KorAP: Find »[drukola/base=voievod & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...388 >

9,695 matches

Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693

nici altor principi ruși”(3). Lupta corp la corp cu triburile slave și turaniene nu va împiedica realizarea statului moldovean în sec. XIV, principatul de la Baia alăturîndu-se altor așezări românești mai vechi, unele răspândite până în Polonia și Volhinia(4). Între voievozii bolohovenilor mai cunoscuți sunt Alexandru din Belți și Gleb al lui Ieremia(5). Încă la debutul mileniului al II-lea, această românitate era destul de puternică, surse scandinave din veacul XI semnalând prezența „blakumenilor” dincolo de Nistru, iar o cronică veche rusească

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698

și cărturari vestiți). Ei bine, toate acestea și multe altele se leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Câteva referințe despre mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân sau cel Mare și cele patru pietre funerare Faima Coziei se leagă de ctitorul său - Voievodul Mircea cel Bătrân, sau cel Mare. Într-adevăr, apelativul „cel Bătrân” nu are suport în realitate, dat fiind că domnitorul a

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Câteva referințe despre mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân sau cel Mare și cele patru pietre funerare Faima Coziei se leagă de ctitorul său - Voievodul Mircea cel Bătrân, sau cel Mare. Într-adevăr, apelativul „cel Bătrân” nu are suport în realitate, dat fiind că domnitorul a murit la doar 60 de ani. Mai probabil ar fi ca „cel Bătrân” să se refere la cea mai

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
veci al unui mare luptător care a fost Mircea, nu trebuiau stricate osemintele acelui trup viguros odinioară, care s-a nevoit pe câmpurile de luptă ale Balcanilor, apărând Crucea și civilizația creștină. Piatra funerară a stat așa, distrusă, pe mormântul voievodului până în anul 1936, când a fost înlocuită cu alta, contestată însă ca dimensiuni și conținut al inscripției. În anul 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Isto¬rice, s-a așezat o altă placă, pe care scrie: „Aici odihnesc rămășițele lui Mircea

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
din inițiativa Comisiei Monumentelor Isto¬rice, s-a așezat o altă placă, pe care scrie: „Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418”. Și în acest punct, acest conflict de exprimare postumă se pecetluiește astfel. Alături de Voievodul Mircea cel Bătrân, își duce somnul de veci și Teofana Monahia, care nu este altcineva decât mama lui Mihai Viteazul, ultima expresie a geniului militar românesc din Evul de mijloc. Interesant acest lucru: mamă și fiu își dorm somnul de

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
decât mama lui Mihai Viteazul, ultima expresie a geniului militar românesc din Evul de mijloc. Interesant acest lucru: mamă și fiu își dorm somnul de veci în două mânăstiri muntenești, la Cozia și la Dealu (unde se află numai capul Voievodului Mihai Viteazul; de fapt, unde ar fi trebuit să se afle, căci în prezent este la Muzeul de Istorie, situație care trebuie urgent îndreptată). Acolo, în pronaosul Coziei, zace trupul celei care a rodit un mare strateg, un vajnic apărător

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
lor, înțelesul numelui acestei mânăstiri, Cozia, este „fortăreață de pământ”, din pricina nenu¬măraților munți din această țară. În această mânăstire nu pătrunde nici o femeie și nici chiar parte femeiască a vreunui animal; de altfel, este regula stabilită de răposatul Mircea Voievod, care a clădit-o împreună cu bisericile sale, închinându-o Sfintei Treimi. Se spune că i-au dat numele de Sfânta Treime după cei trei munți care o înconjoară dinspre sud-vest, nord și nord-est”. O descriere mai interesantă și mult mai

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
dată jos tencuiala veche. Atunci au apărut la suprafață vechile ornamente ale Coziei, care încântă și astăzi ochiul. La început, biserica avea doar naos, pronaos și altar, dar în anul 1707 i s-a adăugat pridvorul. Ctitorul? Sfântul Martir și Voievod Constantin Brâncoveanu, cel care a lăsat în urmă-i o țară și o salbă uimitoare de mânăstiri. Unde nu a construit de la zero, a îmbunătățit, punându-și amprenta sa inconfundabilă. Și la Mănăstirea Cozia urma dărniciei Domnitorului poate fi văzută

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
zinți în lume, dar și în fața lui Dumnezeu. Cicatricile tale sunt și ale noastre, eleganța ta tăcută ne reprezintă și pe noi. Fără tine, lumea noastră românească ar fi fost mult mai săracă... În altă ordine de idei, în vremea Voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418), Țara Românească a cunoscut cea mai întinsă cuprindere teritorială din toata istoria sa medievală. Statul muntean se întindea de la Munții Carpați până la Dunăre, de la Banatul Severinului până la Marea Neagră, cu posesiunile transilvane și părțile tătărești și cu

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
de schimburile comerciale, inițiind mai multe emisiuni monetare, a dat privilegii negustorilor transilvăneni și polonezi. S-a preocupat de exploatarea bogățiilor subsolului. A mărit capacitatea de apărare a țării prin întărirea și extinderea fortificațiilor dunărene, prin crearea Băniei Severinului. Destoinicul voievod Mircea cel Mare, „bărbatul cel mai viteaz și cel mai ager dintre creștini “ (vir inter christianos fortissimus et acerrimus), cum îl numește cronicarul Johannes Löwenklau (Leunclavius) [2], a domnit 32 de ani. În acest lung timp, s-a dovedit și

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
ungurii, polonii sau moldovenii, cu care, de altfel, a încheiat alianțe trainice în lupta comună antiotomană. După căderea lui Baiazid, Mircea a intervenit în luptele interne ce au avut loc între urmașii acestuia. Mănăstirea Cozia - Ctitoria de suflet a Măritului Voievod precum și câteva referințe cu privirea la întemeierea Râmnicului Altfel spus, Domnitorul Mircea cel Bătrân este ctitorul Mănăstirii Cozia, în al cărei naos se află tabloul votiv ce-l înfățișează într-un frumos costum de cavaler occidental, și unde, sub lespedea

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
directa supraveghere a Sfântului Nicodim cel Sfințit de la Tismana. El numește și pe cel dintâi Stareț la Mânăstirea Cozia, cunoscut din documente: ieromonahul Gavriil [5]. Prima atestare documentară a orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, și „o moară la Râmnic [...] și curtea Hinăteștilor”, să le fie spre folosul călugărilor de aici

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
8 ianuarie 1392 purtând pecetea și iscălitura domnitorului Țării Românești, prin care acesta dăruiește și întărește danii Mănăstirii Cozia, transmite, peste vremuri, prima menționare documentară a județului Vâlcea: „Eu, cel în cel Hristos Dumnezeu, binecinstitorul și de Hristos iubitorul, marele voievod și domn a toată Ungrovlahia, după putere am binevoit [...] să ridic din temelie o mănăstire [...], am dăruit puțin obroc din casă mea pentru hrana călugărilor [...]. În județul Vâlcea, pe fiecare an să-și adune înșiși călugării albinăritul”. Domnitorul mai dă

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
când a ajuns Vâlcea determinativ pentru Râmnic. După unele opinii, este posibil ca acest fapt să fi avut loc la începutul secolului al XVI-lea, când se dezvoltă localitatea Râmnicu-Sărat (Slam Râmnic), de care a trebuit să se deosebească [13]. Voievodul Mircea cel Bătrân s-a stins din viață la Argeș și a fost adus cu mare alai la ctitoria sa de la Cozia, așa după cum i-a fost voia. Despre acest funest eveniment, aflăm dintr-o cronică sârbească: „Anul 6926 [1418

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
din viață la Argeș și a fost adus cu mare alai la ctitoria sa de la Cozia, așa după cum i-a fost voia. Despre acest funest eveniment, aflăm dintr-o cronică sârbească: „Anul 6926 [1418] s-a pristăvit [a murit] marele voievod al Ungro-Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31“ [14] și cronica lui Axentie Uricariul, în care stă scris: „Murit-au Mircea Vodă în domnie și l-au îngropat la Mânăstirea de la Cozia“ [15]. Trupul domnitorului a fost înhumat în pronaosul Coziei, la

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
un timp, expansiunea otomană în țările române. El este domnitorul care și-a împletit destinul cu Vâlcea, lăsând în urma lui mărturii care au creat o identitate acestor locuri, pe care le-a înscris în istoria românilor. În loc de concluzii - Despre mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân - o istorie zbuciumată Cu alte cuvinte, așadar, Domnitorul Mircea cel Bătrân a dus aproape trei decenii lupte dure cu adversarii interni și externi pentru pacea și prestigiul Țării Românești. Ziua de 31 ianuarie 1418, atunci când a trecut

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
ca, după moarte, rămășițele lui pământești să i se odihnească în biserica mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. În documentul din 1 iunie 1421, după trei ani de la moartea Domnitorului Mircea cel Mare, fiul său Radu Voievod, zice: «Cu râvnă către Dumnezeu, Domnul meu, îndemnat fiind de sfânta și de viață făcătoare Troiță, am dat această cinstită poruncă după noblețea inimii mele și am întărit și am împuternicit ca să fie de ocină si de ohabă mănăstirii Nucet

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
uciderea lui Tudor Vladimirescu și înfrângerea eteriștilor de către turci, Alexandru Ipsilanti, urmărit de turci s-a refugiat la Mănăstirea Cozia. Mănăstirea și familiile care și-au găsit adăpost aici devin pradă turcilor, care au dat foc mănăstirii, au dezgropat mormintele Voievodului Mircea cel Bătrân și ale altor domni, crezând că vor găsi în ele comori ascunse și au comis toate grozăviile, profanând bisericile și picturile. Peste un veac, prefectul județului Vâlcea anunță Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că, superiorul Mănăstirii

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
județului Vâlcea anunță Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că, superiorul Mănăstirii Cozia, părăsind postul și refugiindu-se încă înainte de ocupația germană, mănăstirea a rămas în părăsire și expusă stricăciunilor, «între altele, mi s-a adus la cunoștință că mormântul Voievodului Mircea cel Mare a fost devastat, ridicându-i-se și luându-i-se piatra comemorativă», de către dușmanii străini de neam și de credința ortodoxă». În procesul verbal din 23 decembrie 1918, procurorul Tribunalului Vâlcea spune: «Din zvon public fiind informați

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
Mănăstirea Cozia, ne-am transportat în localitate unde... am constatat că piatra comemorativă de pe mormântul domnitorului lui Mircea cel Mare a fost mișcată din loc și spartă», iar biserica folosită ca adăpost pentru cai. Piatra a stat distrusă pe mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân, până în anul 1936 când s-a făcut alta la noi în țară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, având un conținut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418». * Mănăstirea Cozia - între istorie, perenitate, prezență și actualitate Prin urmare, Domnitorul

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
nu este o copie după vreo biserică sârbă, ci o variantă după monumentele din această școală (Krușevăț, Calenici, Veluce și Rovanița), variantă executată de către unul din arhitecții sârbi ai cneazului Lazăr sau ai fiului său, Despotul Ștefan, chemat de Mircea Voievod în Țara Românească. Mănăstirea Cozia este același tip cu bisericile sârbești (concepute după bisericile vlahilor Bizanțului ─ vezi Biserica Blacherne/Vlaherne, adică a vlahilor, din Constantinopol, construită de Împăratul Alexios I Comnenul, n.n.), însă concepută cu mai mult bun simț al

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
a vlahilor, din Constantinopol, construită de Împăratul Alexios I Comnenul, n.n.), însă concepută cu mai mult bun simț al măsurii și cu gustul logicii ce caracterizează tradiția bizantină”. ** În loc de încheiere sau prolog - Câteva indicia și relatări despre relația sau raportul Voievodului Mircea cel Bătrân cu Biserica, în timpul domniei Sale - Mitropolia Ungro-Vlahiei Mitropolia Ungro-Vlahiei fusese întemeiată la anul 1359, la rugămintea evlaviosului Domn Nicolae Alexandru Voievod, prin strămutarea Episcopului Iachint de la Vicina pe Dunăre la scaunul domnesc din Argeș. Patriarhul Ecumenic de la Bizanț

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
logicii ce caracterizează tradiția bizantină”. ** În loc de încheiere sau prolog - Câteva indicia și relatări despre relația sau raportul Voievodului Mircea cel Bătrân cu Biserica, în timpul domniei Sale - Mitropolia Ungro-Vlahiei Mitropolia Ungro-Vlahiei fusese întemeiată la anul 1359, la rugămintea evlaviosului Domn Nicolae Alexandru Voievod, prin strămutarea Episcopului Iachint de la Vicina pe Dunăre la scaunul domnesc din Argeș. Patriarhul Ecumenic de la Bizanț îngăduise strămutarea și întemeierea unui scaun nou, numai cu anume condiții: biserica Țării Românești va fi supusă Patriarhiei (domnul dăduse ,,asigurare cu jurământ

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
februarie până în luna martie, Antim este la Constantinopol, iar în luna iulie apare acolo, în locul lui, Atanasie al Severinului. Dacă la anul 1392, în ianuarie, ambii Mitropoliți ai țarii, Antim și Atanasie, se înfățișează ca martori în Marele Hrisov al Voievodului Mircea cel Bătrân pentru Mănăstirea Cozia [19], Atanasie pornește iar la Constantinopol, unde se intalează din noiembrie 1396 până în martie 1397 și apoi iar din anul 1400 până în anul 1401 [20]. Acești ierarhi greci nici nu erau exclusiv ai Țării

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]