1,272 matches
-
două reviste trimestriale consacrate exclusiv psihologiei. Cele două reviste specializate în psihologie sunt American Journal of Psychology (1887), condusă de către Stanley Hall și Psychological Review (1894), condusă de către James McKeen Cattell și Mark Baldwin. Existau în plus Studiile laboratorului din Yale, publicată sub direcția lui E.-W. Scripture și Buletinul societății americane de psihologie, publicată de către Macmillan primul număr a apărut în anul 1894. Pe plan organizatoric se produce un foarte important eveniment care este înființarea la 8 iulie 1892 a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
laboratoare, dintre care 8 sau 9 sunt consacrate exclusiv învățământului, între 5 și 8 efectuează cercetări speciale și mai mult de 10 combină aspecte de învățământ cu cele de cercetare. Laboratoarele fondate în universitățile cele mai vechi sunt: Harvard (1636); Yale (1701); Pensylvanie (1740); Princeton (1746);Columbia (1754); Brown (1764). Cele mai mari universități posedând laboratoare sunt: a. în cea ce privește numărul de profesori 1) Harvard (310 prof.); 2) Pensylvanie (277); 3) Columbia (226); 4) Yale (195); 5) Michigan (161
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
vechi sunt: Harvard (1636); Yale (1701); Pensylvanie (1740); Princeton (1746);Columbia (1754); Brown (1764). Cele mai mari universități posedând laboratoare sunt: a. în cea ce privește numărul de profesori 1) Harvard (310 prof.); 2) Pensylvanie (277); 3) Columbia (226); 4) Yale (195); 5) Michigan (161); 6) Chicago (148); 7) Cornell (144); b. în cea ce privește numărul de studenți 1) Harvard (3.150 studenți) ; 2) Michigan (2.800); 3) Pensylvanie (2.205); 4) Yale (2.000); 5) Cornell (1.727); 6
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
2) Pensylvanie (277); 3) Columbia (226); 4) Yale (195); 5) Michigan (161); 6) Chicago (148); 7) Cornell (144); b. în cea ce privește numărul de studenți 1) Harvard (3.150 studenți) ; 2) Michigan (2.800); 3) Pensylvanie (2.205); 4) Yale (2.000); 5) Cornell (1.727); 6) Columbia (1.641); 7) Wisconsin (1.287) (Delabarre, 1894, p. 216). Situația este întocmită pentru anul 1893. În privința dotării materiale, cele mai utilate laboratoare sunt: 1) Clark (65.000 fr.); 2) Harvard (35
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
1894, p. 216). Situația este întocmită pentru anul 1893. În privința dotării materiale, cele mai utilate laboratoare sunt: 1) Clark (65.000 fr.); 2) Harvard (35.000 fr.); 3) Columbia (22.000 fr.); 4) Cornell (19.800 fr.); 5) Nebraska, Pensylvanie, Yale (à peu près 15.000 fr.); 6) Princeton (12.500 fr.). (Ne referim la echivalentul în francul anului 1893) Laboratoarele cu cel mai mare număr de camere: 1) Yale (15 à 21); 2) Clark (5 à 14); 3) Mc Lean
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
22.000 fr.); 4) Cornell (19.800 fr.); 5) Nebraska, Pensylvanie, Yale (à peu près 15.000 fr.); 6) Princeton (12.500 fr.). (Ne referim la echivalentul în francul anului 1893) Laboratoarele cu cel mai mare număr de camere: 1) Yale (15 à 21); 2) Clark (5 à 14); 3) Mc Lean (8); 4) Harvard (7); 5) Leland Stanford (7); 6) Cornell (6); 7) Columbia, Nebraska, Princeton (5). Numărul este exprimat sub formă de interval în cazurile în care laboratoarele au
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Chicago, * Columbia, * Cornell, * Harvard, * Illinois, * Pensylvanie, * Princeton. Universitățile cu cel mai mare număr de profesori de psihologie (ordine alfabetică): * Clark, * Chicago, * Columbia, * Harvard. Universitățile cu cel mai mare număr de studenți angajați în cercetare (ordine alfabetică): * Clark, * Cornell, * Harvard, * Wisconsin, * Yale. (Delabarre, 1894, p. 217) La primul criteriu luat în considerare, cel referitor la directorii de laboratoare, observăm în articolul lui Delabarre indicate nume ale personalităților de vârf din psihologia perioadei respective. Putem spune că optica experimentală de abordare a psihologiei
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
aparate. În cazul existenței unui număr suficient de camere alocate laboratorului, între acestea una era rezervată directorului de laborator și una alocată așa-numitei "camere negre". Alte săli erau destinate pentru (oferim ca exemplu laboratorul de psihologie al Universității din Yale care avea la dispoziți un spațiu de 329 de metri pătrați) cabinetul de lectură, cameră pentru psihometrie, cabinet de optică și psihometrie, cameră pentru aspecte tehnice, ateliere de reparații, două săli cu aparate, atelier de desen, bibliotecă, sală de curs
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
250 de studenți și care aveau alocate zeci de mii de franci pentru achiziția de cărți, în unele cazuri menționându-se că lucrările științifice cumpărate erau strict specializate. Cea mai mare sumă indicată a fost de 65000 de franci. La Yale, de exemplu, exista bibliotecă cu lucrări specifice laboratorului, pe lângă cea a universității care cuprindea 200.000 volume. Biblioteca conține principalele opere și reviste. Biblioteca laboratorului, de fapt o veritabilă instituție de cercetare, cuprindea cele mai importante opere și reviste de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
care permiteau studiul domeniului senzorial și kinestezic. Exemplificările arată că oscilația costurilor aparatelor era între 500 și 4500 de franci. Pentru a realiza o eficiență sporită, unele universități își construiau propriile aparate, așa cum proceda direcțiunea laboratorului de psihologie experimentală de la Yale. Printre aparatele construite aici putem da ca exemplu: * mouth-key, un aparat pentru înregistrarea reacției verbale prin metoda grafică; * aparate pentru înregistraea timpului de reacție cu o precizie de nivelul zecimilor de miimi de secundă; * aparat pugilistic pentru înregistrarea timpului de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
domeniul mișcărilor pugilistice; * aparatură pentru compararea greutăților (praguri absolute și diferențiale); * pistol contact, aparat pentru înregistrarea timpului de reacție al alergătorilor; * taste de reacție; * aparate de apreciere a temperaturii; Toate cercetările erau publicate în volumele laboratorului de psihologie ale Universității Yale. În primul volum au apărut studii despre: * timpul de reacție și atenția; * rapiditatea acomodării monooculare; * sensibilitatea muzicală a copiilor de școală; * influența înălțimii și frecvenței sunetului asupra timpilor de reacție; * desenul unei linii drepte; * cercetări asupra controlului și puterii musculare
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Universitatea din Groningen Olanda 39 1893 Giuseppe Sergi Società Romana di Antropologia -Universitatea din Roma Italia 40 1893 Erwin W. Runkle State College, Pennsylvania Statele Unite 41 1893 Carl Stumpf Universitatea din Berlin Germania 42 1893 1 0ct Edward Wheeler Scripture Yale University Statele unite 43 1893 13 oct. Eduard Gruber Universitatea din Iași România 44 1893 -1894 James Rowland Angell University of Minnesota Statele Unite Activitatea în universitatea ieșeană După ce am trecut în revistă starea laboratoarelor existente în lume în perioada în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
4), pp. 155-190. Bailey, Mark E. S., Johnson, Keith J. (1997), Synaesthesia: Is a Genetic Analysis Feasible? In: Baron-Cohen, Harrison (Hrsg.) Synaesthesia. Cambridge, Massachusetts (Blackwell). S., pp. 182-207. Baker, James M. (1986), The Music of Alexander Scriabin. New Haven, London (Yale University Press). Baron-Cohen, Simon., Harrison, John E. (Hrsg.) (1997), Synaesthesia: Classic and Contemporary Readings. Cambridge, Massachusetts (Blackwell Publishers). Cytowic, Richard E. (1989), Synesthesia: A Union of the Senses. New York (Springer Verlag). Düchting, H. (1996), Farbe am Bauhaus. Synthese und Synästhesie
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
un nume ca Nicolae Mărgineanu oricărui profesor de istoria psihologiei i-ar fi foarte greu astăzi să vorbească tinerilor studenți. Pentru un tânăr student de azi este un vis să absolvi cursurile unei Universități americane de prestigiu, ca Harvad sau Yale University. A reușit acest lucru cu doar jumătate de secol în urmă un N. Mărgineanu, și s-a întors plin de entuziasm acasă, să facă psihologie. A fost greșeala fatală a vieții sale, deoarece o diplomă ca a lui, în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1840-1890), profesor și diplomat american. Născut în Ithaca, statul New York, Eugene Schuyler provenea dintr-o familie ai cărei înaintași, de origine olandeză, se stabiliseră încă din secolul al XVII-lea dincolo de ocean. A făcut studii de litere și filosofie la Yale College, unde a și obținut un doctorat în 1861, apoi a studiat dreptul la Columbia Law School, pe care a absolvit-o în 1863. După o scurtă carieră de avocat în New York, a solicitat un post în diplomație. Drept urmare, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
germană de Joel Weinsheimer și Donald G. Marshall, Continuum, Londra, 2006. Hartman, Nicolai, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974. Heidegger, Martin, Introduction to Metaphysics, traducere de Gregory Fried și Richard Polt, Yale University Press, 2002. Heidegger, Martin, Poetry, Language, Thought, traducere și introducere de Albert Hofstadter, Harper & Row, 2001. Hegel, G.W.F., Prelegeri de estetică, vol. I și II, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Române, București, 1966. Heraclitus, Fragments: The
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Gabriela Duda și Micaela Gulea, Editura Univers, București, 1988. Casebier, Allan, Film and phenomenology, Cambridge University Press, Cambridge, 1991. Cassirer, Ernst, Language and myth, traducere de Susanne K. Langer, Dover Publications INC, New York, 1946. Cassirer, Ernst, An essay on man, Yale University Press, 1944. Chandler, Daniel, Semiotics: the basics, ediția a II-a, Routledge- Taylor & Francis Group, Londra & New York, 2007. Cohen, Jean, Structure du langage poétique, Flammarion, Paris, 1966. Colman, Felicity (ed.), Film, theory and philosophy - the key thinkersm, McGill-Queen's
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
the word 'art' and for what it intends to name, on the basis of a fundamental orientation to Being that has been won back in an originary way". Martin Heidegger, Introduction to Metaphysics, traducere de Gregory Fried și Richard Polt, Yale University Press, 2002, p. 140. 15 Unul dintre cele mai populare exemple în acest sens este dat de "Fântâna" lui Duchamp. Dacă considerăm "Fântâna" ca fiind o operă de artă, și nu avem nici un motiv pentru care sa credem altfel
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Humbolt, Despre diversitatea structurală a limbilor și influența ei asupra dezvoltării spirituale a umanității, traducere de Eugen Munteanu, Editura Humanitas, București, 2008, p. 67. 46 Cf. Ernst Cassirer, An Essay on Man: An Introduction to a Philosophy of Human Culture, Yale University Press, New Haven, 1962. 1 Gadamer, op. cit., p. 115 2 "[...] it has a character of a work, of an ergon not only of energeia. In this case I call it a structure" (t.m.), Gadamer, op. cit., p. 115 3
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
250 nașteri. Eric Fombonne (2005), cercetător canadian, a prezentat o prevalență estimată la 10/10.000 pentru autismul clasic și 6070/10.000 pentru întregul spectru al tulburărilor autismului. Ami Klin (2007), clinician și expert în problematica legată de autism (Yale Child Study Centre) vorbește de o prevalență de 1/250 pentru întregul spectru al tulburărilor autismului, 1/1000 pentru autismul “clasic” și aproximativ 3/10000 pentru Sindromul Asperger. În România la momentul actual nu s-au găsit statistici care să
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
student, not any shorter pedagogic unit)5. Dar este vorba despre știința curriculumului? Greu de admis. Istoricii americani ai curriculumului reclamă, desigur, „o naștere americană” a lui, în secolul al XIX-lea. Ei consideră că publicarea în 1828 a vestitului Yale Report on the Defense of the Classics este momentul în care multimilenara practică a planificării și organizării studiilor se transforma în știință 6. După cel mai proeminent susținător american al acestei priorități, D. Sloan (1971)7, Raportul Yale avea „bază
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a vestitului Yale Report on the Defense of the Classics este momentul în care multimilenara practică a planificării și organizării studiilor se transforma în știință 6. După cel mai proeminent susținător american al acestei priorități, D. Sloan (1971)7, Raportul Yale avea „bază științifică”, în sensul că era vorba de un curriculum fundamentat pe teoria „facultăților psihice” (înțelese ca „discipline mentale”) ce pot fi formate prin studiul disciplinelor clasice, precum latina și elina. Raportul Yale promova, într-adevăr, ideea că școlile
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
priorități, D. Sloan (1971)7, Raportul Yale avea „bază științifică”, în sensul că era vorba de un curriculum fundamentat pe teoria „facultăților psihice” (înțelese ca „discipline mentale”) ce pot fi formate prin studiul disciplinelor clasice, precum latina și elina. Raportul Yale promova, într-adevăr, ideea că școlile trebuie să adapteze cursurile și metodele de predare-învățare la necesitățile formării disciplinei mentale, a gândirii și a celorlalte facultăți psihice. Această optică pedagogică, ce muta accentul de pe materiile de studiu pe capacitățile psihice, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
University of Chicago Press, Chicago, 1926. 3. D. Hamilton, Towards a Theory of Schooling, Falmer Press, Londra, 1989; Curriculum History, Deakin University Press, Geelong, Victoria (Australia), 1990. 4. Hamilton, Towards..., ed. cit., p. 43. 5. Ibidem, p. 45. 6. „The Yale Report: Original Papers in Relation to a Course of Liberal Education”, American Journal of Science and Art, XV (2), 1828, pp. 297-340. 7. D. Sloan, „Harmony, Chaos and Consensus: The American College Curriculum”, Teachers College Record, 73 (2), 1971, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Historical and Contemporary Curriculum Discourse”, în J.L. Kincheloe și S.R. Steinberg (eds.), Studies in the Postmodern Theory of Education, Peter Lang, New York, 2001, vol. 17, p. 151. 19. Bestor, op. cit., pp. 100-150. 20. R.M. Hutchins, The Higher Learning in America, Yale University Press, New York, 1936. 21. B.S. Bloom, Taxonomy of Educational Objectives: The Cognitive Domain, Longman, New York, 1956. 22. Expresia îi aparține lui W. Schubert (Curriculum Books: The First Eighty Years, University Press of America, Lanham, 1980, p. 130). 23. J.S.
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]