1,491 matches
-
mai dă Celor din Vale..., să mâie la luptă. Zamolxe Părinte Străbun, Ce ține în mâini Piatra cea Sacră Străbunii cu toți laolaltă Deceneu cu Leandru și Omul Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-alunge stirpea păgână Aciuată-n pământ străbun și glie sfântă Hoarde nebune, ce spumegă încă Si roade ca viermele-n pârg
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Străbunul cu Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă... Toți Cei de Sus, preget nu dădură Și fiecare s-a luptat cu avânt și spor De la Mama Străbună. Vuiet cumplit, prăpăd pe măsură Piereau colonii, ca vântul pustiu Intr-o fugă nebună. Pierit-au ei... pierit-au cu toții Păgâni și coloni de Țară Strabună Și duși pe vecie și fum de nălucă În zarea cea lungă. Poporul din Vale
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
stearpă, colțuroasă și prăpăstioasă? - Aceea este, căpitane Sasu! Mâine dimineață ne aventurăm pe creasta din față. Din dosul ei se înalță un vârf semeț. Acolo este palatul! În seara următoare, înnoptară într-un loc stâncos unde plutea o atmosferă stranie. Vuietul vântului se auzea șuierând peste creste, iar din adâncul văilor se ridicau urletele sălbatice ale lupilor. Caii se speriară de ceva nevăzut și nechezară în noapte. Oștenii fură cuprinși de teamă și la orice zgomot tresăreau înspăimântați. Își închipuiau că
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
în îmbrățițările a doua întinsuri de ape, în armonia inserării, alaiurile de valuri liliachii venind unele către altele cu pacea, a cântat marea că pe o iubită! „Ce frumoasă e marea”, melodie de Aurel Manolache, interpretată de Florin Apostol e vuiet de ocean glăsuit la chemarea mării, e sărutarea poemului cu simfonia, contopirea omului cu natura, convertirea timpului cu eternitatea, lipirea una de alta a două lumi cu două adâncuri: marea și sufletul! Această melodie, cântată în stilul bel-canto glorifica viață
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
îmi mănâncă din palmă? Las’ că-i ușui eu! Însă,Tache, chițăia ca un șoricel în gura pisicii: --Nu mă lăsa, dom’ inginer! Apără-mă Iliuță! Dar Ilie, cu toată statura sa gigantică și ghioaga-i impresionantă, părea trăsnit de vuietul mulțimii în mișcare și de strălucirea coasei agitate. Sprijinit în uriașa-i ghioagă, părea transformat în statuie de piatră, lipsită de voință omenească. Văzându-l cum a încremenit, Casapu s-a panicat de tot, ajungând la disperare. Nu se mai
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
Articolele Autorului Virgil Ciucă, Aduceți Basarabia acasă, Fundația-Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2016 Scriitor român din Diaspora americană, Virgil Ciucă s-a impus în literatură prin spiritul său combatant, prin lupta neobosită cu sine și cu ceilalți. Vocea lui este un vuiet necontenit, care tulbură, conștientizează, scoate din țâțâni, atenționează, amenință, îndeamnă, este asurzitoare ca un tunet, făcându-se astfel auzită. Nu mi-a fost dat să citesc un poet mai vehement decât Virgil Ciucă, trimis să vestească prăbușirea unei lumi în
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
Publicat în: Ediția nr. 1657 din 15 iulie 2015 Toate Articolele Autorului „Și zborul are cântecul lui: ca să-l auzi trebuie să te înalți pe vârful sufletului, să închizi ochii și să-ți deschizi inima. Și să nu te sperie vuietul dinlăuntrul ei!” Ca ființă muritoare, iubesc absolutul, încerc să înțeleg infinitul și caut explicații simple pentru misterele lumii. Caut să deslușesc tainele ascunse ale zborului pentru a-mi hrăni sufletul și filozofia pentru a crea tot ce-mi doresc. Descopăr
“ZBORUL…, CE FERICIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374793_a_376122]
-
bunică...iubită...da, întrunesc toate aceste atribute! Dar le simt greutatea ca pe un blestem! Bucuriile mele se jelesc dincolo de cerul ascuns sub bezna durerii. Nu îmi dau seama când s-au năruit peste mine zidurile destinului! Nu am auzit vuietul prevestitor al urii care mi-a demolat creația iubirii. Am crezut în semenii mei convinsă că iubirea generează iubire, necondiționat. Când trăiești printre stele, zburând laolaltă cu visele, dăruind iubire și încredere, ignori pericolul ce mocnește în piepturile animate de
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]
-
doar noi , Rătăcind haotic prin destinul Dintre uitările îmbibate cu ploi .... Am plecat din așteptările În care existăm visând , Când semănai furtună - n tăcerile Ce-au țâșnit cu primul tău gând .... Am plecat din cuvintele ce împletesc Strigătele mute cu vuietul uitărilor , Din ochiul amintirilor încă te privesc Cum îmi frângi zborul aripilor.... gabrielaenerusu Citește mai mult Am plecatAm plecat din timpulIn care am fi existat doar noi ,Rătăcind haotic prin destinulDintre uitările îmbibate cu ploi .... Am plecat din asteptarileIn care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
care am fi existat doar noi ,Rătăcind haotic prin destinulDintre uitările îmbibate cu ploi .... Am plecat din asteptarileIn care existăm visând ,Cănd semănai furtună - n tacerileCe-au țâșnit cu primul tău gând .... Am plecat din cuvintele ce impletescStrigatele mute cu vuietul uitărilor ,Din ochiul amintirilor încă te privescCum îmi frângi zborul aripilor....gabrielaenerusu... IX. ADUNA-MA LA PIEPTUL TĂU, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017. Aduna-ma la pieptul tău Aduna-ma la pieptul tău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
rămas aceeași, căutând cu înfrigurare „fereastra deschisă în care luminile lumii / s-au zăvorât ca-ntr-o duminică / fără rugăciune”. Iubirea se îndreaptă nu numai spre semenii săi pe care îi îndeamnă să scruteze depărtarea, să înfrunte „liniștea fluviilor” și „vuietul furtunii”, pentru a-și putea continua truda ca o „flacără înaltă”, ca un amurg trufaș, nedându-se bătuți de zeul zilei - de Timp, dar discret și spre divinitate, căreia, smerită, poeta îi recunoaște puterea de a o îndârji în lupta
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
Acasa > Poeme > Emotie > POVESTEA UNUI MELC Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului POVESTEA UNUI MELC scoici jucăușe pe alge țopăie sar pe nisipul ud se agață de stânci departe vuietul mării val după val ascultă, cântă marea pe țărm, alei de scoici într-o cochilie mică-mică un melc înșiră povești un basm al mării pe o masă o carte deschisă într-un pătuț micuț tare drăguț un copilaș ascultă vuietul
POVESTEA UNUI MELC de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379275_a_380604]
-
vuietul mării val după val ascultă, cântă marea pe țărm, alei de scoici într-o cochilie mică-mică un melc înșiră povești un basm al mării pe o masă o carte deschisă într-un pătuț micuț tare drăguț un copilaș ascultă vuietul mării dintr-o carte deschisă de viață într-o casă Referință Bibliografică: POVESTEA UNUI MELC / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile
POVESTEA UNUI MELC de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379275_a_380604]
-
brațe lumină și timpul a rămas nemișcat. Până vii, mă retrag pe o dună de tăcere. Poate că de aici mă voi apropia mai bine de ore cu urechile ciulite, să îți aud respirația. Mă armonizez cu universul. Încă aud vuietul apei. (20 august 2016) Referință Bibliografica: Așteptare / Iulia Dragomir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ASTEPTARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379299_a_380628]
-
Stăteau față în față. El, Mirele, și ea, răsfățata fiică a ionului. De pe Muntele Măslinilor, de unde privea Hristos, cetatea Ierusalimului se desena la orizont semeață, încordată, cu toate simțurile ascuțite. El, Mesia cel promis, venea la ultima întâlnire însoțit de vuietul mulțimii care-I calcă pe urme, încă din Metania. Alaiul acesta ca de nuntă se agățase cu cerbicie de persoana Mântuitorului încă de la episodul învierii lui Lazăr, cel mort de patru zile. Ca și în alte dăți, Iisus înfruntă moartea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
Stăteau față în față. El, Mirele, și ea, răsfățata fiică a ionului. De pe Muntele Măslinilor, de unde privea Hristos, cetatea Ierusalimului se desena la orizont semeață, încordată, cu toate simțurile ascuțite. El, Mesia cel promis, venea la ultima întâlnire însoțit de vuietul mulțimii care-I calcă pe urme, încă din Metania. Alaiul acesta ca de nuntă se agățase cu cerbicie de persoana Mântuitorului încă de la episodul învierii lui Lazăr, cel mort de patru zile. Ca și în alte dăți, Iisus înfruntă moartea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ULTIMELE ȘTIRI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ultimele știri Pușca veche de vânătoare Respiră acum cu multă duhoare, Vuietul muntelui, geamătul milei, Sardanapalului și Sardanapilei, Ce frumusețe-ntristată, crispată, Odinioară dezglaciată, Mii de cocori vor trece, petrece, Templul de aur pustiu e și rece, Parfumuri subtile, preorientale, Ca zilele unei maharadjale, Mătușa Zulia știe ce știe, Iubirile ei din
ULTIMELE ŞTIRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362232_a_363561]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FRUNZA Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Frunza crudă luată de vântul năprasnic, Ruptă timpuriu de vuietul cel drastic, Se lăsa dusă aiuriu fără să știe unde, Prin văl-ul ce-i plăcu ajunsa în pășune.. Pășunea cea fără iarbă, hâdă și stearpă, Pe frunza cea crudă o mai și ceartă, Că n-are loc pentru ea
FRUNZA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378662_a_379991]
-
și curgătoare spre viață, însetează iar. Cel mai adesea, un singur izvor se varsă în mai multe fântânițe și rar, mai multe izvoare într-o singură fântâniță. Aceasta-i substanța și natura autenticului. Cândva, (vă amintiți?!), o voce ca un vuiet cânta vântului, încredințându-i văzduhul lui sufletesc spre a-l duce văzduhului de sub cer. Ca sol al artistului, acolo unde se cercetează întocmirea lumii, unde se îndreaptă aspirația umană, unde încep și sfârșesc lucrările stihiilor, ca și ale binelui, unde
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
pământului cu rânduiala stelelor... „Cântecul vântului”, acesta-i cel ce poartă-n sine putere să reverse pârâiașe și să sape fântânițe sufletești în calea albiilor degajate de diguri și umplute de valurile gândurilor. Întrebări, invocări, imputări pleacă pe vânt în vuietul melodiei dinlăuntrul sufletului omenesc înlăuntrul conștiinței cosmice, cu acest cântec. Frumos, elegant, inteligent cântec! După cum, în taina stâncii de sub care țâșnește izvorul susură porunca „pleacă la fântână!”, în „Cântecul vântului” vuiește sufletul stigând către văzduh, „vin la tine!”. Taine lăuntrice
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
României Mari. Revoluționarii se află la rădăcina mișcării de eliberare a popoarelor. Această dinamică de fond este instrumentată de naționalism într-o perspectivă istorică localizată de reparația injustiției de la 1878, de rectificarea frontierelor impuse de Rusia la Congresul de la Berlin. Vuietul revoluționar este înțeles ca o amenințare împotriva sistemului existent și nu este perceput ca o criză a acestui sistem. Avîntul socialismului este astfel concomitent cu restructurarea naționalismului. Istoria intelectuală a conservatorismului și istoria avangardelor socialiste și literare implică inteligențele române
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai cu osebire la serviciile ministeriilor de rezbel și lucrări publice. De unde a ieșit, într-o oră de discuție asupra virimentelor, un escedent de 15 milioane la venituri o știe numai unul Dumnezeu. Dar prestidigitațiunea s-a făcut și, în vuietele monotone ale corului "închiderea discuției! "La vot! la vot! ", se primește, cu 67 voturi contra 3, o lege bugetară al cărei corp sta în plină contrazicere cu amendamentul, se primește implicite existența unui escedent de 15 milioane, tăgăduit de buget
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înger o stea pe cer aprinde Și pe pământ coboară în corpul lui de lut." (Povestea magului...) Într-un fragment din caietele sale poetul revine la această legătură, stea corpul de lut: "Zenitul meu o stea, cine știe ce lume care poartă vuietul destinelor sale deasupra capului meu; oare dacă mor eu, moare și ea, această lume din zenit (...) Sufletele oamenilor sunt ființe de îngeri înamorate de forme de lut..."3 Dar "geniul de aur" insuflat corpului de lut se va pierde în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
într-o sotto voce grav-cavernoasă, responsabilă, asigurînd masa electorală panicată de iminența războiului să stea cuminte, să nu mai pună întrebări speriate excedatelor televiziuni privat-obștești. Vigilența lor de insomniaci responsabili e curată garanție. Iar dacă fidelul electorat aude cumva noaptea vuiet de bombardiere (americane? engleze?), să fie convins că ei, și numai ei, le-au permis zborul pe cerul înstelat de deasupra patriei. Ce tot ai, dom'le, cu Iliescu? sînt întrebat, jumătate glumă, jumătate serios. Și ca întrebarea să aibă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vacanță sunt redate în poezii ca: Tablouri de vară de Gellu Naum; Acceleratul de George Topîrceanu; Marea - o apă folositoare de Marin Sorescu; Noapte de vară de George Coșbuc. „De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin...” (George Coșbuc, Noapte de vară) „Furtuna trece repede, apare soarele Și noi alergăm către plajă, de ne sfârâie picioarele. Dar să știți, copii: Să nu stați toată ziua în soare, că n-aveți șapte piei pe spinare.” (Marin Sorescu
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]