2,142 matches
-
echilibrului social și dezvoltării spirituale raționale. Mulți antropologi consideră că modelul canonic european, produs al unei istorii culturale specifice, a influențat categoriile științifice de analiză a fenomenelor magice și a impus viziunea europeană asupra magiei ca fenomen irațional, antisocial, antimodern: Vrăjitorul a devenit inversul persoanei normale, o antiimagine a societății - și nu un om obișnuit, poate malefic, dotat cu unele puteri magice. Vrăjitoria, În acest sens, a fost creată de oficialii Bisericii În contextul bătăliilor de impunere a propriei autorități. Elemente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
maturitatea (fizică, sexuală, socială), sunt obligatorii și au un caracter public. Cele de acces marchează integrarea, mai ales În societăți esoterice, sunt voluntare și au un caracter secret. În această familie ar intra riturile specifice confreriilor de războinici, societăților de vrăjitori (Mau Mau din Kenia), celor mistice (Francmasoneria, Ordinul Templierilor), celor politice (Lotusul Alb din China secolului al XIV-lea) sau cele ale unor ocupații cu un anumit caracter esoteric: ciobanii, marinarii, unele categorii de artiști. Modelul binar este completat de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și reprezentări cu valoare religioasă, specifice acestor latinofoni din nordul Dunării, situați în afara Romaniei, și aflați în pragul creștinării. Astfel, "a amăgi" (arhaic), adică "a face semne cabalistice cu mâna, a descânta, a vrăji", din latinul vulgar admagire (de la magus-mag, vrăjitor și magia-magie, vrăjitorie), apoi "a fermeca" (popular fărmăca, fărmeca), de la latinul pharmacum, "a descânta", de la discantare, "soarte, soartă" din latinul sors, sortem, sau "altar", "vărgură", "păcat", "drac", "închina", "rugă", "ajuna" sau termenul provenit din substrat, precum "balaur" (monstru), smău, bală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
A te sustrage „dinților lui Cronos” evadând în arhetip reprezintă impulsul originar din care se nasc lumile multiple ale lui C. De aceea, actul magic (nenumit astfel, dar descris în efectele lui) este pivotul în jurul căruia se rotesc conflictele. Magicianul, vrăjitorul, dar mai ales vrăjitoarea (feminismul în toate ipostazele lui, de la inocență la adânca inițiere, este întotdeauna legat de fascinanta, seducătoarea magie) sunt personaje în decoruri proiectate în viitor și în posibil, ceea ce le asigură atemporalitatea. SCRIERI: 27 poeme, București, 1947
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
ideea că Parisul folosește în primul rând literaturii. SCRIERI: Mălina și cei trei ursuleți, București, 1951; Povestea scânteii, București, 1951; Strada teilor, București, 1952; La noi în gospodărie, București, 1954; Primăvara noastră, București, 1954; Trestiile de aur, București, 1955; Ucenicii vrăjitori, București, 1956; Povești de-o șchioapă, București, 1958; Bună dimineața lume, București, 1959; Teatru de păpuși, București, 1959; Băiețelul din Țara Ghețurilor. Teatru pentru copii, București, 1961; Poezii pentru toate orele, București, 1963; Livada cu povești, București, 1964; Adevărul și
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
textualismului), într-un context literar autohton nu tocmai limpezit. Comentarii critice (2001) e o încercare de cuprindere - mai ales - a prozei actuale, după o selecție în care se ghicesc gusturile și afinitățile de lectură ale criticului: „brebjuanul” Breban, „orbitorul” Cărtărescu, „vrăjitorul” Bănulescu, Țârlea în postură de „surprinzător romancier realist”, deja clasicul Țepeneag, M. H. Simionescu, „notre grand MHS”, „ruralul” modern Sorin Titel, G. Cușnarencu și alții. Nu lipsesc, în secțiunea eteroclită a Revizitărilor, poeții („Dimov mitograf”, Marta Petreu), criticii și eseiștii
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
urmă, vindecătorul taoist și maestrul qi gong Shih Chien-wu a scris: „Energia este un medicament care îți prelungește viața. Mintea este aspectul spiritului care controlează energia. Așadar, dacă puteți învăța cum să vă folosiți mintea ca să controlați energia, puteți deveni vrăjitori”. Maeștrii qi gong din China și-au folosit mintea pentru a controla energia și energia pentru a vindeca bolile și a prelungi viața de mii de ani, dar, până de curând, occidentalii neîncrezători nu i-au luat în serios pe
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
din China și-au folosit mintea pentru a controla energia și energia pentru a vindeca bolile și a prelungi viața de mii de ani, dar, până de curând, occidentalii neîncrezători nu i-au luat în serios pe acești vindecători, condiderându-i „vrăjitori” vicleni care își obțineau rezultatele printr-un fel de sugestie hipnotică sau prin vindecarea cu ajutorul credinței. Acum totuși, în urma dovezilor științifice irefutabile, medicii occidentali privesc cu mai mare atenție vindecarea prin qi gong. În loc să vadă vrăjitori, văd acum vindecători, iar
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
pe acești vindecători, condiderându-i „vrăjitori” vicleni care își obțineau rezultatele printr-un fel de sugestie hipnotică sau prin vindecarea cu ajutorul credinței. Acum totuși, în urma dovezilor științifice irefutabile, medicii occidentali privesc cu mai mare atenție vindecarea prin qi gong. În loc să vadă vrăjitori, văd acum vindecători, iar acolo unde vedeau odinioară magie, acum văd știință. Qi gong ca metodă de îngrijire preventivă a sănătății Din timpuri străvechi, arta qi gong a fost cunoscută în China ca fiind „metoda de prevenire a bolilor și
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
trei cochete îmi permitea să sper că vraja s-ar putea reînnoi. Îmi aminteam foarte bine fraza aceea atât de simplă care declanșase totul: „Și totuși, exista în viața celor trei femei dimineața aceea răcoroasă și însorită...” Ca un ucenic vrăjitor, mi-am imaginat din nou bărbatul cu mustață frumoasă în biroul lui, în fața ferestrei întunecate și am șoptit formula magică: - Și totuși, a existat în viața lui o seară de toamnă când stătea în fața ferestrei întunecate, dincolo de care fremătau crengile
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
speranțele cu ochii în țarina neagră - căci țarina e speranța lui, piatra durerei lui vorbește. 3 2258 Regele a zis sclavului sfaramă Carpații - și-i voi sfărăma -, seacă Dunărea - și-o voi seca. 4 2254 Ce este adevărul? Stafia nebunului, vrăjitorului, omorâtorului ieri în lumina zburîndului azi. Ce este Dumnezeu? Surdele nebunii a mii de mii de oameni pe care o frunte senină sau încinsă -n aur o modelează într-o uriașă volbură de foc. Mirele universului, naturei. Ce e elizeul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din aceeași familie cu toba cosmogonică Damaru a zeului Siva, cu toba din miturile și riturile cosmogonice ale dogonilor, cu toaca (pukku) sumero-akkadienilor, cu toba șamanilor, cu lira lui Orfeu și cu cea a lui Amfion, cu flautul fermecat al vrăjitorului din Hameln, cu buciumul din riturile românești (al cărui sunet ține departe duhurile rele), cu toate instrumentele magice și cuvintele fermecate cu care eroul de basm „vrăjește” stihiile sau „leagă” ființele malefice, cu toate ipostazele logos-ului cosmogonic din credințele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Ulise întemeind iatacul nupțial etc. În folclorul european sunt cunoscute multe legende în care cel care cunoaște cauza surpării construcției și le dezvăluie meșterilor necesitatea efectuării unui act ritual este un preot sau un călugăr, un mag sau un vrăjitor (vezi bibliografia la 36, p. 271). Mai mult decât atât, în unele variante românești ale baladei Meșterul Manole, constructorii sunt însoțiți sau chiar ajutați de preoți și călugări. Dacă această situație ar putea fi considerată firească atunci când este vorba de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
crucii” a circulat și în Europa Occidentală (cf. N. Cartojan, Cărțile populare..., vol. I, ed. cit., p. 156). Probabil că tot ea a stat la baza unei stranii și confuze povestiri ale cărei fragmente se regăsesc în ciclurile romanești medievale Vrăjitorul Merlin, Căutarea Sf. Graal etc. Solomon construiește de data aceasta nu un templu, ci o corabie, la fel ca Noe, care nu va putrezi până la venirea lui Cristos și care va deveni „Sfânta Biserică” („Nava care nu putrezește - Nava lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
225) a preluat ideile formulate de celebrul șamanolog ungur Vilmos Diószegi (2). Acesta din urmă prezintă mai multe elemente definitorii pentru un șaman, care ar fi atestate la táltos, dar nu și la solomonarul din tradiția românească (și nici la „vrăjitori” omologi din alte tradiții populare : planetnik la polonezi, garabancias la sârbocroați și unguri etc.). Principalele trăsături care definesc șamanul (somnul/ moartea rituală, „dezmembrarea” inițiatică, extazul șamanic etc.) nu se regăsesc la solomonar. Cu toate acestea, unele interferențe și influențe între
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inițial, în locul toacei era folosită toba se poate cita un text scris înainte de secolul al III-lea e.n., cuprins în Paradoxograful lui Rohde : „Se spune că geții întâmpinau cu lovituri de tobă tunetele lui Zeus” (71, p. 635). Referitor la vrăjitorii populari români, și alți cercetători au afirmat că nu sunt atestate nici inițierea, nici „semne exterioare” particulare (40, p. 63). Astfel de afirmații sunt în general corecte, dar nu și în privința solomonarului, care face excepție. 2. Kapnobates - solomonar La începutul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
căpătată de pomană nu o mănâncă, ci o aruncă pe ape” (8, p. 143). Pare a fi un gest sacrificial „pentru sufletul morților” (4, p. 129) sau poate un gest magic de „dezlegare a ploilor”, cum este atestat în practicile vrăjitorilor din unele zone ale țării (12, p. 861). Traiul ascetic al solomonarului este reglementat de „rânduielile cele vechi” : „El duce viață sub mare canon, căruia i s-au supus toți solomonarii. Numai așa pot ei cunoaște stihiile și le pot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cer „într-un vârtej de vânt”, având ca vehicul „un car de foc, cu cai de foc” (II Regi, II, 11). Pe pământ a rămas discipolul său, Eliseu. d) Rămânând în cadrul tradiției ebraice, nu pot să nu-l amintesc pe „vrăjitorul total”, regele iudeu Solomon (secolul al X-lea î.e.n.), cel care a ajuns să fie considerat, în Orientul Apropiat și în Europa, ca fiind patronul vrăjitorilor (inclusiv al solomonarilor din tradiția populară românească). Din nenumăratele puteri magice care au ajuns
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
său, Eliseu. d) Rămânând în cadrul tradiției ebraice, nu pot să nu-l amintesc pe „vrăjitorul total”, regele iudeu Solomon (secolul al X-lea î.e.n.), cel care a ajuns să fie considerat, în Orientul Apropiat și în Europa, ca fiind patronul vrăjitorilor (inclusiv al solomonarilor din tradiția populară românească). Din nenumăratele puteri magice care au ajuns să i se atribuie regelui iudeu, doar câteva mă interesează acum în mod special : 1) Solomon avea putere asupra demonilor, pe care putea să-i lege
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
amenințarea cu arme tranșante) care pot diminua sau chiar anula puterile solomo- narilor. Într-un cuvânt, solomonarul nu pare a se defini ca o entitate divină, ci mai degrabă ca un om inițiat, dotat cu puteri supranatu- rale. Un om (vrăjitor, preot), dar ale cărui însușiri și comportamente sunt reflectări, la scară umană, ale celor ale zeului furtunii. O astfel de premisă îmi permite să cred că în spațiul carpato-dunărean exista o tagmă arhaică de preoți cu funcții meteorologice, deci și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cosmoge nezei, statutul balaurului nu este unul de independență, ci de dependență față de zeul cosmogon sau, mai exact, de interdependență. Apelativul solomonar a apărut (voi încerca să arăt cum și când) relativ recent în lexicul limbii române, pentru a desemna vrăjitorul popular cu puteri meteorologice, care era, probabil, o imagine folclorizată a unui tip de preot arhaic. La rândul său, acesta din urmă era o proiecție la scară umană a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
393). 3. Un alt aspect asupra căruia voi reveni este presiunea la care au fost supuse eresurile populare din partea doctrinei creștine oficiale, mai ales în ultimele trei-patru secole. În aceste condiții, solomonarii (nu numai ei, ci și alte tipuri de vrăjitori populari), din „oameni sfinți și pioși”, au devenit „oameni blăstămați de Dumnezeu, cari se pun în legătură cu Necuratul și își vând sufletul, ca să capete putere asupra văsduhului și a bălaurilor” (8, p. 143). Astfel, s-au născut credințe conform cărora solomonarii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu pedepsesc decât pe cei răi” (5, p. 19). Fenomenul este mult prea răspândit și notoriu în istoria religiilor pentru a-l detalia. Sub presiunea unei doctrine teologice, vechea religie devine magie, vechii zei (daimoni) devin demoni, vechii preoți devin vrăjitori vânduți diavolului etc. Schițate fiind aceste fenomene psihosociale, sunt în măsură să elimin elementele străine și parazitare care s-au suprapus, bruindu-le, semnificațiilor, dacă nu originare, cel puțin arhaice ale celor două ființe mito-folclorice în discuție. Dacă păstrez criteriul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furtună, cutremur), fie pe cea a colectivității umane (distruge recolta, pretinde jertfe umane etc.). În aceste condiții, pentru evitarea instaurării Haosului și a dezordinii, apare ca inevitabilă înfruntarea dintre monstru/demon, pe de o parte, și zeu/erou sau preot/vrăjitor, pe de altă parte. Pentru mentalitatea arhaică românească, din această ultimă categorie, a celor care au menirea de a restabili/menține ordinea, făcea parte și solomonarul. Totuși, acesta nu pare să se lupte cu balaurul furtunii în sensul clasic al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
manifestările distructive ale stihiilor meteorologice. Dar chiar așa stând lucrurile, se va vedea că solomonarul are (chiar dacă atrofiat) comportamentul luptăto rului cu balaurul. În ceea ce-l privește, par să predomine gesturile și „armele” luptătorului magician, lucru firesc pentru un preot/ vrăjitor. Solomonarul supune balaurul cu mijloace magice. El îl farmecă, îl descântă (citind din „Cartea solomonarului”), îl „leagă” (punându-i frâul) și, în final, încalecă pe el ca pe un cal îmblânzit. Punerea frâului pe capul balaurului în vederea încălecării lui de către
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]