1,096 matches
-
meu; fără frică; fulger; gînd; harnic; hazliu; istețime; istorie; iubit; împlinit; încăpățînat; încrezut; înțelept; lacrimi; lume; maestru; martir; maximă; mărunt; militar; Mircea cel Bătrîn; model; mort; nefricos; negrijuliu; negru; de netemut; niciodată; nimeni; obstacol; om; oștean; pericol; prinț; Prîslea cel voinic; rapid; rar; rege; repede; respect; sclav; scut și sabie; slab; Spartacus; spată; stejar; student; suflet; Suleyman; Ștefan; tărie; tata; teamă; timp; triumfător; tupeu; țară; urare; veste; victorios; victorios în luptă; voinici; voios; ziduri (1); 780/159/58/101/0 vițel
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care respiră; sensibil; sentimental; senzație; sete; simți; simțire; stare; în stare; cu suflet; sunet; supraviețuire; supraviețuitor; șarpe; tată; teafăr; tenace; timp; tot timpul; tot; totul; trăiești; trăit; transparent; treaz-viu; trup; veșmînt; veșnic; cu viață; vierme; vietate; vigil; vioriu; visător; viuț; voinic; voios; vorbește; zbucium; a zîmbi; zvelt (1); 804/219/79/140/1 vînt: frig (130); puternic (68); rece (63); adiere (58); aer (40); furtună (35); ploaie (25); curent (14); bate (13); răcoare (13); suflă (10); toamnă (10); briză (7); mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
leagea lu Dumnezeu să o iai la tine, să-ți fie căsătorie?) − Mi-e. (CM.1567: 258r-v) b. O aleagem (GB.XVI-XVII: 112r) c. Mă rogdomniia-voastră. (DÎ.1599−600: XXV) (24) a. Răstignitu-se-au derept noi (CCat.1560: 7v) Iară un voinic, el va ieși la războiu, [CP deci se vor împenge cu alt voinic], deci va birui unul pre alalt, deci va fugi, iara cela-l va goni, iară cela va fugi și va cădea și va zice (CPrav.1560-2: 5v
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
e. (CM.1567: 258r-v) b. O aleagem (GB.XVI-XVII: 112r) c. Mă rogdomniia-voastră. (DÎ.1599−600: XXV) (24) a. Răstignitu-se-au derept noi (CCat.1560: 7v) Iară un voinic, el va ieși la războiu, [CP deci se vor împenge cu alt voinic], deci va birui unul pre alalt, deci va fugi, iara cela-l va goni, iară cela va fugi și va cădea și va zice (CPrav.1560-2: 5v) Iară Eu zic voao că [CP cine și-ară lăsa muiarea lui fără
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
orice formă a gramaticii verbului (V-la-I sau V-la-C). (120) a. Domnu e luminra mea și scoțătoriulu mie<u>, de nimenreme voiu teame. (PH.1500−10: 21r) b. De dulce-cinstiți și de Dumnezeu păziți împărații noștri, de toate curțile și de voinicii lor, Domnului să ne rugăm. (CL.1570: 12r) c. Înșiș lor și unul altuia și toată viața noastră <lu> Hristos Domnului pre ea să o dăm. (CL.1570: 28v) d. Și cetățile cu destulă ostenealăi le lua (CIst.1700-50: 16v
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în textele poetului decât ar lăsa-o de bănuit renumele său. Cea mai pregnantă compunere în acest registru este probabil Balada coșcadârilor („...Păi când intram eu la restaurant / Muierile veneau ca la stupină / La orice târfă se făcea lumină // Eram voinic deși nu prea înalt / Nici astăzi nu mă dau pe-o crâșmă-ntreagă / Ca mine, când prin șnapsuri dau asalt / Nu era altul la măsea să tragă...”). În esență, lirica lui P. se afiliază mai degrabă intimismului livresc decât rebeliunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
miresei, iarbă mare, heliopsis helianthoides, spânz, crin, heuchera, hibiscus, crin alb, iris, rogoz, urechelniță, urzică moartă, lathyrus, levănțică, in, cafeluțe, margaretă, nalbă, monardă, lăcrimioară, myosotis, garoafă, oenothera, luminiță, sedum, eryngium alpinum, mac, penstemon, phlox, physalis, physostegia, nemțișor de câmp, sângele voinicului, scara Domnului, primula, dedițel, trandafir-de-iarnă, ruscuță (cutcurigă, nalbă de pădure roșie, rudbeckia purpurea, răchitan, săpunăriță, salvie, scabiosa, helianthus, trillium, bătrâniș, șopârliță, micșunea (toporașă. Planurile • Ați primit cataloagele de horticultură? Atunci e momentul să vă faceți planuri. Mai întâi observați în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
și adorat retroactiv tatăl, ca o vreme a desfătărilor: Samson o ridica sus- sus ca s-o vadă lumea, era înzestrat pentru muzică și dans, cânta din gură și din tilincă, juca sprinten hora. La 26 noiembrie 1920, Samson cel voinic a murit însă și el de cancer la stomac. Tinca n-ar fi putut să crească singură liota de copii proprii și moșteniți, așa că, în iulie 1921 s-a căsătorit pentru a treia oară cu alt văduv, și el tată
Mămăligă, sarmale și răcituri à la Regina by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6413_a_7738]
-
scrumieră imaginară. Un cal, o iapă, la Cheia, în plină libertate, nechezînd după mînzul ei dispărut într-o curea de pădurea... Saltă nechezînd peste gardurile de sîrmă ghimpată ale proprietarilor de locuri... Aleargă bezmetică peste pajiștile smălțate cu margarete, sîngele voinicului, lac de apă, nădușită. O iapă neagră-cărbune cu botul catifelat, încrețit într-un rînjet teribil de tensiunea căutării.< * Zăpăceala pricinuită de trecerea ștabilor. Responsabilul vilei "Căprioara" uitînd de clienți, preocupat doar de servirea (cu cotlete de batal) a procurorului-șef
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
de Stat „Csiky Gergely“: „Poveste, poveste, vis“. Regia: Éva Lábadi 27. 09, ora 11 (Curtea Franciscana); „Lecția“, de Eugen Ionescu 28. 09, ora 20 (Sală Studio). Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Războiul înghețatei de zmeura“, 28. 09, ora 11; „Voinicul voinicilor“, 28. 09, ora 18,30 (în caz de timp favorabil, pe scena din Parcul Copiilor). Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar „Leș Solistes de France“. Concert organizat de C.C.F. și Filarmonica „Banatul“, cu participarea soliștilor: Nicolas Dautricout (vioară I), Mihai Ritter
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
Stat „Csiky Gergely“: „Poveste, poveste, vis“. Regia: Éva Lábadi 27. 09, ora 11 (Curtea Franciscana); „Lecția“, de Eugen Ionescu 28. 09, ora 20 (Sală Studio). Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Războiul înghețatei de zmeura“, 28. 09, ora 11; „Voinicul voinicilor“, 28. 09, ora 18,30 (în caz de timp favorabil, pe scena din Parcul Copiilor). Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar „Leș Solistes de France“. Concert organizat de C.C.F. și Filarmonica „Banatul“, cu participarea soliștilor: Nicolas Dautricout (vioară I), Mihai Ritter (vioară
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
monografic și cu un capitol despre colindul în cauză (1999). Asupra acestui colind s-a aplecat, cu stăruință, și Ion Taloș, în 1988, în Fabula (Berlin), în 1996 în Enzyklopädie des Märchens (Berlin, New York) și recent, mai amplu, în Lupta voinicului cu leul. Mit și inițiere în folclorul românesc (Editura Academiei Române, 2007). Trama epică a colindului, foarte esențializată, în spiritul brevilocvenței în genere a colindelor românești, este astfel sintetizată, în patru tipuri: I. Lupta junelui cu leul; II. Junele, leul și
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
și pornește pe urmele leului în codru; B. El află leul adormit sub un spin/ rug înflorit. Se întreabă dacă ar fi bine să-l săgeteze sau să-l împuște, dar calul nechează, leul se trezește și-l întreabă pe voinic cum își dorește moartea: în săbii?, în puști? sau în lupta corp la corp/ trântă?; C. Junele alege trânta, pentru că e mai dreaptă; D. Cei doi adversari se luptă o zi/ noapte de vară, până când junele îl învinge pe leu
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
despre leu proiectează un adevărat cavaler, care se întrece în puteri cu faimosul animal, pe care nu-l supune cu armele, ci în lupta corp la corp, și-l duce în sat nevătămat. Colindul celebrează o serie de calități ale voinicului: bărbăția, eroismul, ținuta etică, care-l încadrează "în familia lui Dumuzi, Melqart, Herakles, Samson David etc.". Sunt relevate, totodată, virtuțile artistice ale colindei, expresivitatea, spre exemplu, a scenei înfruntării dintre voinic și animal: Nu există multe scene, nici la noi
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
sat nevătămat. Colindul celebrează o serie de calități ale voinicului: bărbăția, eroismul, ținuta etică, care-l încadrează "în familia lui Dumuzi, Melqart, Herakles, Samson David etc.". Sunt relevate, totodată, virtuțile artistice ale colindei, expresivitatea, spre exemplu, a scenei înfruntării dintre voinic și animal: Nu există multe scene, nici la noi și nici în alte literaturi orale, care să se ridice la înălțimea estetico-morală a celei din colindul leului. S-ar putea spune că, în polifuncționalitatea ei, această scenă e gândită de
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
inițiatice, e-un potpuriu de jocuri. Întîi, un soi de baba-oarba cu care-și fac de lucru, dacă stăm bine să ne gîndim, toate basmele. Regula e că unul, cineva, trebuie dedus (sic!) din grup. El va fi diferitul, prîslea, voinicul, urma care scapă turma. La Barbu, e mai curînd un mijlociu, între două neamuri, "răsad mai rău" care "mă brodisem șui, hoinar." Urmează însoțirea cu "ceata noastră de pitici", și căutarea unui semblable. Nu va fi, pentru vocea care recunoaște
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
Ion Fintesteanu și un an la Aură Buzescu. Mai tîrziu am facut clasa comună cu Radu Beligan și, în cele din urmă, am avut și propria mea clasa. Cu ce ati debutat? Cu un spectacol pentru copii, Mic-pitic inima de voinic, la Teatrul Municipal. Debutul pe care-l consider eu real a fost cu Micii burghezi la teatrul nou înființat, Studioul Nottara, unde directoare era Marietta Sadova. Am fost primul director de scenă al teatrului. Cînd ați avut și dumneavoastră de-
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
că ar fi o erezie. Aici, cînd Toma întîlnindu-se cu Manea (sînt amîndoi, boieri din ținuturi diferite), ospătîndu-l din plosca cu vin, acela, hain, în timp ce bea cu stînga, cu dreapta scoate paloșul și-l lovește pe Toma "unde-i greu voinicului", apoi fuge mișelește. Toma, rănit greu, exclama: "Alelei fecior de lele!/ Cum răpiși zilele mele!/ De te-aș prinde-n mîna mea,/ Zile tu n-ai mai avea!". Își încinge rană, se urcă pe murgul sau și îl îndeamnă să
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
am lăcomit să fac pe jos drumul până pe Victoriei, la 22, dusîntors. Spre casă, dădeam să ies de pe Michelet, în dreptul casei lui Mihai Șora, urmată de a exuviilor, spunându-mi ce am să mă mai laud acasă, cât sunt de voinic. Nu mai aveam chiar mult: Icoanei, grădină și stradă, Donici, până la tramvai. De acolo, o bucată de Maria Rosetti, Franzelari, colțul spre Spătarului - și am ajuns. Așa a și fost, abia mai respirând.
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4715_a_6040]
-
Constantin Țoiu Idealismul, Erudițianul îl combate cu ironie. Vine un voinic cu o praștie, și tu, un băetan, tragi în el cu tunul... Scrisul așa e făcut, să vâneze himere. Să exalte virtuțiile. Să propună o lume fictivă. Erudițianul își păstrează punctul de vedere, care e al unui autor scrupulos, suspectând
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
său să certe. Vlad vrea să profite de ezitarea vrăjmașilor. Se deghizează în hainele unui neguțător grec și se introduce în tabăra turcească, să vadă situația. La un moment dat, turcii încep... să țipe...Vlad!... Vlad! E o confuzie. Este voinicul Argineanu, care, fără nici o armă, lumea crede că este Vodă Vlad, așa de mult îi mersese vestea curajului său. De unde "sminteala" mulțimii. Țepeș profită de neînțelegere, și dispare în decor. Argineanu trebuie să facă rost de o armă. Deși jurământul
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
lasă mână liberă prozatorului care realizează un splendid portret călinescian: "Va mai fi răsărind, de bună seamă, pe ici pe colo - prin memoria prietenilor, ori, dacă nu, baremi în aceea a străzilor orașului - profilul unui bărbat adus puțin de spate, voinic în aparență și șubred peste poate, rezistent și sfâșiat, nervos și tandru, cu o barbă de mercenar francez, cu o gentuță militară petrecută peste umăr, cu un obraz brăzdat de halucinația fumului de țigară, cu un glas tulburat de excese
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
am lăcomit să fac pe jos drumul până pe Victoriei, la 22, dus-întors. Spre casă, dădeam să ies de pe Michelet, în dreptul casei lui Mihai Șora, urmată de a exuviilor, spunându-mi ce am să mă mai laud acasă, cât sunt de voinic. Nu mai aveam chiar mult: Icoanei, grădină și stradă, Donici, până la tramvai. De acolo, o bucată de Maria Rosetti, Franzelari, colțul spre Spătarului - și am ajuns. Așa a și fost, abia mai respirând. Maxone al nostru a fost admis de
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4676_a_6001]
-
avea să-l „reagă luminat” - fiind, cu „paserica din colivie”, pe un loc fruntaș. „Bineînțeles oda n-are nici o noimă.” E vorba de Alecsandri. Farmecul și autoritatea critică stau în „bineînțeles”. E destul să citești „Vin’ în lumea fericită/ Cu voinicul ce te cheamă”, sau „Nici micuță, nici năltuță, / Numai bună de drăguță”, ca să înțelegi cât de prostesc e diprețul pentru diacronia literaturii. Eminescu se trage din Alecsandri și din alți poeți. Meritul lui nu e în nașterea din nimic, ci
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
cunoștințele, vecinii, dar, mai ales cu duducile. Și flecărește. Copios. E plin de vervă, are toane febrile, șuguie spumos, tremură de mândrie, se mortifică fastuos, își pune odăjdii cu răsunet, se scobește în dinții fanteziei. În timp ce stă răbunit în poziția voinicului, binecunoscuta rână națională, precum și cu nelipsitul fir de iarbă în colțul gurii, el tresaltă și alină numaidecât toate suferințele mapamondului. După care, dacă mai e timp, efectuează un prunc florar, apoi ridică, semeț, o mânăstire. Urmând a se avânta iarăși
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]