
fi subliniată pentru a se reține peste ani! Inițiativa unor inimoși tineri din familii de actori este demnă de toată admirația. Sămânța dragostei față de actul de cultură și, în speță, pasiunea pentru teatru au prins rădăcini adânci în inimile unor vlăstare crescute printre decoruri, costume, peruci și grime, folosite de părinții lor, actorii de ținută ai Naționalului ieșean. Se vede treaba că Petru Ciubotaru și Virgiliu Costin, alături de Cristina Anca Ciubotaru (prezentă din fragedă tinerețe pe scena Teatrului ieșean pentru copii
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
tot Sorin Gorovei a dat răspunsul: „chișătul boului”. Dacă nu mă înșel, în una din zilele anului 1948, el a intrat vesel în clasă și ne-a anunțat: - Flăcăi, am și eu flăcău. I se născuse, întârziat, dar mult așteptat vlăstarul, Ștefan Sorin. Meloman, profesorul dirija corul catedralei „Adormirea Maicii Domnului”. Chiar și la bătrânețe se 30 plimba pe Strada Mare, cu mâinile la spate, fredonând arii din opere. Era pe atunci foarte încântat de succesele fiului său care intrase în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care și-a pus amprenta istorică asupra vieții sale și, în chip deosebit, formarea spirituală pe care a primit-o în Seminar. Părintele Giovanni Calabria nu e o plantă exotică și rară, apărută în Biserică printr-o vrajă, ci un vlăstar răsărit pe un trunchi viguros care își afundă rădăcinile într-una din pământurile cele mai mănoase de sfințenie ale întregii creștinătăți: Verona. Nenumărați predecesori veronezi, iviți mai ales în prima jumătate a secolului XIX, au dat viață unor «Instituții», «Opere
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vârsta de 2 ani suferă un atac de paralizie infantilă care îi lasă sechele, dar nu-l împiedică să stabilească o linie personală în literatură. Cap. III Dinamica creativității și aptitudinilor copilului cu dizabilități în context psiho-social Motto: Dar eu, vlăstar al unei lumi bătrâne, Ros de ndoieli, bolnav de nostalgii, Zadarnic caut o cerească pâne în raftul vechilor mitologii. (...) încerc să-mi făuresc din îndoială, Din visuri și melancolie, O amăgire-originală. Alexandru Philippide, M-atârn de tine, Poezie După cum se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]