1,218 matches
-
Comunicarea reprezintă o Întreagă clasă de scopuri comportamentale și este folosită În mod voit În cadrul schimburilor sociale pentru a transmite informații, observații sau stări interne ori pentru a pentru a produce schimbări În mediul Înconjurător. Comportamentele verbale, ca și cele nonverbale, sunt prezente atâta timp cât intenționalitatea, evidențiată prin anticiparea rezultatelor, poate fi demonstrată. Adică, nu
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
a unor tipuri de vase descoperite în același mormânt, în cazul în care nu era folosit vasul întreg sau împrăștiate într-o zonă limitrofă mormântului respectiv, ne arată că nu este vorba de un ritual în care se realiza spargerea voită a unor recipiente la locul înmormântării, ci, pur și simplu se foloseau doar fragmente aduse, cel mai probabil, din așezare. În toate necropolele unde am realizat cercetări sistematice (Gabăra-Moldoveni, Săbăoani, Văleni, Poiana-Negri, Brad, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulcești, Butnărești), din toată ceramica adunată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
este jignita. LEAR: Nu faci decît să-mi amintești propriile mele gînduri. Am observat în ultimul timp o ușoară nepăsare, pe care mi-am reproșat-o mai degrabă ca pe o suspiciune a mea exagerată decît că pe o intenție voita de necuviința. Voi cerceta mai de aproape. Dar unde mi-e bufonul? Nu l-am mai văzut de două zile. CAVALERUL: De cînd doamna cea mică a plecat în Franța, sire, bufonul a tot tînjit. LEAR: Nici o vorbă despre asta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cu Bizu, comportamentul său urmează același tipar: îi controlează nasturii hainei, îi suflă de pe guler un imaginar fir de păr, îl bate protector pe umăr și-l felicită mereu pentru diploma obținută la... Charlottenburg, și nu la Hohenheim (confuzia e voită, cu intenția de a diminua importanța acreditării academice ca atare). Deși aparent inofensiv, Lică joacă în plan narativ rolul de agent al intrigii, iar la nivelul întregului ciclu romanesc el este eroul negativ prin excelență, rivalul și persecutorul ascuns sub
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
casnică mereu proclamată, dar care, în realitate, n-ar cere decât să sucombe: aici stă interesul principal al cărții, în înșelarea de sine a ambilor eroi (dealtminteri, ca și în Firu'n patru); fiecare își închipuie că are o atitudine voită, nobilă, ca pentru istorie. Cred să fi izbutit acest joc subtil de aparențe și nevoie de salt din prestigiu în ochii proprii"190. Iată un rezumat succint, care atrage atenția asupra caracterului static al acestui roman "de atmosferă" ("povestea unui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
225, cred însă că mai valoroase sunt cele două cicluri romanești decât Mălurenii (operă pe care, altminteri, nici nu o putem judeca decât prin prisma celor câteva fragmente rămase iar de aici deducem că ar fi vorba de o creație voit "obiectivă", "cronică de familie ce anticipează Scrinul negru sau Lunatecii", ilustrând deci, am spus, un gen de proză deja existent 226). Oricum, originalitatea prozatorului, atâta câtă este, e de găsit tot în formula romanului-melodramă, cu rădăcini în autobiografie. Lipsiți de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
eroii nu descoperă prin "lectura" suspicioasă a vieții decât un alt text. În legătură cu unul dintre romanele ciclului Bizu, Lovinescu declara că "interesul principal al cărții" stă "în înșelarea de sine a ambilor eroi [...]; fiecare își închipuie că are o atitudine voită, nobilă, ca pentru istorie. Cred să fi izbutit acest joc subtil de aparențe și nevoie de salt din prestigiu în ochii proprii". Dar, dat fiind că și-a propus o analiză a literaturii ca fapt cultural, "impur", Antonio Patraș nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
épisodes. C'est une explication peut-être tardive mais pourtant claire de la destinée malheureuse de cette œuvre littéraire prolifique. À refaire la poétique de E. Lovinescu, on est amené à reconstituer le mode de production d'un échec. Ce qu'on voit est en effet la conversion d'une idée l'émotion mélodramatique dans une technique narrative qui, tout en générant les romans, les déforme. On ne peut pas toutefois rester au constat de cette incapacité de produire le romanesque. En fait
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tinerilor români la studii la Universitatea Liberă, dau originalitate demersului nostru, care este unul, pe de o parte, de istoria formării elitelor, de migrație studențeasca, iar pe de altă parte, de istorie culturală, în dimensiunea microistoriei (prin secționarea și fragmentarea voita a demersului biografic), a cercetării mentalităților, dar și a demersului de antropologie istorică. Cele patru seturi de întrebări, reluate de noi mai sus, la care s-au mai adăugat pe parcurs și altele, și-au primit răspunsuri parțiale, fragmentare, în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
reacționare că sunt părtași ai declinului național, întrucât au renunțat la cultura originară. Acest lucru nu este valabil. Exilul, indiferent de forma lui, înseamnă, înainte de toate, lupta pentru păstrarea identității, a acelui fel de a fi românesc. Izolarea nu este voită, ci constrânsă, iar adaptarea obligatorie. În contextul reorientării culturale, asimilarea canonului estetic european presupune, de fapt, înnoirea lui: tehnicile narative, curentele literare, metodele critice noi sunt și în România prelucrate și preluate, aproape simultan, dar integrarea rămâne, fără îndoială, un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
situației narative: instanțele și perspectivele narative, timpul diegetic, ordinea și modalitatea narării. „Lumea se dizolvăn limbaj și limbajul în lume ca întro bandă a lui Möbius.“ În esență, romanul postmodern demonstrează o mobilitate extremă la nivelul discursului (inclusiv prin amestecul voit al speciilor, al genurilor, al tipurilor de texte: literar și nonliterar, ficțional și nonficțional, narativ, des criptiv etc.) și al viziunii, care subliniază obsesiv forța povestirii de ași produce propria realitate. Autorii romanului postmodern se integrează generațiilor ’80, ’90: Mircea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
perspectivă ironică, parodică, ludică. În literatura română postmodernismul se afirmă insurgent prin generația ‘80. Unul dintre liderii acestei generații în blugi este Mircea Cărtărescu, poet, prozator și teoretician al curentului (Postmodernismul românesc). Poeziile sale au puternice note hiperrealiste, prin banalitatea voită a „obiectelor poetice“ selectate din câmpul automa tismelor existen țiale, din viața citadină sau rustică (Garofița, Poema chiuvetei, O motocicletă parcată sub stele etc.), prin limbajul poetic, de o platitudine căutată, prozaic, ludic, parodic. Temele poetice vizează trăirea fragmentară, ternă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Pilat n-a lăsat pe ostași să pecetluiască ei singuri mormântul; aflase ce e cu Hristos și nu voia să le dea vreun ajutor; dar, ca să scape de ei, le-a îngăduit și aceasta, spunându-le: Pecetluiți voi mormântul cum voiți, ca să nu puteți învinui pe alții. Dacă ostașii ar fi pecetluit ei singuri mormântul, arhiereii și cărturarii ar fi putut spune chiar dacă ar fi fost spusele lor neadevărate și mincinoase; și cum nu le-a fost rușine să spună altele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sau din nivelul cunoașterii. De aceea, conținutul unei noțiuni poate fi diferit la comunități umane diferite sau la nivelul culturii populare față de nivelul culturii de erudiție (care cuprinde și știința), dar acest fapt este implicit, iar nu reflexul unei interpretări voite și orientate spre ceva anume. Logica formală specifică faptul că noțiunile "se expri-mă" prin cuvinte și, în acest caz, noțiunea se instituie în conținut pentru forma lingvistică ce se numește cuvînt (sau pentru un echivalent al acestuia). Acest raport cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se pot înscrie într-un tip comun sau pot particulariza modul de folosire a limbii. În acest caz, informației specifice i se adaugă aceste elemente suplimentare care rezultă dintr-o construcție textuală diferită de cea obișnuită și dintr-o inovare (voită) în exprimare. De aceea, această funcție este și creativă, fiindcă mărește mai mult decît în mod obișnuit latura de noutate în folosirea limbii, oferind sugestii pentru multiplicarea posibilităților ei și transformarea unor virtualități în fapte actualizate și în realități. Fără
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
structurărilor produse prin desemnare și prin semnificație, este legat, în ultimă instanță, de forma și de nivelul cunoașterii. Ca atare, limba populară dă expresie cunoașterii obișnuite, inegale de la un individ la altul și, în același timp, lipsite de o structurare voită și determinată de anumite scopuri. Motivația atribuirii unor semnificații cuvintelor este foarte diversificată, nesistematică și, uneori, întîmplătoare. Limba literară preia în mare parte aspectele generale ale cunoașterii de tip popular, dar, pe terenul ei, se dă expresie și cunoașterii științifice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
occidentale și, apoi, de popoarele germanice încît, treptat, aproape toate limbile europene și-au creat un aspect literar alături de cel popular. Se poate întîmpla, deci, ca din comparația dintre limba proprie și alte limbi să se nască ideea unor prefaceri voite și orientate care să schimbe, uneori destul de accentuat, destinul acelei limbi. Aflarea originii limbii române și constatarea că ea nu dispune de posibilități comparabile cu cele ale limbii latine sau ale celorlalte idiomuri romanice a deschis terenul unui efort susținut
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
radicală în ceea ce privește sursele și mijloacele antrenate în ameliorarea resurselor limbii române. Cunoașterea unei (unor) limbi străine poate avea, așa-dar, urmări importante asupra limbii materne, datorită unor reflecții și unor eforturi conștiente la nivelul limbii literare, caracterizate prin asemenea intervenții voite. Aceasta nu presupune însă că limba populară rămîne inertă la impactul cauzat de poliglotismul vorbitorului. Există condițiile ca, în cazul conviețuirii în imediata vecinătate cu vorbitori nativi ai altor limbi, vorbitorul respectiv să-și însușească prin simpla influență a mediului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Dar, dacă epoca-salt din cadrul limbii populare coincide pe plan social cu o perioadă de decădere, dimpotrivă epoca-salt cunoscută de limba literară corespunde cu un moment de întărire a coeziunii sociale, de conștientizare și de participare orientată la realizarea unor schimbări voite. Pe de altă parte, limba literară cunoaște într-o asemenea epocă trecerea într-o altă epocă a existenței ei, fără a se institui într-o limbă literară total nouă, ci numai într-o limbă înnoită, modernizată, în concordanță cu transformarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
altă parte, din tendințele de folosire a limbii la un moment dat, tendințe care pot avea o geneză subiectivă, dar întrucît i se impun lui ca o necesitate, le apreciază ca ținînd de obiectivitate. Așa se explică, de exemplu, urmarea voită a unui model lingvistic dintr-un centru politic, economic sau cultural, prin imitare. (S-ar putea observa, de altfel, că, în ciuda propensiunii de a fi "cineva", de a se remarca, individul uman are și această latură conformistă de a fi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în procesul de comunicare curentă. O formă obișnuită a acestui aspect decurge din latura teoretică de cercetare a limbii și de observare a faptului că este necesară ameliorarea unora dintre elementele ei, și se concretizează în latura practică de dirijare voită a limbii prin norme legiferate, sub aspectul ei de limbă literară, la nivelul culturii majore. În procesul realizării normelor (al normării), înțelepciunea (considerată ca órthos lógos) cere, pe de o parte, respect față de baza obiectivă a limbii, de aspectul ei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
urma un nou măcel, Marile Puteri au decis ca pe ruinele încă fumegânde ale Regatului Vandana (de tristă amintire), să se nască două noi state Vandana: Vandana de Sud și Vandana de Nord. Drept urmare, ca să nu existe nici o confuzie (nici voită, nici întâmplătoare și nici măcar de scurtă durată), s-a ridicat gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri ai hotarului, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă. (Un punct
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
urma un nou măcel, Marile Puteri au decis ca pe ruinele încă fumegânde ale Regatului Vandana (de tristă amintire), să se nască două noi state Vandana: Vandana de Sud și Vandana de Nord. Drept urmare, ca să nu existe nici o confuzie (nici voită, nici întâmplătoare și nici măcar de scurtă durată), s-a ridicat gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri ai hotarului, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă. (Un punct
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cel ce rostise atunci cuvintele ispășirii („Voi plăti o datorie pe care n-am contractat-o niciodată”), întruchipează în dramaturgia shakespeariană una dintre rarele figuri ale răscumpărării păcatelor, răscumpărarea unei duble datorii, a sa și a tatălui său. Căci viața voit destrăbălată a prințului („Vreau să păcătuiesc, dar numai pentru că așa o să fac din păcatele mele un merit, răscumpărând greșelile trecutului când nimeni nu se va aștepta la asta”) pare destinată să graveze în însăși ființa lui moștenirea grea a păcatelor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în care respectiva politică este aplicată. footnote> Ca o concluzie a definițiilor și opiniilor anterioare, managementul rezultatelor nu se înscrie întotdeauna în cadrul flexibilității oferite de Standardele Internaționale de Raportare Financiară și de legislația națională în domeniu, ajungându-se la distorsionarea voită a performanței financiare reale a unei entități, pentru a induce în eroare investitorii. Dacă, în scopul manipulării rezultatului, se încalcă prevederile legale, nu se mai poate vorbi despre contabilitate creativă prin managementul rezultatelor, ci este vorba despre un abuz ilegal
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]