1,617 matches
-
Cristos nu cred că a existat o lună de pace globală pe Terra. Acest fapt mă face să afirm că omul este singurul animal care are genele războiului și autodistrugerii în el. -Pictorii impresioniști dematerializau obiectele,acoperindu-le cu un voal impersonal,dar materializau ansamblul cu ajutorul culorii,sugerând ideea pe care doreau s-o trasmită. -Conceptul de România Mică sau România Mare nu este cantitativ;el impune și definește o situație istorică,un destin al națiunii,care nu a cunoscut senzația
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-9 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347016_a_348345]
-
inocentă dulce atingere! Că mă condamni nu să îți fiu supusul, Ci inocența-mi o condamni la stingere. Din mine ceri poetul care-n seară Să îți șopteasc-adormitor rimele sfinte. Dar mă renaști ca demon ce-nfioară Buze și sâni sub voalul de cuvinte. Cu glas demonic te cuprind în ființă, Cu mâini păgâne trupul ți-l slavesc Când iadul meu se umple de dorință Și-n ploi de sărutări te răscolesc. Din muză - frământări și dulci suspine. Mi-ești vinovată pentru
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
orice inocentă dulce atingere!Că mă condamni nu să îți fiu supusul,Ci inocența-mi o condamni la stingere.Din mine ceri poetul care-n searăSă îți șopteasc-adormitor rimele sfinte. Dar mă renaști ca demon ce-nfioarăBuze și sâni sub voalul de cuvinte.Cu glas demonic te cuprind în ființă,Cu mâini păgâne trupul ți-l slavescCând iadul meu se umple de dorințăși-n ploi de sărutări te răscolesc.Din muză - frământări și dulci suspine.Mi-ești vinovată pentru orice gest al
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
-n Noaptea albă. Clipa tăcerii ia conturul nopții, ca o...salbă De perle rare ascunse adânc în mare, Găsite de-un Scafandru... într-o scufundare. In liniștea nopții aud Viața... cum se stinge. Ultima suflare percepută-n grabă, mă atinge. Voal de mătase plutește-n aerul tăcut Impânzind mireasma Visului plăcut. O adiere tristă m-atinge cu-a ei geană. Simțind a mea teamă, la ea să zbor...mă cheamă. O urmez tăcută iar vântul cu-a sa boare Plutirea-mi
ŞOAPTA SECUNDEI de DOINA THEISS în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346277_a_347606]
-
rochie albă (ES 285 ) Până la această dată însularele își mai aminteau că pe insulă s-a purtat și rochia numită Bindali ( 1000 de flori ) care putea fi de culoare roz, mov sau vernil. Ca mirese turcoaicele nu purtau pe cap voal . Capul era învelit cu cemberul, o legătură de formă patrulateră pusă în triunghi, și legat în dreptul urechii. Pe față, pe obraji și frunte aveau ca podoabă garnitura de ornamente făcute don mărgele iapușturma ce se aplica prin lipire de apă
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > TOAMNĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 659 din 20 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului E tristă Toamna în grădină Căci vântu-i smulge voalul, i-l deșiră, Că roada ei dospită e-n cămară - Și iarna o va prinde-afară. * Și totuși norocoasă-i firea vegetală C-aproape moare, dar renaște iară, Că iarna nu-i va frânge viața Și-o va împodobi din nou
TOAMNĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346445_a_347774]
-
de sintagme și locuri comune, de care volumul abundă: albul zorilor, albă nea, adâncul suferinței, cer spuzit în clar de lună, câmpia de mătase, paleta de culori, petalele de flori, stea nemuritoare, câmpul plin de flori, revărsarea dimineții, firul vieții, voal de neguri, firavele petale, dulcea adormire, clipe efemere, dulcea liniște a nopții, dans zglobiu, dansul apei de izvor, dulci cuvinte, surâsul cald, ( de mai multe ori folosit); blândă privire, ruginiu de toamnă, sufletu-mi pustiu; a stelelor sclipire, dansul elegant
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
petale, dulcea adormire, clipe efemere, dulcea liniște a nopții, dans zglobiu, dansul apei de izvor, dulci cuvinte, surâsul cald, ( de mai multe ori folosit); blândă privire, ruginiu de toamnă, sufletu-mi pustiu; a stelelor sclipire, dansul elegant al fulgilor zglobii, voal de nea, cerul necuprins, natura prinde viață; vântul cald adie, lacrima fierbinte, ocean de vise, lacrima din suflet; gândul călător, în suflet este sărbătoare; ș.a. ca și licențe poetice întâmplătoare: ex. „citite din a vieții slove” (Dor). Unele sintagme sunt
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
pe ceruri de hârtie...” Vioara este un alt motiv liric și arcușul dulce al viorii, străbate ca o șoaptă fermecată și pătrunde în casă, în gând și chiar în „umbra ce se lasă / Și-n unduirile ei line” (Șoapta viorii). Voalul constituie și el un motiv liric foarte des folosit, astfel încât, poezia capătă accente misterioase, învoalate, versul e ascuns, transparent, discret, precum Maya, ca o nălucă de ceață, poate pentru a spori vraja. Peisajul devoalat, pierde parcă din misterul care învăluie
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
mică adiere: „Încerc să prind în palme / Sărutul dimineții.../ Doresc să ți-l ofer, / Iar de la roua / Ce răsfață lin petala / În picuri dulci, / Sclipirea să îi cer. Să te răsfăț cu rază caldă / Când soarele străpunge / Al nopții negru voal, / Să intru-n spuma mării, / Cu ea să pot ajunge / Să te sărut pe tâmplă / Prin crestele de val...” (Sărut gingaș). Cine mai cântă iubirea în acest fel în ziua de azi, când textele abundă de trivialități și argouri? Prin
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
de vârcolaci și zei; Tu prinde-mă în vară cu maci pe care-ai scris, Nebunul meu de verde, nebunul meu de tei! În noaptea nunții mele În noaptea nunții mele cu toamna ilegală Mi-am prins o lâmâiță în voalul de argint; La nunta mea, tu toamnă, cu palma ta letală Mi-ai ofilit iubirea și m-ai forțat să mint ... Eu te-am iubit nebună și te-am primit docilă Pe glezna-n așteptare, sărutul ți-am pândit; Și
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Culoarea florii cât un desiș cade în picături orăcăitul broaștelor se strânge în cântecul tău visele se topesc în cuburi de gheață plimbă-ți degetele pe voalul gerului ridică omul la nivelul pieptului când verdele ferigii se preschimbă în albastru și arde în violet cuvântul pianului muzica încălzește locul unde s-a instalat frigul mii de frunze pe drumuri pierdute totul e invadat de vocea fumului de
PENTRU ULTIMA DATĂ EŞTI FRUNZĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345083_a_346412]
-
între vechituri, ștergând praful de pe servante și acordurile trecutului. Periodic ne întoarcem la magazinele noastre clădite în timp, ticsite cu antichități și perturbăm liniștea lucrurilor vechi, cu o dorință de nestăpânit. Căutăm măsura cea veche, ochii care se pierdeau în voalurile vieții, zâmbetele cu semnificații nemuritoare, atunci era prea mult, acum e prea puțin, nu știm să le manageriem în chip optim, le-am îndesat în saci cu forță și am închis gura sacilor, conservând trecutul care moare pas cu pas
PODUL SUSPENDAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345081_a_346410]
-
pământeană încarnare, cu ofilire botezată Pe tine, cel care trăiești secundele ca cerbii Și respiri prin arbori, prin blândețea ierbii Călcată-nestrivită, tăiată, lăstărită cu sârg Sălbatecă, dezlănțuită ca mine care strâng Cu tine în brațe nemărginirea, plaiurile cerești Mă desprind, voalurile-mi cad, mă recunoști. Eu iarbă, eu arbore, eu ardere în lut Înțelepciunii tale , posibil tainic început. DE TE DUCI SPRE DEVENIRE La porțille lumii, se află gardieni astrali Se află Dumnezeu cu totul și nimicul La porțile lumii, de
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
simplistă sau nici nu e morală Ci doar idee stearpa, cel mai ades venala 7 Jucînd pe-aceeași scenă același joc absurd La care demiurgul rămîne-adesea surd Am inteles - iubirea nu este o idee Cum nu e frunză verde un voal suav de fee Ci doar un joc de umbre, care ne amăgesc Precum lumină vie cu straiul ei ceresc Că nu avem chemarea de-a fi și dumnezei Ne-a hărăzit ursita să fim doar semizei 8 LE POEME DE
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
umbre Doresc s-alung acele gânduri sumbre. Iubitule, nu-mi dărui tăcerea Pe care-o simt ca-n adâncimi de Mare! Dintr-al tău suflet, gonește-acum durerea! Alungă-n noapte gândurile-amare! Îți dăruiesc în somnul nopții...Luna! Zîna Iubirii cu voalul de fior, Te-a fermecat, împletind cunună Dorințelor ascunse în inima-ți cu dor. Te-am sărutat cu dulcele căpșunii Stingându-ți setea, ca apa de izvor. Am dat frîu liber inimii, nebunii Și te-am iubit fierbinte pe-al
SĂ DEVENIM DOI INGERI de DOINA THEISS în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345342_a_346671]
-
de izvor. Am dat frîu liber inimii, nebunii Și te-am iubit fierbinte pe-al stelelor covor. Iubitul meu, să devenim doi Îngeri Ce se înalță la Templul înstelat! Hai să-mpletim în păr lumina Lunii Sä-ți fiu mireasă, cu voalul dantelat.. Să lepădam vesmântul de păcate, Să fim liberi, că pasărea pe cer! Precum o salcie cu pletele-mi plecate Să te învălui în noaptea plină de... mister! D. Theiss Referință Bibliografica: Să devenim doi Îngeri / Doina Theiss : Confluente Literare
SĂ DEVENIM DOI INGERI de DOINA THEISS în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345342_a_346671]
-
-l întâmpină pe Iisus Christos, mă făceau să zâmbesc fericit. Printre butucii de viță, care-și arătau lăstarii cu micuții struguri abia îmbumbiți, semn că în acest an vom avea parte de rod bogat, am văzut două mierle îmbrăcate în voal negru, care-și strigau cu fluierături prelungi, soțiorii. Pe cele două mierlițe, în imaginația mea, le asemuiam cu mama și bunica jelind zi și noapte pe bunicul Dumitru Tetoianu - decedat la Mărășești în 1918 - și pe tata, Ilie Voican, plecat
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
ce-ți port, În spațiu ne unește dorul Iar din respect fac pașaport! Îți amintești, iubito? Îți amintești cum așteptam ninsoarea Cu palmele-căuș sub pomii de pe-alei? Ne întreceam să urmărim mișcarea Cristalelor gingașe-n dans de funigei... Prin voalul iernii-ți deslușeam candoarea Și gingășia pur-a jocului de miei... Îți amintești cum așteptam ninsoarea Cu palmele-căuș sub pomii de pe-alei? Valsam într-un ocean de alb sub zarea Cu străluciri de stele-n ramuri de polei Și
CU PLECĂCIUNE, FEMEIE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345531_a_346860]
-
sandalele albe cu barete delicate. Ștefan înghiți în sec observând cum apa acoperea trupul Daliei până la șolduri. Când o văzu ieșind, simți boabe de mercur cum i se plimbă pe șira spinării. Imaginea acelei fete, voluptatea formelor acoperite doar de voalul bluzei ude, lipită de trup, rozetele sânilor zgribuliți de vântul rece al nopții, îl făcură să-și dorească pe loc acea făptură. Se lipi de spatele ei rece și ud și îi încercui umerii cu brațele, sărutându-i gâtul. - Mmmm
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
amintire mă cutremuri, când gândul fuge înapoi . O, și ce dor mi-era de tine, când de-un minut ne despărțeam... Ardeam în flăcări---ce minune ! ...cum stam la geam de te-așteptam ... Odat' , demult, eu, la fereastră, ascunsă după finul voal, catandu-te în zarea-albastră, te așteptam de mers la bal... Dar n-ai venit și-ndepartare doar păsări, în văzduh zburau... Te căutau prin vânt, prin soare și țipat trist îmi trimeteau. Astfel, te-ai dus. Pustiu rămase. O lume-ntreag-a dispărut
DOAR AMINTIRI ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377820_a_379149]
-
raze de amiază, Mai picotesc sub lenea dimineții. E-atâta alb în cergi de nea și-n aer, Încremenind chiar fumul spre boltire, Dezghioacă,-n pietre, gerul nălucire, Eliberând tăceri pe post de vaier. Anemic, vântul, mai vălătucește Vedeniile sub voaluri siderate, De gheață flori stau pe ferești pudrate Cât jaru,-n spuze, licăru-și răcește. *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: S-au gârbovit câmpii ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V
S-AU GÂRBOVIT CÂMPII … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377879_a_379208]
-
un evantai. În scurt timp, ca urmare a acestui trend, evantaiele ajung să fie adevărate opere de artă. Pictori renumiți, precum Ingres, Delacroix, Watteau și Boucher colaborează la realizarea unora dintre cele mai frumoase astfel de obiecte. Executate din mătase, voal, dantelă, organza ori fildeș și, întotdeauna, parfumate, evantaiele au strălucit în trecut, sub razele astrului zilei, dar și sub scânteierea opulentă a candelabrelor, la baluri ori la cine festive. După o astfel de cină, în a doua zi de Crăciun
EVANTAIUL – CULOARE, DANTELĂ ȘI ELEGANȚĂ ÎNTR-O BAGATELĂ PARFUMATĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378066_a_379395]
-
pentru detalii precum veșmintele, podoabele, încălțămintea, armele, frizura sau unguentele și pomezile pe care le folosea. Acum procuratorul stătea aparent calm în jilțul său privindu-și soția. Claudia Procula îmbrăcată într-o rochie albastră, simplă, cu capul semiacoperit de un voal din purpură de Tyr, ședea în celălat capăt al mesei și abia dacă mâncase ceva din tacâmul de argint din fața sa. Procuratorul o privise cu multă insistență vrând parcă să descopere ceva pe chipul ei. -Nu mi-ai răspuns la
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
din 30 noiembrie 2014. Sub granița minții și-o limitare-a mișcării sub ispita zborului, încerc fraze cu litere noi. Printre dureri sufletești intrate-n rutină... caut vechi cuvinte smerite, pentru rugăciunea ce-mi va dezlega brațele, ca să-mi feresc voalul de pe ochi! sursa foto: internet ... Citește mai mult Sub granița mințiiși-o limitare-a mișcăriisub ispita zborului,încerc fraze cu litere noi.Printre dureri sufletești intrate-n rutină...caut vechi cuvinte smerite,pentru rugăciunea ce-mi va dezlega brațele,ca să-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]