2,533 matches
-
cazul citirii, ajungând să recunoască un număr limitat de cuvinte întregi care au aceeași lungime, aceeași literă de început sau sfârșit sau aceeași plasare în frază (expresie). • Comunicarea - primele obiective care trebuie atinse în această arie sunt: dobândirea înțelegerii cuvântului vorbit și formarea capacității de exprimare într‑o multitudine de activități de vorbire și ascultare, găsirea unui stil adecvat de răspuns în fața interlocutorului. Capacitățile expresive includ vorbirea, gesturile și expresiile faciale; capacitățile interactive includ contactul vizual și luarea cuvântului pe rând
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
6. Operații de gândire C.4.7. Asimilarea simbolului numeric • Comportament verbal (V) V.1. Achiziția de categorii gramaticale V.1.1. Utilizarea unor categorii gramaticale V.2. Vorbire și exprimare corectă V.2.1. Folosirea pluralului V.3. Limbaj vorbit și limbaj citit V.3.1. Reproducerea unei poezii, relatarea de povestiri după imagini V.3.2. Recunoașterea de litere • Comportament socioafectiv (S) S.1. Manifestări de independență, deprinderi de autoservire S.1.1. Autonomie în îmbrăcare S.1.2
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
universală a drepturilor omului - adoptată și proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la data de 10 decembrie 1948. Acest document legiferează egalitatea în demnitate, în drepturi și libertăți a tuturor ființelor umane, indiferent de rasă, etnie, cultură, limbă vorbită, de statutul social, politic sau juridic al țării ori teritoriului de care aparține o persoană. • Convenția cu privire la drepturile copilului - adoptată de Adunarea Generală a ONU la data de 20 noiembrie 1989. Statele semnatare ale acestui document, printre care și România
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
o enormă plăcere a stilului artistic. Și dacă o anumită intemperanță [...] a dispărut între timp, nu rămâne mai puțin vizibilă și astăzi înclinarea lui spre fraza impecabilă, lucrată, construită, și rareori spontană, sau spre spectacolul cuvântului, care nu aparține limbii vorbite, dar nici, pe de-a-ntregul, celei scrise, combinându-le abil și corectându-le una prin alta. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Călătorie în lumea formelor, pref. Ion Frunzetti, București, 1974; Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, București
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
familiare însă poeziei. În ceea ce privește sursele, o referință elocventă și rezonabilă pare a fi Marin Sorescu, prin ciclul La lilieci. Aceeași dependență a vocabularului poetic de un nivel „umil” al limbajului, aparent nepoetic, același tip de valorificare a structurilor/ șabloanelor limbii vorbite, cu toate detaliile și curiozitățile ei. P. a adaptat pentru scena Teatrului Odeon din București ... au pus cătușe florilor de Fernando Arrabal și La țigănci de Mircea Eliade. Ce pot spune în câteva fraze despre această poezie decât că impresionează
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
se trimit „lecturi și recenzii” ori sunt chemați în fața microfonului scriitori români. Astfel, aici apar versuri de Horia Furtună, iar F. Aderca susține număr de număr cronica radio, într-o rubrică permanentă, „Carnetul bunului radiofonist”, structurată în câteva secțiuni: „partea vorbită, partea muzicală și interviuri cu personalități ale momentului”. R. anunță intrarea în comitetul programelor Societății Române de Radiodifuziune a lui Liviu Rebreanu (72/1930). Totodată, se publică articole sub semnătura lui Tudor Arghezi (Parazitul mătușii) și a lui Adrian Maniu
RADIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289091_a_290420]
-
rusticitatea se asociază în serii alegorice dezvăluind o tratare solemnă a mitului, iar fabula e turnată în imagini evanescente care funcționează ca analogon al stărilor eului. O vizibilă schimbare de registru aduc culegerile Vorbindu-vă prin semne (1979) și Elegii vorbite (1982), în care se simte influența poeziei italiene (Carlo Porta, Edoardo Sanguineti, Spatola ș.a.). Limbajul își sporește acum coeficientul de plasticitate și de colocvialitate, miturile sunt resemantizate prin poziționarea lor în contexte derizorii („hei Apollo/ sau Phaeton ce-ai căutat
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
pasivitatea” ciobanului, componenta orfică ș.a. În ultimele două decenii P. a realizat și numeroase traduceri, având un rol considerabil în difuzarea și promovarea culturii italiene contemporane în România. SCRIERI: Cum eu..., București, 1974; Vorbindu-vă prin semne, București, 1979; Elegii vorbite, București, 1982; Scrisoarea femeii urâte, București, 1984; Cartea seducției, București, 1986; Nichita Stănescu între poesis și poiein, București, 1991; Cavalerul din drezină, Constanța, 1992; Starea de juxtapunere, București, 1997; Cum stau eu aici pe terasă și contabilizez obscenitatea istoriei, București
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
Disprețul, Constanța, 1997; Gianni Vattimo, Pier Aldo Rovatti, Gândirea slabă, Constanța, 1998; Pier Paolo Pasolini, Petrol, pref. Giuseppe Zigaina, Constanța, 1999; Mario Luzi, Poezii, Constanța, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Județul sufletului cu trupul, RL, 1980, 9; Dinu Flămând, „Elegii vorbite”, VST, 1983, 14; Hristu Cândroveanu, „Elegii vorbite”, FLC, 1983, 28; Grete Tartler, Armonia disonanțelor, RL, 1985, 41; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Ulici, Lit. rom., I, 225-227; Grigurcu, Poezie, II, 236-239; Dicț. scriit. rom., III, 769-772; Mircea A. Diaconu
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
Rovatti, Gândirea slabă, Constanța, 1998; Pier Paolo Pasolini, Petrol, pref. Giuseppe Zigaina, Constanța, 1999; Mario Luzi, Poezii, Constanța, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Județul sufletului cu trupul, RL, 1980, 9; Dinu Flămând, „Elegii vorbite”, VST, 1983, 14; Hristu Cândroveanu, „Elegii vorbite”, FLC, 1983, 28; Grete Tartler, Armonia disonanțelor, RL, 1985, 41; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Ulici, Lit. rom., I, 225-227; Grigurcu, Poezie, II, 236-239; Dicț. scriit. rom., III, 769-772; Mircea A. Diaconu, Ștefania Plopeanu și avatarurile scrisului barbar, CL
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
în primul rând, caracterul ei de proză intelectualistă, caligrafică și caligrafiată, rafinată stilistic și sofisticată narativ, clasicismul temperamental și experimentalismul efectiv, recursul continuu la resursele livrescului și ale autobiograficului. O diferențiază priza mai directă la realitate, inclusiv în ceea ce privește simțul limbii vorbite, precum și un gust al umorului sensibil mai apropiat de cel al lumii lui Caragiale. Biografia scriitorului reprezintă, cu toate distorsiunile inerente oricărei autoficționalizări, solul cel mai ferm la care se raportează această proză. Cuvântul de ordine nu mai este însă
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
astăzi, pentru fiecare fiind consemnate datele tehnice, istorice și ideologice. SCRIERI: Tabăra de sculptură Măgura. Bibliografie - album-ghid, pref. Ion Sârbu și Brăduț Covaliu, Buzău, 1972 (în colaborare cu Nicolae Havriliuc); Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980; Salonul literar - o revistă vorbită, Buzău, 1993; Presa buzoiană și râmniceană. Dicționar bibliografic, I-III, pref. Laurențiu Ulici, Buzău, 1995-2001; Marin Sorescu la Buzău (în colaborare cu Marcela Chiriță), Buzău, 1996. Ediții: V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente, I-IV, pref. edit., Buzău, 1974-1994; V. Voiculescu
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
apărarea atunci când acesta spune că nu sunt „bun de nimic”. Terapeutul - Ce simțiți în acest moment? Xavier - Tristețe, nedreptate, o greutate de plumb, sunt paralizat. Terapeutul - Concentrați-vă asupra copilului. Ce-ar dori copilul să spună dacă ar putea? Xavier - „Vorbiți și despre ceea ce fac bine în loc să mă judecați!”. Terapeutul - Ar putea copilul să încerce să spună așa ceva tatălui său? Xavier - (liniște). Nu, nu poate. Terapeutul - Puteți, adult fiind, să intrați în scenă intervenind și să vorbiți în locul copilului? Xavier - (liniște
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lipsesc tablourile mai vaste, pline de dinamism și culoare, de o puternică sugestivitate plastică, pictate pe viu la desfășurarea unor nunți și alaiuri domnești sau a luptelor de la Stănilești. Fluiditatea povestirii, imaginile sunt obținute prin folosirea cu măiestrie a limbii vorbite, ale cărei virtuți expresive se concentrează într-un stil simplu, direct, plin de forță. Farmecul exprimării, modalitatea narativă, conținutul istorico-etic dar și general uman au făcut din cronică un model și un bogat izvor de motive pentru proza românească. Numărul
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
creată de Mihai Eminescu. În varianta pașoptistă, romantismul românesc e un curent militant, mesianic, orientat spre social și național, fără a exclude tematica vieții personale, intime, contemplația, cultivarea pitorescului. Dominantele sunt iubirea de popor, adoptarea ca limbă literară a limbii vorbite, valorificarea creației populare, cultivarea tematicii istorice, în scop educativ, patriotic, reflectarea naturii patriei și în genere a realităților autohtone. Evocat anterior doar cu intermitențe și mai mult enunțiativ (bunăoară, de Gh.Asachi, Heliade, Cârlova), trecutul național devine în perioada pașoptistă
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
limba rusă a poeziei lui M. Eminescu, prin F. Korș și V. Lașkov, spre exemplu, a fost depășit prin demersul lui K. Începând cu volumul Stihi (1950), la care a colaborat cu versiunile în rusește ale poeziilor Criticilor mei, De vorbiți mă fac că n-aud, Speranța, Lacul, Afară-i toamnă, De-or trece anii..., Peste vârfuri, Mai am un singur dor, La steaua, Dintre sute de catarge, Luceafărul, și continuând cu un alt volum de versuri, din 1958, alcătuit împreună cu
KOJEVNIKOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287720_a_289049]
-
efort de traducere este implicit un act de transmitere a comorii sacre a Bisericii și un apel pentru a ne întoarce la izvoarele nesecate ale credinței creștine. Este vorba, prin urmare, despre un act fondator: pe de o parte, limba vorbită și scrisă a unui popor este botezată în focul cuvântului lui Dumnezeu. Pe de altă parte, această nouă ediție reprezintă extensia unui proiect misionar prin care Biserica vrea să facă Scriptura să vorbească, precum apostolii strânși la Ierusalim în ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
demonstrează, pe baza unui test convingător, că vorbele reprezintă mai puțin de 10% din comunicare. Alți experți arată că în cazul unei contradicții între cuvinte și gesturi, ne încredem întotdeauna în gesturi. De altfel, legate unele de altele, comunicările noastre vorbite nu reprezintă decât vreo douăsprezece minute pe zi, un enunț standard durând în medie două secunde și jumătate! Unii autori susțin chiar faptul că vorbele sunt incapabile de a descrie emoțiile cele mai profunde. Încrezându-ne prea mult în limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
superioară a trupului, umărul este prima articulație pe care creierul o pune în mișcare atunci când trebuie să acționăm. Când umărul drept se înalță rapid - într-o mișcare identică celei pe care am descris-o la umărul stâng - persoana cu care vorbiți se simte flatată. - Ai făcut o treabă minunată în privința acestui dosar, spune cineva. Și celălalt răspunde, flatat, ridicând un pic din umărul drept. - A, da, așa crezi? Acest gest furiș face parte din ritornela gestuală a lui George Bush. El
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Încheieturi în supinație Prin deschiderea încheieturilor mâinilor și din mișcarea lor în toate felurile dăm forță cuvintelor care însoțesc aceste gesturi. Raportul dintre vorbă și gest se transmite prin încheieturi. Având în vedere implicarea profundă a emisferei stângi în limbajul vorbit, fără îndoială că nu este întâmplător faptul că încheietura mâinii drepte este mai mobilă decât cea a mâinii stângi. În schimb, mișcările mâinii stângi sunt mai puțin directe și rectilinii, mai ample decât cele ale mâinii drepte, și asta de pe la
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
jur pot avea circa 3 cm. Uneori, la lucrările de diplomă, rama de la cotor se mărește cu circa un cm, această suprafață fiind „absorbită” prin tehnica de compactare. 7. Textul scris Referindu-se la deosebirile dintre limba scrisă și cea vorbită, I. Funeriu (1998) remarca următoarele: Exprimându-se oral, vorbitorul are la dispoziție foarte multe posibilități acustice, pe care le folosește, cum se pricepe el mai bine, În funcție de scopul urmărit. Vrea să impresioneze și să se impună? Ridică vocea. Vrea să
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Funeriu, 1995, p. 193). Cele câteva artificii pe care le folosim În scris (titluri, alineate, paragrafe, evidențieri de text, semne de ortografie și de punctuație etc.) au tocmai rolul de a suplini, chiar dacă Într-o măsură mai mică, virtuțile limbii vorbite. 7.1. Alineatul Prin alineat se Înțelege un rând dintr-un text În care primul cuvânt este retras puțin la dreapta, pentru a marca Începutul unui nou pasaj sau paragraf. Dimensiunea unui alineat este În funcție de lungimea rândului: dacă avem un
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
să fie singurul obiect de studiu în școli; singurul nume dat la botezuri să fie al său; în toate piețele publice să-i fie ridicată o statuie. Pe scurt, spune regele: „Să nu mai fiu decât eu în conștiințe”; - afilierea: „Vorbiți. Înconjurați-mă, rețineți-mă. Să fiu sprijinit. Nu se plânge destul în jurul meu, nu sunt plâns îndeajuns”; - altruismul: pentru prima dată, regele se interesează de menajeră și de viața ei grea. Alte exemple, alese din viața cotidiană și nu din
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
stil, înfățișând gândurile și sentimentele eroilor, nu cu cuvintele autorului ci cu însăși cuvintele personajelor, oferă scriitorului largi posibilități pentru caracterizarea eroilor și a întâmplărilor (...). Nuvela Desfășurarea cât și celelalte scrieri ale lui Marin Preda se bazează pe normele limbii vorbite și nu scrise. În ele răsună intonațiile vii ale graiului popular vorbit. Aceasta se vădește printre altele prin expresiile orale și prin dialogurile originale pe care le întâlnim în Desfășurarea (...). De altminteri, întreaga operă a lui Marin Preda demonstrează capacitatea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
însăși cuvintele personajelor, oferă scriitorului largi posibilități pentru caracterizarea eroilor și a întâmplărilor (...). Nuvela Desfășurarea cât și celelalte scrieri ale lui Marin Preda se bazează pe normele limbii vorbite și nu scrise. În ele răsună intonațiile vii ale graiului popular vorbit. Aceasta se vădește printre altele prin expresiile orale și prin dialogurile originale pe care le întâlnim în Desfășurarea (...). De altminteri, întreaga operă a lui Marin Preda demonstrează capacitatea sa de a crea povestiri mari și romane. Spre deosebire de unii scriitori ca
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]