1,862 matches
-
că specia "socialism", competitivă în mediul tipografic în care își optimizează șansele de supraviețuire, nu se mai poate reproduce în afara acestuia: compartimentul audiovizual îi este fatal. Bineînțeles, există fenomene de reciclare și de aclimatizare, unele conștiente, altele întîmplătoare. Albina domestică, vrabia, sturzul, originare din Europa, s-au adaptat foarte bine în America. Calvinismul, de asemenea; marxismul, în schimb, deloc. Dogmele creștine nu au "prins" pe teren budist și se exportă mai puțin bine în Africa neagră decît credința islamică. Nu-i
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puii lor consumă într-o perioadă de vegetație până la 3 kg de insecte. în livezi se pot crea biotopuri favorabile păsărilor prin instalarea unor suporturi, garduri vii sau de căsuțe. Dimensiunile căsuțelor diferă în funcție de mărimea păsărilor. Astfel, pentru pițigoi și vrăbii (Passer domesticus), diametrul intrării va fi de 32 mm, 5/ha, iar pentru pițigoiul albastru, diametrul va fi de 26 mm, în număr de 1-3/ha. Suspendarea căsuțelor se va face la 1,8 m înălțime, cu intrarea orientată spre
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
altă parte, blue-green). Alt tip de item (Sternberg și Gastel, 1989a, 1989b) le cerea subiecților să rezolve probleme analogice sau de alt tip inductiv, dar fie cu premise reale (de exemplu, „Păsările pot zbura”), fie cu premise ireale (de exemplu, „Vrăbiile pot juca șotron”). Rezultatele la itemii cu premise ireale s-au legat într-o mică măsură de rezultatele testelor convenționale vizând inteligența fluidă, iar premisele ireale s-au dovedit cel mai bun indicator pentru capacitatea de a schimba modurile de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fereau de ideile noi. De exemplu, în Egipt, după o deosebită înflorire a creativității, care a avut ca rezultat realizări uluitoare în arhitectură, artă, tehnologie, religie și administrația publică, conducătorii au hotărât, se pare, că politica ideală este „nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard”. În consecință, timp de milenii, cele mai multe opere de artă egiptene au fost create după canoane universale, modele comune și metode uniforme, în câteva ateliere centrale supravegheate de preoți sau funcționari publici. Arnold Hauser (1951
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un beneficiu personal substanțial.) Pofta vine mâncând. Interesul pentru un domeniu de activitate se dezvoltă, se știe, pe măsură ce-i pătrundem tainele și reușim să depășim unele din dificultățile lui.) „Mulțumește-te cu ce este, dar caută ceva mai bun.” (Socrate) Vrabia mălai visează, și săracu’ praznicul. (Dominanta sufletească a unor oameni exprimă savurarea orgolioasă a unor Împliniri importante de moment, pe când a altora, doar aspirația spre realizarea unor astfel de Împliniri.) Ce-am avut și ce-am pierdut. (Este atitudinea de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
preferă ca și cum ar fi.) Nu te-ntinde mai mult decât ți-e plapuma. (Modestia, la care ar trebui să năzuim cu toții, ne cere să nu pretindem În viață mai mult decât se cuvine sau decât am putea face.) Nu da vrabia din mână pe cea din par. (E mai sănătos să ne folosim de puținul pe care deja Îl avem decât să ne entuziasmăm de multul pe care doar Îl visăm: „Ce-i În mână nu-i minciună”.) Nu e greu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
îl vizează pe René Descartes, iar altele se ocupă de propaganda în străinătate pentru ridicarea prestigiului țării noastre, de ideea națională a lui N. Iorga sau de „obârșia limbii și a neamului românesc”. Alți colaboratori: M. Negru, M. Mora, Gh. Vrabie. D.B.
AGRICOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285204_a_286533]
-
VLT, 1908, 7; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Zări senine”, VR, 1908, 3; Ion Marin, „Grădina raiului”, „Clipa” 1923, 19; Mihail Dragomirescu, Critică, I, București, 1927, 327; Dragomirescu, Scrieri, 255; G. Ursu, G. Nedelea, Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937, 47; Gheorghe Vrabie, Bârladul cultural, București, 1937, 231-233; Predescu, Encicl., 513; G. Ursu, A. Mândru și Bârladul, „Vocea Tutovei”, 1943, 10; Ciopraga, Lit. rom., 209-211; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, 1971, 232-233; A. Mândru, POS, 244. C.T.
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
nu vedeam,/ Ieronim, că tu stai/ lângă mine și plângi,/ Muget de fiară mi se părea c-aud,/ Să vină un om sfânt era marea mea rugă,/ La simpla apropiere a lui/ Haita de animale să fugă” (O aripă de vrabie). În spatele formulei de descendență curtenesc-ermetică se insinuează tragedia expresionistă a trupului (și a sexualității) ca spațiu dublu. În Inima reginei (1971) - aceeași atmosferă gotică, cețoasă, cu tot felul de castele, cetăți, turnuri, scări, ziduri, un spațiu labirintic, în care urcușul
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
pentru lumină, Arad, 1916, 70-83; Suciu, Lit. băn, 100-109; Breazu, Studii, I, 47-51; Ovidiu Bârlea, Atanasie Marienescu folclorist, AUT, științe filologice, t. I, 1963; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, îngr. și introd. Ion Taloș, I, București, 1971, 145-156; Vrabie, Folcloristica, 118-126; Ist. lit., III, 821-822; Bârlea, Ist. folc., 134-154; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 66-73; Dicț. lit. 1900, 555-556; Datcu, Dicț. etnolog., II, 63-65; Rusu, Membrii Academiei, 322; Dicț. scriit. rom., III, 89-93. L.Cș.
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
lui S. Fl. Marian, REF, 1957, 3; N. Jula, Lucrări inedite ale lui S. Fl. Marian, REF, 1958, 3; Adrian Fochi, N. Al. Mironescu, Contribuții la cunoașterea vieții și operei lui S. Fl. Marian, REF, 1960, 1-2; Chițimia, Folcloriști, 159-191; Vrabie, Folcloristica, 209-215; Ist. lit., III, 835-846; Bârlea, Ist. folc., 232-244; Mihai Cărăușu, Simeon Florea Marian. Schiță biografică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1977, 191-203; Dicț. lit. 1900, 553-555; Alexandru Dobre, Simeon și concursurile cu premii ale Academiei Române, REF, 1979, 2; Mircea
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
George Munteanu, B.P. Hasdeu, București, 1963; Mîndra, Incursiuni, 55-62; Brădățeanu, Drama, 77-112; Studii și materiale despre B.P. Hasdeu, Chișinău, 1966; E.M. Dvoicenko-Markova, Russko-rumânskie literaturnâe sviazi v pervoi polovine XIX veka, Moscova, 1966, 134-156; Brădățeanu, Istoria, I, 275-297; Cornea, Oamenii, 202-248; Vrabie, Folcloristica, 183-199; Cicerone Poghirc, B.P. Hasdeu lingvist și filolog, București, 1968; Seche, Schiță, II, 9-34; Ion Mușlea, Ovidiu Bârlea, Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, București, 1970; Mihai Drăgan, B.P. Hasdeu, Iași, 1972; B.P. Hasdeu interpretat de
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
a gardienilor în timpul revoluției din Ungaria sau reflexele create de pușcărie (privirile întoarse mereu spre vizetă), psihologia celui aflat în anchetă sau în ajunul condamnării. Lungii ani ai privării de contactul cu lumea ascut sensibilitatea, deținutul bucurându-se când o vrabie se rătăcește în celulă, când poate zări un petec de cer sau poate păstra o frunză veștedă de castan, aducând nu știu ce adiere a vieții libere. Acuitatea auditivă e de asemenea crescută, dobândind intensități halucinante (deținuții își târau „cu toții lanțurile pe
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
culturale din anii ’20-’30. Demersul său critic, în general adecvat, îi asigură un loc meritoriu în istoria criticii literare. SCRIERI: Prin Munții Mehedinților, Craiova, 1937; ed. îngr. și pref. Al. Dima, Craiova, 1977; Itinerar mehedințean, Craiova, 1947. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 307; Emil Manu, Constantin D. Ionescu, R, 1967, 4; Micu, „Gândirea”, 311-313, 971-972; Șerban Cioculescu, Cu Constantin D. Ionescu „prin Munții Mehedinților”, LCF, 1978, 8; Ornea, Tradiționalism, 442-443; Dorina Grăsoiu, Bătălia Arghezi, Cluj-Napoca, 1984, 97; Șerban Cioculescu, Argheziana, București
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
Institut lucrând personalități de prim rang ale culturii noastre, dar și mulți cercetători la început de drum. Sunt de remarcat D. Panaitescu- Perpessicius, Tudor Vianu, D.I. Suchianu, C.I. Botez, Horia Oprescu, Al. Bistrițianu, Elena Piru, Dinu Pillat, Elena Purica, Gheorghe Vrabie, Vladimir Streinu, Lucia Cancenian, Dora Littman, Dan Hăulică, Liliana Fischer, Sorin Alexandrescu, Eugenia Oprescu. Sub conducerea lui G. Călinescu, Institutul se transformă curând într-un centru al valorificării moștenirii literare, pentru că însăși Academia își dădea în acei ani girul pentru
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
partid „Lupta de clasă”, incriminându-se devieri de la linia ideologică oficială, îndeosebi așa-numitele poziții obiectiviste. G. Călinescu a înțeles repede că, de fapt, atacul era dirijat împotriva sa, nu împotriva autorilor masivelor tomuri antologice, I.C. Chițimia, Ovidiu Papadima, Gheorghe Vrabie. Scrie, în consecință, câteva articole pe tema „actualității” folclorului și se hotărăște să realizeze, la Institut, sub conducerea sa, un Manual de folclor, în care să lămurească principalele aspecte teoretice ale domeniului. La acest proiect s-a lucrat ani în
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Călinescu însuși a realizat și a publicat un important studiu, care a stârnit ecouri polemice în cercetarea folcloristică românească, intitulat Arta literară în folclor, introdus apoi în primul volum al Istoriei literaturii române, apărut sub egida Institutului în 1964. Gheorghe Vrabie a primit în 1997 Premiul Herder, îndeosebi pentru lucrările întreprinse în Institut: Balada populară română (1966), Structura poetică a basmului (1975). Ovidiu Papadima a scos monografia Literatura populară română (1968), iar I.C. Chițimia Folclorul românesc în perspectivă comparatistă (1971). Generațiile
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Dora Littman, Viața lui Petre Ispirescu, RITL, 1955; Vasile Netea, Petre Ispirescu, REF, 1958, 7; Traian Ionescu-Nișcov, Corespondența dintre Jan Urban Jarník și Petre Ispirescu, RITL, 1963, 3-4; Al. Dobre, Petre Ispirescu - 80 de ani de la moarte, REF, 1967, 6; Vrabie, Folcloristica, 136-142; Ist. lit., III, 905-910; Bârlea, Ist. folc., 156-165; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 56-65; Constantin Noica, Sentimentul românesc al ființei, București, 1978, 112-145; Dicț. lit. 1900, 457-458; Eugen Todoran, „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, model
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
1915; O lacrimă pe-o geană, București, 1915; Priveliști din țară, București, 1915; Fetița mamei, București, [1916]; Ochiul lui Turculeț, București, [1916]; Culegătorul de rouă, București, 1919; Gâza. Icoane cu tâlc, București, 1921; Nuvele, București, 1925; Bucăți alese, îngr. Gh. Vrabie, Craiova, 1941; Opere alese, îngr. și introd. Ion Negoescu, București, 1955; Pagini alese, îngr. Virgiliu Ene, București, 1956; Scrieri alese, I-II, îngr. și introd. Teodor Vârgolici, București, 1963; Nuvele, schițe, însemnări, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1974; Nucul
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Mihail Sorbul, Emil Gârleanu, RP, 1916, 299; Perpessicius, Opere, II, 58-67, 292-295, XII, 318-319; Mihail Sebastian, Emil Gârleanu, UVR, 1928, 28; Mihail Dragomirescu, Sămănătorism, 154, passim; G. Ursu, Activitatea literară a lui Emil Gârleanu la Bârlad, RVM, 1936, 11-12; Gh. Vrabie, Bârladul cultural, București, 1937, 223-227; Călinescu, Ist. lit. (1941), 562-564, Ist. lit. (1982), 631-634, 1011; Vianu, Opere, V, 178-184; Gh. Vrabie, Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, pref. Teodor Vârgolici, București, 1955, 130-133; Tudor
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Mihail Dragomirescu, Sămănătorism, 154, passim; G. Ursu, Activitatea literară a lui Emil Gârleanu la Bârlad, RVM, 1936, 11-12; Gh. Vrabie, Bârladul cultural, București, 1937, 223-227; Călinescu, Ist. lit. (1941), 562-564, Ist. lit. (1982), 631-634, 1011; Vianu, Opere, V, 178-184; Gh. Vrabie, Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, pref. Teodor Vârgolici, București, 1955, 130-133; Tudor Arghezi, Tablete de cronicar, București, 1960, 60-62; Teodor Vârgolici, Doi nuveliști. Emil Gârleanu, I. A. Bassarabescu, București, 1965; Domnica Filimon-Stoicescu, Emil
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Zaharia Stancu și Sandu Tudor. Alții, tot mai mulți, vor apărea, succesiv, în anii următori, printre ei aflându-se D. Caracostea, Aron Cotruș, N. Crevedia, Radu Gyr, N. I. Herescu, Basil Munteanu, Ovidiu Papadima, Victor Papilian, Ion Petrovici, D. Stăniloae, Gh. Vrabie. În schimb, unii redactori se retrag: în 1930, G. Călinescu, apoi în cursul deceniului al patrulea, Nae Ionescu, Adrian Maniu, Emanoil Bucuța, Zaharia Stancu, Mircea Eliade, O. W. Cisek ș.a., iar în 1943, Tudor Vianu și Lucian Blaga. Editată sub
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
filosofică de Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran, Petru P. Ionescu (acesta aprovizionează, de altfel, toate rubricile), eseistică teologică de D. Stăniloae, studii de arheologie creștină și de filosofie a culturii de Ioan Coman, studii de istorie literară de Gheorghe Vrabie, Vladimir Dogaru, Pan M. Vizirescu (autor și de proză scurtă). Răzbește însă tot mai multă publicistică literară și politică de ținută intelectuală joasă, de expresie trivială (Toma Vlădescu, Nicolae Roșu ș.a.). O permanentă preocupare a revistei a fost aceea de
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
I, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1976, 219-232; Ștefan Pașca, Activitatea lui Moses Gaster în domeniul lingvisticii și al filologiei române, CLG, 1956, 1-4; Macrea, Lingviști, 137-152; Chițimia, Folcloriști, 273-326; Richard M. Dorson, The British Folklorists, București, 1968, 273-276; Vrabie, Folcloristica, 236-237; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, 201-213; Bucur, Istoriografia, 104-113; Ist. lit., III, 862-874; Bârlea, Ist. folc., 260-264; Venetia Newall, The English Foklore Society under the Presidency of Haham
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Bădăuță, Const. D. Ionescu, Ovidiu Papadima, Octav Șuluțiu (literară) ș.a. În vocabularul lui Nichifor Crainic, director al revistei, și în acela al adepților săi, tot ce s-a publicat în „Gândirea” suportă încadrarea în g. Unul dintre colaboratorii periodicului, Gheorghe Vrabie, și-a intitulat monografia consacrată revistei, în 1940, Gândirismul. După cum a specificat însă Lucian Blaga, publicația a fost, de la început până după 1930, „un buchet de tendințe centrifuge” ( Începuturile și cadrul unei prietenii, „Gândirea”, 4/1940). Articolele de atitudine ale
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]