3,544 matches
-
compatibilă cu o societate industrială. Milton Singer, analizând tendințele actuale ale religiei din India, conclude că predicția lui Weber, deși corectă în fond, nu s-a realizat, din cauza procesului de adaptare a religiei tradiționale indiene la cerințele societății moderne. Max Weber nu a luat în considerare tocmai un asemenea proces, fapt care l-a dus la o predicție falsă. Adaptările pe care religia tradițională le-a suferit sunt de tipul: o serie de ritualuri mari consumatoare de timp au fost simplificate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
incompetență, comportament arbitrar): elaborarea de reguli generale și impersonale. În ultimul secol s-a produs un proces enorm de codificare și standardizare atât a situațiilor și problemelor, cât și a răspunsurilor, a soluțiilor. A apărut modelul organizării birocratice raționale (Max Weber). Punctul de pornire a analizei. Organizația întâmpină dificultăți cu beneficiarii (clienții) săi. Aceștia sunt nemulțumiți de serviciile organizației. Soluția. Dată fiind nemulțumirea clienților, sistemul de organizare bazat penorme și reguli generale și impersonale cuprinde în el o soluție structurală: sporește
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
posibilul său acțional (tehnologic, sistem social de organizare a producției etc). În această matrice, ea poate lua însă structuri diferite: poate opta pentru un model „mecanicist” sau „organic”, poate opta pentru o organizare ierarhic-autoritară personală (modelul birocratic formulat de Max Weber) sau o organizare democratică; la rândul ei, și aceasta poate lua diferite variante structurate ca ierarhie democratică (democrație locală, la bază, de tipul modelului propus de Likert) sau democrație „la vârf (sistemul autoconducerii). O colectivitate umană, trăind în anumite condiții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizare socială, adică „soluțiile” fixate prin tradiție la diferitele probleme ale vieții, sunt învestite de către membrii colectivității cu un fel de „plusvaloare”, încât aceștia nu mai sunt disponibili să asimileze experiența altor colectivități, să le căute soluții mai bune. • Max Weber (1947) observă că autoritatea socială este adesea însoțită de o aură charismatică. Ea este în acest caz supravegheată, învestită de asemenea cu o „plusvaloare”. Un asemenea tip de autoritate putem găsi în mod special în societățile tradiționale, dar nu este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nou tip de întreprinzător) oferă, contra plată, serviciile sale celorlalți membri ai colectivității. Modelul client/consultant prezintă însă o serie de dificultăți de structură. În primul rând, acceptarea necritică a scopurilor. Modelul se bazează pe celebra dihotomie promovată de Max Weber (1947) între scopuri și mijloace și care justifică, în fapt, aservirea politică și ideologică a sociologiei. Conform teoriei weberiene, sociologia are ca obiect legitim de studiu doar sfera mijloacelor de atingere a scopurilor pe care și le formulează actorii sociali
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Metodologia cercetării sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, L. (1986), Metodologia cercetării sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, M. (1985), Conștiință și cauzalitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Wallerstein, I. (1979), The Capitalist World-Economy, Cambridge University Press, NewYork. Weber, M. (1947), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Wesolowski, W., Slomezynski, Social Mobility in Comparative Perspective, The Polish Academy of Sciences Press Ossolineum, Varșovia. White, L. (1948), The Evolulion of Culture, McGraw-Hill, New York. White, R.K., Lippitt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va face din teoria sa o sursă de inspirație ulterioară. Pornind de la diferența dintre natură și istorie, el distinge două tipuri de metode: explicația (Erklärung) și comprehensiunea (Verstehen). Distincția aceasta va fi preluată de William Dilthey, Karl Jaspers și Max Weber. Dilthey a fost cel mai activ susținător al ideii unui tip specific, autonom de științificitate a științelor umane. Marile teme legate de metodologia comprehensiunii au fost formulate de el. Principalele articulații ale proiectului său metodologic sunt următoarele (Dilthey, 1942). În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fine decât cele ale explicației, nu pot fi însă direct verificabile prin experiență. Totuși, ele ni se impun cu evidență. Este ceea ce autorul numește „evidență trăită”. În fața unei înțelegeri reușite, avem sentimentul, deși difuz, dar cert, al adevărului ei. Max Weber încearcă introducerea în sociologie a comprehensiunii. Ca sociolog cu o orientare științifică pozitivă, el nu mai poate opune comprehensiunea explicației, ci caută să le împletească, ca două momente necesare ale analizei. În acest sens, el consideră că metoda sociologiei trebuie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociolog cu o orientare științifică pozitivă, el nu mai poate opune comprehensiunea explicației, ci caută să le împletească, ca două momente necesare ale analizei. În acest sens, el consideră că metoda sociologiei trebuie să fie „explicația comprehensivă” sau „comprehensiunea explicativă” (Weber, 1965). Importanța pe care Weber o acordă comprehensiunii este o consecință a concepției sale asupra acțiunii umane, mai precis a rolului pe care el îl acordă subiectivității, spontaneității, creativității în stabilirea scopurilor. Ceea ce este comun orientării filosofice germane postkantiene este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pozitivă, el nu mai poate opune comprehensiunea explicației, ci caută să le împletească, ca două momente necesare ale analizei. În acest sens, el consideră că metoda sociologiei trebuie să fie „explicația comprehensivă” sau „comprehensiunea explicativă” (Weber, 1965). Importanța pe care Weber o acordă comprehensiunii este o consecință a concepției sale asupra acțiunii umane, mai precis a rolului pe care el îl acordă subiectivității, spontaneității, creativității în stabilirea scopurilor. Ceea ce este comun orientării filosofice germane postkantiene este accentul pe o subiectivitate creatoare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest din urmă caz, se poate încerca să se „înțeleagă” starea generală de spirit a țărănimii, zvonul răspândit rapid că Vodă însuși o permite, lucru care a fost de natură să legitimeze trecerea la acțiune, într-o oarecare măsură. Max Weber avea în vedere acest caz, când sublinia posibilitatea sociologului de a determina starea de spirit medie a unei colectivități (Weber, 1965). În același sens, Collingwood, încercând să justifice procedeul în situația unor acțiuni colective, considera că, pe lângă ideile explicite, pot
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Vodă însuși o permite, lucru care a fost de natură să legitimeze trecerea la acțiune, într-o oarecare măsură. Max Weber avea în vedere acest caz, când sublinia posibilitatea sociologului de a determina starea de spirit medie a unei colectivități (Weber, 1965). În același sens, Collingwood, încercând să justifice procedeul în situația unor acțiuni colective, considera că, pe lângă ideile explicite, pot exista și idei implicite, „ascunse”, care, oarecum din inconștient, orientează acțiunea (Collingwood, 1956). Eficacitatea explicativă a metodei comprehensive este condiționată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution”, în J.N. Deely, R.J. Nogar (ed.), The Problem of Evolution: A Study of the Philosophical Repercussions of Evolutionary Science, Appleton-Century-Crofts, New York. Vansina, J. (1965), Oral Tradition. A study in Historical Methodology, Aldine Publishing Company, Chicago. Weber, M. (1965), Essais sur la theorie de la science, Plon, Paris. White, L. (1948), The Evolution of Culture, McGraw-Hill Book Company, New York. Xenopol, A.D. (1906), „Cauzalitatea în succesiune”, în Analele Academiei Române, seria II, tom XXVIII. Xenopol, A.D. (1908), La theorie de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod frecvent întâlnim o combinare a acestor două variante: delegarea autorităților de decizie unor instanțe exterioare, învestirea cu plusvaloare a acestora reprezentând modalitatea de absorbție artificială a incertitudinii. Delegarea autorității de decizie ridică problema legitimării, analizată pe larg de Max Weber (1969). Pornind de la tipologia formulată de sociologul german, vom considera următoarele tipuri de legitimare a autorității: tradiția, charisma, criterii aleatorii mascate și delegarea autorității. Tradiția. Sociologii au remarcat cu surpriză faptul că, în toate colectivitățile umane, tradiția are o importanță
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-și continue viața în formele fixate de tradiție, fiind deci în situația de a recurge la o decizie de schimbare, poate fi tentată (și adesea chiar s-a întâmplat) să recurgă la un nou tip de plusvaloare, desemnat de Max Weber prin termenul de charismă. Weber avea în vedere, în mod special, cazurile tradiționale: profeți, conducători religioși. Prin extensie, conducătorul charismatic este acela care reclamă că i se atribuie capacități supranaturale, de excepție, în baza cărora autoritatea sa de a lua
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fixate de tradiție, fiind deci în situația de a recurge la o decizie de schimbare, poate fi tentată (și adesea chiar s-a întâmplat) să recurgă la un nou tip de plusvaloare, desemnat de Max Weber prin termenul de charismă. Weber avea în vedere, în mod special, cazurile tradiționale: profeți, conducători religioși. Prin extensie, conducătorul charismatic este acela care reclamă că i se atribuie capacități supranaturale, de excepție, în baza cărora autoritatea sa de a lua decizii este de necontestat, fiind
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1976), The Cybernetic Theory of Decision, New Dimensions of Political Analysis, Princeton University Press, Princeton. Suppes, P. (1984), Probabilistic Metaphysics, Basic Blackwell, New York. Vandamme, F. (1987), „Emotion and cognition: An epistemological viewpoint”, în Communication and Cognition, vol. 20, nr. 213. Weber, M. (1969), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Capitolul 17 MODELUL MARXIST DE EXPLICAȚIE A SOCIETĂȚIItc "Capitolul 17 MODELUL MARXIST DE EXPLICAȚIE A SOCIETĂȚII" Privită ca multitudine de activități sociale reale, practice, societatea capătă consistență interioară
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai ușor de verificat decât teza generală și abstractă a egalei determinări. În fapt, pluralismul apare mai mult ca o încercare de a evita o opțiune cauzală mai fermă. O variantă mai subtilă a pluralismului este cea sugerată de Max Weber: în diferite situații, un factor poate să fie determinat (mai important decât ceilalți) în timp ce în alte situații, alți factori pot avea întâietatea în explicație. În anumite condiții, de exemplu, factorul economic poate fi determinat, în timp ce în alte condiții, factorul religios
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Metodologia cercetării sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, L. (1986), Metodologia cercetării sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, M. (1985), Conștiință și cauzalitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Wallerstein, I. (1979), The Capitalist World-Economy, Cambridge University Press, New York. Weber, M. (1947), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Weber, M. (1965), Essais sur la theorie de la science, Plon, Paris. Weber, M. (1969), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Wesolowski, W., Slomezynski, Social
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, M. (1985), Conștiință și cauzalitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Wallerstein, I. (1979), The Capitalist World-Economy, Cambridge University Press, New York. Weber, M. (1947), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Weber, M. (1965), Essais sur la theorie de la science, Plon, Paris. Weber, M. (1969), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Wesolowski, W., Slomezynski, Social Mobility in Comparative Perspective, The Polish Academy of Sciences Press Ossolineum, Varșovia. White
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzalitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Wallerstein, I. (1979), The Capitalist World-Economy, Cambridge University Press, New York. Weber, M. (1947), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Weber, M. (1965), Essais sur la theorie de la science, Plon, Paris. Weber, M. (1969), The Theory of Social and Economic Organization, Free Press, New York. Wesolowski, W., Slomezynski, Social Mobility in Comparative Perspective, The Polish Academy of Sciences Press Ossolineum, Varșovia. White, L. (1948), The Evolution of Culture, McGraw-Hill Book Company, New York. White
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra a ceea ce este natural și numirea acestui fenomen înțelegere profundă, științele sociale nu sunt numai alienante, ci și imperialiste. Ce ar trebui în schimb să facă observatorul socialului? Acesta ar trebui să aplice noțiunea de Verstehen a lui Max Weber, să se familiarizeze cu interpretările și sensurile celeilalte societăți, să-i vorbească limba și să participe la convențiile acesteia fără greșeală. Ca etnograf, specialistul în științe sociale trebuie să se lase pătruns de subiectul de studiu, să-l observe în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ale celorlalți cercetători. Din datele de cercetare existente am ajuns, fără prea mare tragere de inimă, la concluzia că trebuie să renunț la această teorie. Visurile mele de a fi trecut în manuale alături de celebrități ca Freud, Marx, Durkhem și Weber s-au spulberat repede. Totuși, chiar și un rezultat de cercetare negativ contribuie la cunoaștere în general. Și poate că mâine voi descoperi o altă teorie de interes, poate la teatru, sau la cumpărături. Scopul acestui exercițiu este să arăt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
actuală din această disciplină: „Sociologia nu este decât un cuvânt, sub care se plasează diferite activități eterogene: frazeologia și topica istoriei, filosofia politică a săracului sau istoria lumii contemporane; (ă) a scrie istoria sociologiei Începând cu Compte, Durkheim, trecând pe la Weber, Parsons și Lazarsfeld nu Înseamnă a scrie istoria unei discipline, ci aceea a unui cuvânt. Nu există continuitate de la un autor la altul În fundamentarea demersului, nici privind obiectul, ipotezele sau metodele; sociologia nu este o disciplină ce a evoluat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre vechile discipline au venit să se așeze succesiv, În amplasamente diferite, Întreprinderi eteroclite, care Își datorează numele de sociologie doar marginalității lor. Problema nu este deci de a ști, de exemplu, ce are În comun sociologul Durkheim cu sociologul Weber, pentru că ei nu au nimic În comun (de altfel, deși contemporani, s-au ignorat reciproc - n.n.). A studia sociologia nu Înseamnă a studia un corp de doctrine, cum se studiază chimia sau economia, ci a studia doctrinele sociologice succesive, niște
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]