1,615 matches
-
VII Porfirogenetul (în manualul scris pentru fiul său, Romanos II, și cunoscut sub titlul latin De administrando imperio) o face între "rhomani", vorbitorii de limbă latină din Dalmația, și "rhomei", denumirea dată încă din secolul IX populației din imperiul bizantin vorbitoare de limbă greacă. Deși nu li s-a cerut sau nu li s-a impus militar niciodată încorporarea în imperiul bizantin, românii continuă să se comporte ca și cum ar mai fi în continuare cetățeni ai imperiului roman de dinainte de retragerea aureliană
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
centrist mai preocupat de organizarea pragmatică decât de ideologie. Le dă de înțeles rușilor că le impune iobăgia pentru a construi un mare stat modern, de temut - și respectat - de întreaga lume - și își înlătură fără dificultate rivalii, doctrinari frumos vorbitori, mai visând la vreo revoluție mondială. în 1924-1925, se aliază cu Kamenev și Zinoviev pentru a-l înlătura pe Troțki de la putere. Apoi, începând din decembrie 1925, aliat cu Buharin, îi exclude din Politbiuro și din conducerea Internaționalei Comuniste* (IC
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
complexe de demutizare bazată pe îmbinare învățării globale, spontane - naturale a limbii (calea maternă) cu învățarea organizată și dirijată în raport cu potențialul psihic și psiho-motric al copilului. 5. Studierea posibilităților de adaptare și introducere treptată a copilului în mediul vorbitor, în vederea integrării ulterioare, sub diferite forme, în învățământul general. Integrarea școlară reală nu se poate realiza decât în momentul în care copilul protezat de timpuriu posedă instrumentul de contact și de stabilire a interrelației prin intermediul limbajului vorbit. Evantaiul noțional care
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
de contact și de stabilire a interrelației prin intermediul limbajului vorbit. Evantaiul noțional care se utilizează atât în știință cât și în limbajul obișnuit pentru a denumi persoanele cu tulburări de auz este foarte lung și diferit. De exemplu: surdo-mut, surdo- vorbitor, surd, deficient de auz, disfuncțional auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit. Precizăm că surditatea este urmarea unui defect organic instalat la unul din segmentele aparatului auditiv, iar mutitatea este consecința principală a defectului primar. De defectul primar - organic - se ocupă
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
mică este strâns legată de crearea unor emoții plăcute, de satisfacerea unor nevoi și interese, în raport cu particularitățile de vârstă și cu preocupările copilului într-un anumit moment sau într-o anumită situație. Contactul, în această perioadă, dintre copil și mediul vorbitor, este stabilit fie de părinți, frați sau prieteni apropiați, fie de copilul însuși. În activitatea de comunicare, copilul trebuie întotdeauna atras, cointeresat și nicidecum forțat. Pentru copilul auzitor, care învață să vorbească în mod natural în mediul familial și la
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
de copilul însuși. În activitatea de comunicare, copilul trebuie întotdeauna atras, cointeresat și nicidecum forțat. Pentru copilul auzitor, care învață să vorbească în mod natural în mediul familial și la creșă sau grădiniță, nu este necesară o selecție a materialului vorbitor. Pentru cel ce lucrează cu deficienții de auz, alegerea și eșalonarea cuvintelor și propozițiilor pe care le va exersa în comunicare, în circumstanțele naturale sau create, capătă o importanță deosebită. Cei ce lucrează cu surzii trebuie să stabilească cuvintele și
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
organizat (dirijat) cât și spontan, în conformitate cu cerințele programelor pe baza metodologiilor moderne de demutizare. Succesul poate fi asigurat prin cunoaștere și respectarea următoarelor cerințe: 1. Depistarea și diagnosticarea precoce a disfuncției auditive. 2. Menținerea și educarea copilului mic în mediul vorbitor, mai ales în familie, pentru o bună îngrijire și dezvoltare fizică (corporală) și psihică (senzorială, psihomotrică și cognitivă). 3. Colaborarea familiei cu specialiștii pentru protezare și pentru îndrumare în ceea ce privește formarea comunicării. 4. Contact permanent cu auzitorii de vârste
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
râu cu aceeași denumire. În mod sintetic vom urmări fenomenele lingvistice care au dus la descoperirea muntelui acesta sacru. Deși denumirea oronimului pare stranie, nu trebuie să uităm că vorbim de transformări legate de un timp milenar, în care populația vorbitoare de protodacă, a folosit limba în condiții mereu legate de deplasări de populații de la șes la munte, și invers din locuri diferite, și că vechile denumiri ale unor oronime, hidronime, toponime în general, au fost reținute peste generații, în condițiile
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
referință nu este monolitică și poate depinde În mare măsură de context, pentru că, În multe cazuri, viața actorilor implicați combină experiențele minoritară și majoritară. Astfel, o persoană care locuiește În Franța și este cetățean francez poate fi majoritară pentru că este vorbitoare nativă de franceză (și nu de bretonă sau de corsicană) și, În același timp, minoritară pentru că este de religie protestantă (și nu catolică). Or, așa cum am văzut În exemplul provinciei Québec, adesea este suficient să schimbi scara pentru a pune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a fost și atletă, astronaută, voluntar UNICEF, ofițer de poliție, doctor sau femeie de afaceri. Și nici măcar Internetul și nebunia lui Web 2.0 nu au lăsat-o în urmă pe Barbie, chiar dacă la un moment dat exista o variantă vorbitoare a păpușii care se plângea că „orele de mate sunt dure“. Barbie tocmai și-a lansat cea mai de succes rețea socială: un univers virtual în care fanele și fănițele Barbie își pot modela propria înfățișare în stil Barbie, își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
nu vor spune „Am încheiat transmisia” de fiecare dată când termină o idee, dar este evident când naratorul acționează butonul și dumneavoastră deveniți ascultătorul atent. Ideea persoanelor care vorbesc câte una pe rând a funcționat foarte bine în tradiția „bățului vorbitor” a amerindienilor. Un băț sacru, plasat în cercul unui cerc, este luat în mână de cel ce are ceva de spus și ținut până termină, timp în care toți ceilalți ascultă cu atenție și nu îl întrerup niciodată. Astfel i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
nu îl întrerup niciodată. Astfel i se arată respect vorbitorului. Când bățul este pus la loc, o altă persoană poate să-l ridice și să ia cuvântul. Persoana care spune povestea ar putea fi considerată ca ținând în mână bățul vorbitor. Folosirea abilităților de ascultare cu maximă eficiență înseamnă a ști că povestitorul are ceva important de spus, că vrea ca dumneavoastră să fiți un ascultător interesat, activ și că aveți ceva foarte important de învățat de la el. Atunci când sunteți un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și antropologii, istoricii, analiștii politici, avocații, psihologii, psihiatrii, consilierii și asistenții sociali, educatorii și administratorii, medicii și asistentele medicale - toți folosesc interviul. Astăzi, în mass-media electronice suntem aproape copleșiți de folosirea interviurilor. Peste tot vedem talk-show-uri. Suntem, înainte de toate, specia vorbitoare. Interesant în folosirea interviurilor de majoritatea abordărilor este faptul că toate surprind cel puțin fragmente din povestea vieții persoanei care vorbește. Metodele utilizate pentru a colecta date variază de la structurarea maximă și listele de întrebări standardizate la întrebări deschise și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
fi considerată o stare de comunicare sau un proces pentru a realiza o astfel de stare. Pornind de la asemenea constatări, P. Charaudeau consideră credibilitatea un tip de strategie a discursului plasat între legitimare și captare, care constă, în cazul subiectului vorbitor, în determinarea unui statut al adevărului, astfel încît el să poată fi considerat real. În acest scop, vorbitorul poate recurge la trei poziționări sau strategii de credibilitate: 1) se plasează într-o poziție de redare enunțiativă neutră, deși opinia pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
V. concretizare, definiție, denominație, denotație, referent. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN DESTINATAR. Termenul destinatar se întrebuințează în teoria comunicării pentru a desemna subiectul căruia îi este adresat un mesaj de către subiectul vorbitor. Această manieră de definire este însă ambiguă, deoarece ea nu specifică dacă destinatarul desemnează receptorul exterior, care se află într-o poziție simetrică celei de emițător, ca partener al actului de schimb verbal, sau, dimpotrivă, cel care se găsește în interiorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
actului de schimb verbal, sau, dimpotrivă, cel care se găsește în interiorul procesului de enunțare, într-o poziție simetrică celei de enunțiator. Desigur, individul care primește efectiv mesajul și-l interpretează reprezintă subiectul ideal inclus în actul de enunțare al subiectului vorbitor. Ambiguitatea se poate amplifica dacă luăm în considerație și alte aspecte, căci, destinatarul poate fi instanța căreia i se adresează direct, explicit, subiectul vorbitor și care este deci marcată în enunț sau poate fi instanța semnalată prin indici exteriori (privire
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
primește efectiv mesajul și-l interpretează reprezintă subiectul ideal inclus în actul de enunțare al subiectului vorbitor. Ambiguitatea se poate amplifica dacă luăm în considerație și alte aspecte, căci, destinatarul poate fi instanța căreia i se adresează direct, explicit, subiectul vorbitor și care este deci marcată în enunț sau poate fi instanța semnalată prin indici exteriori (privire, gestică, mimică etc.), sau poate fi destinatar secund, indirect sau implicit. Un plus de precizie conceptuală aduce schimbarea terminologică propusă de A. Culioli: termenul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a secolului al XX-lea, pentru a viza relațiile pe care orice enunț le are cu enunțurile realizate anterior și cu enunțurile pe care le-ar putea formula destinatarii (interlocutorii). În acest mod, este pusă sub semnul întrebării unicitatea subiectului vorbitor, M. Bahtin considerînd că, îndeosebi textul literar al romanelor, este construit astfel încît relevă în a n a l i z a d i s c u r s i v ă dialogismul. Din acest motiv, șirul de enunțuri ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Dacă în analiza conversației se constată alternanța rolurilor, cei doi parteneri ai comunicării îndeplinind pe rînd rolurile de emițător și de receptor, discursul scris nu beneficiază de această reversibilitate. În comunicarea orală, termenul este sinonim cu locutor, care desemnează subiectul vorbitor. Condiția esențială pentru reușita procesului comunicării este ca după decodificare mesajul să aibă o formă cît mai apropiată de cea dinaintea codificării, ceea ce presupune că emițătorul și receptorul cunosc și folosesc același sistem de coduri sau cel puțin unul asemănător
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RB FICȚIUNE. Prin ficțiune se înțelege, în teoria literară și în teoria discursului, un tip de narațiune a cărei acțiune și al cărei univers sînt lipsite de validitate practică și nu contribuie decît indirect la experiența subiecților vorbitori. Astfel, romanele sau nuvelele, la care se pot adăuga numeroase alte relatări orale și povestiri, sînt genuri de discurs secundare în ceea ce privește reprezentarea și nu-și realizează sensul specific decît prin raportare la alte clase narative. Nu există totuși elemente lingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
permite conceperea existenței ființei raționale ca spunînd eu, iar cealaltă arată că nu există conștiința de sine fără conștiința existenței altuia, că prin diferența dintre "eu" și "altul" se constituie subiectul. Dacă se raportează noțiunea eului la cea de subiect vorbitor, se identifică un număr de trăsături care îi conferă o anumită identitate atunci cînd realizează un act lingvistic. Pornind de aici, P. Charaudeau consideră că identitatea subiectului discursiv se construiește în două maniere diferite, ambele în relație cu actul enunțării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
construiască enunțuri care să-l diferențieze în raport cu alți autori de discurs sau de alte situații comunicative. Se dezvoltă astfel, alături de individuația de sorginte ontologică, ce stabilește o diferențiere a lucrurilor în funcție de ceea ce sînt ele, o individuație comunicativă, atunci cînd subiectul vorbitor evaluează gradul de distingere a enunțurilor sale prin maniera de a folosi cuvintele (și celelalte elemente ale limbii), în funcție de scopurile urmărite de el. Există, de asemenea, mai ales la nivelul limbii literare, o diviziune în cadrul stilurilor funcționale, unele dintre ele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nonlogică. Ca atare, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, inferențele sînt operații prin care se obțin sensurile implicite din actele discursive, sensuri care sînt atribuite de subiectul vorbitor sau sînt (re)construite de interlocutor (destinatarul enunțurilor și interpretantul lor). Dacă, în cazul locutorului, inferența participă la construirea enunțurilor, în cazul locutorului, ea este un proces de interpretare a lor, însă ambele situații se raportează la formule logice și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre cele patru principii care stau la baza actului de vorbire (alături de principiul alterității, principiul reglării și principiul pertinenței). Din perspectiva acestui principiu, actul de vorbire este un schimb între doi parteneri aflați în situația că ceea ce motivează intenționalitatea subiectului vorbitor se înscrie într-o finalitate a acțiunii, finalitate ce vizează un anumit impact asupra celuilalt. Acest principiu justifică de ce comunicarea socială este concepută ca o punere în practică, de către subiectul discursului, a strategiilor orientate către altul. V. alteritate, pertinență, reglare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
termenul interlocutor este definit dintr-o dublă perspectivă: cea a sensului comun și cea a lingvisticii limbii și a lingvisticii discursului. Astfel, în sensul comun, interlocutorul este persoana care dialoghează, discută, conversează cu o alta și care reprezintă destinatarul subiectului vorbitor cu drept de a lua cuvîntul pentru a răspunde, la rîndul său, locutorului. Acest sens este preluat de lingvistica limbii și de lingvistica discursului pentru a desemna, la plural, partenerii unui schimb verbal în situația de comunicare orală care au
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]