1,060 matches
-
Miroslav, fiul lui Mihail și Vera, născut la data de 27 ianuarie 1987 în localitatea Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Alexandru cel Bun nr. 9, bl. 1, ap. 36. (10.976/2003) 319. Vlah Vera, fiica lui Susanu Ion și Ana (născută la 10.04.1925 în localitatea Sărată Răzeși), născută la data de 24 martie 1960 în localitatea Sărată Răzeși, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str.
ORDIN nr. 1.979/C din 16 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213776_a_215105]
-
născut la data de 2 februarie 1976 în localitatea Grătiești, raionul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Grătiești, str. I. Vatamanu. (3.878/2008) Copii minori: Vladicescu Maria, născută la data de 17.04.1999. 340. Vlah Alexei, fiul lui Valeriu (fiul lui Mertic Irina, născută la 9.04.1930 în localitatea Nimoreni, raionul Ialoveni) și Natalia, născut la data de 29 iunie 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău
ORDIN nr. 1.825/C din 3 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
9.04.1930 în localitatea Nimoreni, raionul Ialoveni) și Natalia, născut la data de 29 iunie 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Bulgară nr. 9, ap. 11. (3.801/2008) 341. Vlah Valeriu, fiul lui Dmitrii și Irina (născută la 9.04.1930 în localitatea Nimoreni, raionul Ialoveni), născut la data de 21 august 1964 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Miron Costin nr.
ORDIN nr. 1.825/C din 3 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
de aderare pentru orice stat care dorește să devină membru al Uniunii Europene, plecând de la realitatea că există puține progrese în îmbunătățirea situației minorității române de pe întreg teritoriul Șerbiei, indiferent de denumirea sub care reprezentanții acesteia sunt cunoscuți, români sau vlahi, având în vedere faptul că autoritățile sârbe continuă în mod regretabil să aplice un tratament diferit etnicilor români/ lt; lt;vlahi gt; gt; din Nord-Estul Șerbiei, aceștia fiind privați de drepturile inerente persoanelor aparținând minorităților naționale conform standardelor europene în
LEGE nr. 64 din 20 aprilie 2012 pentru ratificarea Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Serbia, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 29 aprilie 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241223_a_242552]
-
îmbunătățirea situației minorității române de pe întreg teritoriul Șerbiei, indiferent de denumirea sub care reprezentanții acesteia sunt cunoscuți, români sau vlahi, având în vedere faptul că autoritățile sârbe continuă în mod regretabil să aplice un tratament diferit etnicilor români/ lt; lt;vlahi gt; gt; din Nord-Estul Șerbiei, aceștia fiind privați de drepturile inerente persoanelor aparținând minorităților naționale conform standardelor europene în materie, în particular în ce priveste dreptul fundamental la libera autoidentificare, la educație, serviciu religios și acces la mass-media în limba
LEGE nr. 64 din 20 aprilie 2012 pentru ratificarea Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Serbia, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 29 aprilie 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241223_a_242552]
-
punct de vedere politic, de securitate, economic, social și cultural. Românii de peste hotare sunt parte integrantă a poporului și a spiritualității române și de aceea Guvernul României se angajează să intensifice comunicarea și să consolideze parteneriatele atât cu comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani, cât și cu românii care s-au stabilit temporar sau definitiv în străinătate. Al doilea obiectiv principal al guvernării este promovarea activă și prioritară a obiectivului de transformare a zonei proxime României, atât în
HOTĂRÂRE nr. 45 din 21 decembrie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247662_a_248991]
-
Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Orașul BĂNEASA Localitate componentă: Băneasa Sate ce aparțin orașului: Faurei, Negureni, Tudor Vladimirescu Orașul CERNAVODĂ Localitate componentă: Cernavodă Comuna Adamclisi Sate: Adamclisi, Abrud, Hațeg, Urluia, Zorile Comuna Aliman Sate: Aliman, Dunăreni, Floriile, Vlahii Comuna Chirnogeni Sate: Chirnogeni, Credința, Plopeni Comuna Ciocârlia Sate: Ciocârlia, Ciocârlia de Sus Comuna Cobadin Sate: Cobadin, Conacu, Curcani, Negrești, Viișoara Comuna Deleni Sate: Deleni, Petroșani, Pietreni, Șipotele Comuna Dobromir Sate: Dobromir, Cetatea, Dobromiru Din Deal, Lespezi, Pădureni, Văleni Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cetățenilor ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social și cultural. Românii de peste hotare sunt parte integrantă a spiritualității române și de aceea Guvernul României se angajează să intensifice comunicarea și să consolideze parteneriatele atât cu comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani, cât și cu românii care s-au stabilit temporar sau definitiv în străinătate. Al doilea obiectiv principal al guvernării este promovarea activă și prioritară a obiectivului de transformare a zonei proxime României, atât în
PROGRAMUL din 11 martie 2014 asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259854_a_261183]
-
filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;" Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2
LEGE nr. 176 din 6 iunie 2013 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252317_a_253646]
-
filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr. 176 din
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni; ... ---------- Lit. a) a alin. (1) al art. 1 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr. 176 din
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278758_a_280087]
-
care devine pentru o perioadă împărat al celui de al Doilea Țarat Bulgar, dar care, potrivit cronicii grecești a lui Nicetas Choniates Akominatos, este nevoit să se refugieze la sfârșitul domniei la nord de Dunăre, unde devine „domn peste niște vlahi din neamul lui”. Teoria potrivit căreia Craiova devine capitala noii formațiuni pe care a întemeiat-o el este susținută de cercetători ca L. Candea și V. Oghină, dar și de unele legende locale legate de lacul Craiovița și fata craiului
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Imperiul Bizantin), sau mai bine spus o mândrie de a fi cetățeni ai Imperiului, împărtășită mai ales de intelectualii și de militarii elenizați de la orașe și din zonele frontaliere, fiindcă, în provincie, răscoalele, uneori pe bază etnică (de exemplu, răscoala „Vlahilor”" Asan, Deleanu și Caloian, în Balcani (1181), încheiată în 1186 prin independența statului numit atunci "Regnum Bulgarorum et Valachorum", pe care istoricii moderni îl numesc „Țaratul Vlaho-Bulgar” sau „Al doilea Imperiu Bulgar”) arată că nu toate populațiile erau credincioase puterii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
II-lea pentru înființarea unei moschei pentru prizonierii de război și pentru neguțătorii musulmani din Constantinopol. Cartierul Vlaherne, Izvorul Tămăduirii Filologul Ilie Gherghel, într-un studiu despre cuvantul "Vlach" a demonstrat că denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine de la vlahi, care au avut o colonie lângă capitală, aproximativ în secolul al VI-lea
Constantinopol () [Corola-website/Science/296776_a_298105]
-
587 (episodul cu expresia "Torna, torna, fratre!"). La mijlocul secolului al IX-lea, pe teritoriul României de azi este menționat poporul V.n.nd.r. (N.nd.r.), un neam numeros, creștin, provenind din Rum. Primele mențiuni despre români sub exonimul de vlahi (blachi) apar în cronicile bizantine din secolul al X-lea, stela din Gothland fiind un argument destul de puternic pentru prezența lor la nord de Dunăre în secolul al XI-lea. Secolul al XII-lea aduce atestări ale exonimului și la
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
un contract comercial încheiat în 1249 la Raguza de un oarecare Martinus Basababa, de etnie necunoscută. Unii cercetători consideră că numele era de fapt Basaraba. Dincolo de prezumtiva origine cumană a numelui, sursele contemporane îl identifică pe Basarab I exclusiv ca vlah (român). Carol I al Ungariei vorbește de ""Bazarab infidelis Olacus noster"" ("Bazarab, vlachul nostru necredincios"). Faptul nu este inedit, împărații Asănești au fost numiți vlahi (români) de sursele contemporane lor, iar unii moderni presupun măcar o descendență parțial cumană. Lingvistul
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
Dincolo de prezumtiva origine cumană a numelui, sursele contemporane îl identifică pe Basarab I exclusiv ca vlah (român). Carol I al Ungariei vorbește de ""Bazarab infidelis Olacus noster"" ("Bazarab, vlachul nostru necredincios"). Faptul nu este inedit, împărații Asănești au fost numiți vlahi (români) de sursele contemporane lor, iar unii moderni presupun măcar o descendență parțial cumană. Lingvistul Sorin Paliga susține că posibila origine tracă a numelui nu trebuie exclusă, sugerând o posibilă legătură cu "Bassárai" - haina de ceremonie a preoteselor lui Bacchus
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
este un organ juridic de realizare a autonomiei române în domeniul culturii, învățământului, informării și a uzului oficial al limbii române. CNMNR îi reprezintă pe toți românii din Republică Șerbia, indiferent de denumirile care li se atribuie (români, rumâni sau vlahi). Prin denumirea de "Consiliul Național al Românilor și Valahilor din Șerbia", folosită preponderent în limba sârbă, se dorește reunirea celor două rubrici menținute artificial la recensământul populației din 2002. (cf. Declarația de la Belgrad) Consiliul este format din 21 de membri
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
început activitatea ca reprezentant al românilor din Voivodina și Valea Timocului în septembrie 2004 (înlocuind vechiul consiliu care era format doar din reprezentanți ai românilor din Voivodina). Din cei 21 de reprezentanți aleși pe liste, 4 sunt reprezentanți ai românilor/vlahilor din Timoc, fiind pentru prima dată când această comunitate etnică este inclusă într-un astfel de organism. Consiliul Național al Minorității Naționale Române este recunoscut de Ministerul Afacerilor Externe din România și face parte din „Consiliul Provincial al Comunităților Naționale
Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia () [Corola-website/Science/300837_a_302166]
-
Făgărașului, și, în timp, au adoptat limba românilor. Concomitent, românii au preluat denumirile de localități, râuri și forme de relief de origine cumano-pecenegă. Un model etnic asemanător de conviețuire și asimilare reciprocă a existat tot în Evul Mediu, între meglenoromânii vlahi și cumano-pecenegii bizantini din zona Meglen (azi în nordul Greciei nu departe de hotarul cu Bulgaria). Rămâne de stabilit dacă originile cumanilor și pecenegilor făgărășeni au fost aceleași cu cele ale rudelor lor de sânge din Meglen, dat fiind faptul
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
apropiere față de statele creștine în special față de Regatul Maghiar și Moldova continuând, pe aceeași direcție, colaborarea cu comercianții sași, chiar din primul an de domnie dând un act prin care „oaspeților”, adică sașilor din Heltau (Cisnădie) „și oamenilor lor anume vlahii” dreptul de a-și paște turmele „în munții noștri”. Poate tocmai aceste prea bune relații cu vecinii creștini atrag urgia turcească. Anul 1419 aduce două campanii otomane, una în primăvara anului, a doua în august, respinse de voievod cu ajutorul maghiar
Mihail I () [Corola-website/Science/298640_a_299969]
-
introducerii în statutul înregistrat al consiliul național a termenului de limbă română (sârbă "rumunski jezik") că limba maternă a minorității vlahe. Reprezentanții minorității vlahe au pus pe seama acestui fapt tergiversarea înregistrării consiliului. Până la acest moment, autoritățile sârbe considerau limba românilor/vlahilor din Șerbia diferită de limbă română din considerente politice și istorice. În unele declarații anterioare ale guvernului sârb se recunoaștea că „"membri ai acestei populații, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele românești"” (limba și folclorul conducând spre varianta originii
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele românești"” (limba și folclorul conducând spre varianta originii lor românești) și, totodată, ca „"reprezentanții minorității vlahe își susțin originea lor română"”, dar se continuă un proces de segregare majoră între românii din Voivodina și vlahii din Timoc. Cu toate acestea, ISO nu a atribuit limbii acestei populații un cod separat în standardul ISO 639. Termenul de "vlah/limba vlaha" este folosit de această comunitate lingvistică în documentele scrise în limba sârbă ("vlaski"), în timp ce termenul local
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
își susțin originea lor română"”, dar se continuă un proces de segregare majoră între românii din Voivodina și vlahii din Timoc. Cu toate acestea, ISO nu a atribuit limbii acestei populații un cod separat în standardul ISO 639. Termenul de "vlah/limba vlaha" este folosit de această comunitate lingvistică în documentele scrise în limba sârbă ("vlaski"), în timp ce termenul local, folosit de instituțiile reprezentative ale acestei minorități este "român/limba română". De exemplu, consiliul reprezentativ al acestei comunități se cheamă : De asemenea
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
de mirat că scriitorii bizantini nu fac amintire timp îndelungat despre Românii din stânga Dunării, când vedem că Românii din imperiu, unde ei locuiau până în vecinătatea cea mai apropiată de capitală, nu se află amintiți ca popor deosebit sub numele de Vlahi, decât pentru prima oară la anul 976. Cât timp Vlahii nu luară de sine înșiși parte însemnată la întâmplările istorice, ei n’au fost luați în seamă de scriitorii acelor timpuri. Deci argumentul "a silentio" nu dovedește nimic pentru neființa
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]