791 matches
-
slăbiciunii noastre, deoarece noi nu știm ce să cerem în rugăciune cum trebuie, pe cînd Spiritul însuși mijlocește pentru noi cu nespuse suspine. Iar Acela care pătrunde inimile știe care este dorința Spiritului, și că el mijlocește pentru sfinți după vrerea lui Dumnezeu."52. Îmi dau seama că vocea celor simpli și a ignoranților înșiși ajunge în ceruri dacă este pusă în mișcare de divinul spirit. Vai de omenire dacă n-ar fi așa! Dar vreau numai să afirm că dat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
seriozitate, considerație și maturitate, el trebuie să se ferească de lucrurile făcute în pripă și repezeală care îi caracterizează pe oamenii acestei lumi, căci acestea sînt contrarii darurilor de care am vorbit mai înainte și sînt un rezultat al acelei vreri omenești pline de neliniștea care îndepărtează mult dorita pace a Învățătorului dumnezeiesc. 4. Spiritul inteligenței îl va face să gîndească să se îndrepte mai întîi pe sine și apoi pe aproapele său. 5. A În ceea ce privește îndreptarea și desăvîrșirea de sine
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
e neapărată nevoie să răbdăm, fiindcă nu se știe cât mai avem a rămâne în zăcere sub lăcata Apelor, iar când om fi răzbiți de slăbiciune, cu ce o să ne mai înfiripăm, ca să nu ni se scurteze zilele date, înainte de vrerea Bunului Dumnezeu? Neînduplecându-se și nelăsându-se dovedit de asemenea cugetări înțelepte, Pamfil Duran a strigat Zicând:Ba să nu umbli cu amăgeli, cum ne amăgesc de sute de ani ciocoii și ai lor mișei, ci acum, pe loc, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
limpede despre rolul modest ce sîntem meniți a juca în istoria acestei lumi din cauza izolării noastre depline de celelalte popoare romanice, e lesne de înțeles că razimul nostru viitor va fi o putere mai puțin esclusivă decât Rusia care, cu vrerea lui Dumnezeu și așa fiind scris în cartea sorții, ajungând stăpână pe Basarabia bunăoară, a știut să scoată până și din biserică limba românească, deși pravoslavia ar trebui să știe că un asemenea lucru e cu desăvârșire anticanonic și necreștinesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de judecătoraș la târgul Hîrlăului. Se va crede insultat în demnitatea lui democratică. Alte visuri îi umblă prin cap. Nu-i vorba, ca judecător de pace în târgul Hîrlăului omul poate face mult bine și, mai cu munca, mai cu vrerea lui Dumnezeu, poate asemenea ajunge departe - membru la Casație sau ministru de justiție chiar. De ce nu? Nici o lege n-o oprește aceasta și societatea noastră - orice s-ar zice - chiar cea mai naltă societate e pe deplin democratică. Dar pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Rezistență, insistă autorul, "trezește toate facultățile omului"158. Cu cât mai stăruitoare este împotrivirea pe care trebuie să o înfrunte, cu atat mai fermă este dispoziția lui de a o învinge. Cu cât mai puternic obstacolul, cu atat mai neclintita vrerea lui de a-l înlătura. Insociabilitatea este de fapt o formă de sociabilitate, un alt chip al ei. Iar realizările individuale sunt, într-o anumită măsură, roadele acesteia, cresc din pornirea naturală a omului de a depăși dificultățile și, daca
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
fiecare clipă. Numai de dragul acestui singur gând își petrecuse tot timpul, de la cinci după-amiază până la unsprezece seara, extraordinar de trist și alarmat, bătându-și capul cu feluriți Kinderi și Biskupi, care aproape înnebuniseră, umblând ca bezmeticii ca să-i împlinească lui vrerea. Și, în pofida tuturor dificultăților, suta de mii, la care, în glumă și cât se poate de vag, făcuse aluzie Nastasia Filippovna, fusese în cele din urmă adunată, cu o dobândă despre care însuși Biskup, rușinat, vorbea cu Kinder numai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Orfani! zise el mieros, apropiindu-se. Și acest copil din brațele ei e orfan, sora ei, fiica mea Liubov, care-i născută din căsătoria cea mai legitimă cu recent răposata Elena, soția mea, moartă acum șase săptămâni pe când năștea, din vrerea lui Dumnezeu... da... îi ține loc de mamă, deși nu-i e decât soră, deși nu-i e mai mult decât soră... nu mai mult... — Iar tu, domnul meu, nu ești decât un prost, scuză-mă. Ajunge, cred că pricepi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ioan Gură de Aur exclamă : „Dacă mă Întreabă cineva : ce lucru mare a făcut Hristos ? Eu voi lăsa cerul, pământul, marea, Învierea multor morți și alte minuni și voi arăta doar crucea, care este mai slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba Îngerilor, siguranța Bisericii, mân‑ dria lui Pavel”48. În alt loc, același Sfânt Părinte zice : „Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
îl sf]tuise pe Ghilgameș, harpistul îi sf]tuia pe cei care îl ascultau: Urmeaz]-ți dorințele în toat] viața ta, Capul s] ți-l împodobești cu mirt și vesminte alese s] porți... Caut] s]-ți împlinești pl]cerea și vrerile, Grijește-ți de nevoile lumești dup] cum inima îți poruncește, Pan] în ziua h]r]zit] morții. El mai adaug] c] nimeni nu-și ia bunurile cu sine, c] doliul și bocitul nu vor aduce pe nimeni din mormânt, de unde
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bazau pe nicio dovadă palpabilă, dar care au fost acceptate de mai marii bisericii:„însă superiorii săi își exprimau rezerva față de această pretenție și, pe data de 3 noiembrie, i-au cerut să ceară mamei lui Cristos o dovadă a vrerii Domnului. Prin urmare Fecioara i-a reapărut a doua zi, cu ocazia sfântului Charles Borromeé, la un ceas după miezul nopții. Fratele Fiacre a auzit, pe când stătea în fața unei cruci, un copil care plângea și a văzut-o pe Maica
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de viață, s-au transformat în spirit, umbre și amintiri. Nimic nu mai este cum a fost. Totul s-a schimbat pe parcursul celor trei sferturi de veac... Și casa, și ograda, și grădina cu livada și-au schimbat înfățișarea după vrerea și gustul celor ce au urmat părinților. Casa, căsuța, ograda și acareturile cu care m-am familiarizat de când am deschis ochii spre lume, încet, încet au dispărut și mai există doar în memoria mea. Închid ochii și pe ecranul încețoșat
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
să nu fac pronosticuri. În finalul unuia dintre dialogurile noastre Mălina a decretat: - Bunicule, eu nu vreau ca tu să îmbătrânești și să fii trist... - Bine, draga mea! Așa să fie cum vrei tu. Numai că viața nu decurge după vrerea sau dorința noastră, ci după cum ne este scris... Mălina merge la grădiniță De când a început să meargă la grădiniță, Mălina și-a îmbunătățit comportamentul în relațiile cu părinții și cu noi, bunicii. Este mai ordonată, mai înțelegătoare, folosește frecvent formulele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
fluturii, le-aș aduna cu plasa de prins insecte; dacă ar fi ca păsările, le-aș ținti cu flinta; dacă ar fi ca visele, le-aș învălmăși în mrejele somnului. Travestite în miraculoase inspirații, gândurile colindă prin eter, poposind, după vrere, în minți neostoite și iscoditoare. Le aștept să vină și la mine pentru a le zidi în creații literare dăinuitoare. Investiții Am venit pe lume într-o familie a cărei avere era puținul pământ, pe care îl muncea cu osârdie
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de lemn*. Cel mai adesea, ea ține de agit-prop*, care vizează în același timp să convingă populația și pe observatorii externi să adere la ideile și la reprezentările puterii, și să le mobilizeze pentru a le face să acționeze după vrerea puterii. Organul central al partidului, care se află în inima dispozitivului de informație este numit adesea prin antifrază - pentru PCUS*, Pravda (Adevărul); pentru PCF*, l'Humanitî; pentru PCI*, l'Unità - sau într-un mod mai simbolic - pentru PC cubanez, Granma
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
loc doar pentru una dintre aceste pretenții, iar cealaltă trebuie să cedeze sau să fie distrusă. Astfel, cu idolii lor la loc de cinste, masele naționaliste ale vremurilor noastre se întâlnesc pe arena internațională, fiecare grup fiind convins că îndeplinește vrerea istoriei, că face pentru umanitate ceea ce pare că face pentru sine și că îndeplinește o misiune sacră hărăzită de către Providență, oricum ar fi definită aceasta. Nu-și prea dau seama că se întâlnesc sub un cer pustiu din care zeii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lui Mihail Diaconescu (e constituită dacă nu socotim eseistica, lucrarea științifică, istorică și filologică numai din romane), ideea în chestiune a lui Theodor Codreanu își găsește repede justificarea, împlinirea: acceptând, susținând, în felurite arii, protocroniile (neprietenii l-au catalogat, cu vrerea mărturisită a descalificării, doar în zonă), Mihail Diaconescu e, de fapt (aidoma prestigiosului, tot mai uitatului gânditor Edgar Papu), susținătorul, chiar partizanul dichotomiei protocronismului / sincronismului ("Orice cultură scrie Th. C. este sincronică și protocronică totodată. Scriitorul redă, astfel, spiritul autentic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el trebuind a lua trenul spre Cosmești ca să ajungă la Tg. Mureș. Cu el am vorbit cel mai mult, rămânând același Picov, cu umorul lui. Lecțiile băieților au fost pline de sinceritate, cu necazuri mai multe sau mai puține, după „vrerea vremurilor”. Transmite salutări familiei și colegului nostru Ionescu, care, drept să-ți spun, nu a mai fost de recunoscut, ca atunci când era printre noi, astăzi plin de viață, dar și zburdalnic. Eu aici mă găsesc în un oraș de frontieră
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pentru sine, notând: Dragă domnule Mânăstireanu, M-a impresionat profund scrisoarea primită zilele acestea. Ce coincidențe stranii în viața noastră! De când e lumea, nenorocirile sunt pe bieții oameni și noi nu le putem înlătura, orice am face. Așa a fost vrerea Domnului și noi trebuie să ne supunem „fără murmur și fără șovăire”. „Ni s-au tăiat mâinile”, mi-a spus un coleg care se afla în aceeași situație ca noi. Acum, după citirea scrisorii, îmi revine în minte figura soției
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de vânt / Albă se sparge lumina-n cuvânt” (Mihaela Șorodoc, Cântec, octombrie 1992, p. 7); „Adolescență păgână, / Veșnică nevoie de zbor, / Te izbești de orizonturile roșii ce mă nemărginesc. / Elementar altceva căutând, / Ne convertești altfel decât banalul fruct oprit / La vrerea lui dincolo. / Emblema de arbore, emblema de aripă, / Emblema de izvor, de cer, de luceafăr / Metodic ni le-ai crucificat / Recreând / Mereu / Altare fumegând” (Anca Motriuc, Zbor frânt, 2, 1994, p. 23); „Mă doare asfințitul nins cu sânge / Și îngerii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
vineri și este mereu una, de la mîntuire! luna pe cer n-a mai fost, nu se numără, nu se dovedește cu socoteli, ea ne face socotelile, la Scînteia lumea s-a oprit o clipă în loc, a pornit iar, își lasă vrerile pe nemișcarea ziduri cărămizii, năpădite de pictograme alb-albastre, de la faza mitică luna trece la faza epică, în nori i se ghicește lumina, străbate discul difuz și le împrăștie scama, becul în vagon ține luna bătută pe hîrtie, alta ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
le lasă, la dos întîrzie în indicii arheologice, la căldura caloriferului au lipit abțibildul cu papagal, urmă în sedimentul gros al ieșirii la peron, întretăiat cu pașii tăi, totul se potrivește pe parcursul scenei de epocă, cotidian pe toate părțile, dar vrerea unei cățele da de bănuit din prospețimea ei, coada cere de mîncare, prezentul asumării simplă luare de distanță și ea, genunchii în frig umed ai pînzei de blugi, în boala sufletească a cățelușei lui Karamazov, tatăl romancierului Dostoievski, se compara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
caracteriza! erau amîndoi în ușă acolo, știi că după țigani mie mi se face rău și inima poc, poc, poc, în gît! ce, că au trecut două secunde și au venit iar! cîmpul arat soluție provizorie, trăiești prea puțin în vrerea Primitivității Mele, am tuns cîmpurile, stăm cu toții chilug, cununile de grîu verde pe cap, pămîntul reinterpretat pe luncă oameni de luncă, DN 28A picioare de viaduct în construcție, betoane jucării. Ora 20,45, în gara Pașcani, sala de așteptare clasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost prea iubitor de cele sfinte, dar în acest zapis el vorbește ca cel mai credincios domn. - Trebuie să știi, dragul meu, că vorbele de la începutul hrisoavelor sunt scrise din știința diecilor domnești. Doar hotărârile voievozilor sunt cele izvorâte din vrerea domnilor, dar sunt îmbrăcate tot în vorbele diecilor. - Dacă nu-mi dezlegai această taină a zapiselor domnești, mărite Spirit, eu aș fi crezut că cele scrise acolo sunt chiar vorbele voievozilor. - Mă bucur că te-am făcut să pricepi cum
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și prin acordarea de diverse scutiri. Iaca aici o scutire pe care acum o întâlnesc pentru prima oară în zapisele domnești. La 1 aprilie 1766 Grigorie Alexandru Ghica voievod l-a scutit de dări pe Gheorghii banul „carele din bună vrerea sa voit-au și cu totul s-au închinat la sfânta mănăstire a Sfântului și marelui ierarh Spiridon de aice din orașul Ieșului, primiindu să să facă și poslușnie, adică în purtarea sa de grijă să fie toată cheltuiala bolnavilor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]