1,547 matches
-
sentimentele poetei, ca vibrație a inimii, seismograf al durerilor lumii, care ard pe crucea creștină, semn al speranței ce i-a mai rămas. Poezia Marianei Cristescu este o poezie sintetică, dar și una metalingvistică: „Cu moartea pre moarte călcând,/ am zămislit/ după chip și-asemănare -/ lut cântător/ și-aripă de-oțel/ în vibrare,/ în dulce sunet de clavir. („În dulce sunet de clavir ”) și, mai ales, „Aleluia!/ De la facerea lumii te-am iubit./ Sub mărul acela albastru,/ florile lui ne-au
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
predicție bizară. Metafora în aceste poezii, ce pune în intrigă partea întâi a poemului, sugerează două ferestre deschise către enigma creativității, Și, totuși, partea a doua rezolvă enigma: „Sastisit de ofrandele zilnice,/ Adam sări în pântecul altei femei,/ care-l zămisli,/ la rându -i,/ după visul și asemănarea ei.” În versurile următoare rezolvă enigma: „Resemnat,/ și de-aici se mută,/ definitiv,/ în rama strămoșilor,/ zilnic ștearsă de praf” („Tristeți convenabile”). Limbajul acestei poezii are o funcție poetică, pentru că deplasează atenția de la
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
unui soare, în adierea brizei ce vine de pe mare, născuse rodul humei, prinzând suflare viața, cum se așterne roua pe frunze dimineața! Cum poți, atunci, să spui că m-am născut din tine, când Duhul cel de Viață te-a zămislit din mine? De mii de ani încoace, cine din cine naște, bărbatul din femeie sau Ea din niște coaste? Mi-ai spus cuvinte dulci, șoptite la ureche, în cânturi de amor, că-n lume-s nepereche, că eu îți sunt
SCRISOARE CĂTRE FIUL OMULUI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343009_a_344338]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > LILI BOBU - INTERVIU CU GRIGORE VIERU - SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA Autor: Lili Bobu Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: „Un neam care zămislește din când în când un Eminescu sau un Vieru nu poate până la urmă să nu învingă.” (Nicolae Dabija) Lili Bobu: Maestre, adâncă plecăciune, pentru răscolitoarea dedicație de pe antologia de versuri ,,Steaua de vineri”, pe care mi-ați dăruit-o! Ea
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
Ostenind, la ,,ocna cuvintelor”, arma dumneavoastră a fost slova care a făcut revoluția basarabeană cu poezia și cântecul, purtând crâmpeie din istoria și suferința neamului. V-a urcat pe baricade durerea din sufletul dumneavoastră și a pământului care v-a zămislit. Cetatea care v-a ținut mereu trează conștiința de apartenență la Patria-Mamă a fost Limba Română. Nădejdea dintâi v-ați pus-o în limba noastră, pe care o scrieți, invariabil, cu majuscule, ,,aflând în Limba Română un adăpost al ființei
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > LILI BOBU - INTERVIU CU GRIGORE VIERU - SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA Autor: Lili Bobu Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului otto: „Un neam care zămislește din când în când un Eminescu sau un Vieru nu poate până la urmă să nu învingă.” (Nicolae Dabija) Lili Bobu: Maestre, adâncă plecăciune, pentru răscolitoarea dedicație de pe antologia de versuri ,,Steaua de vineri”, pe care mi-ați dăruit-o! Ea
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Ostenind, la ,,ocna cuvintelor”, arma dumneavoastră a fost slova care a făcut revoluția basarabeană cu poezia și cântecul, purtând crâmpeie din istoria și suferința neamului. V-a urcat pe baricade durerea din sufletul dumneavoastră și a pământului care v-a zămislit. Cetatea care v-a ținut mereu trează conștiința de apartenență la Patria-Mamă a fost Limba Română. Nădejdea dintâi v-ați pus-o în limba noastră, pe care o scrieți, invariabil, cu majuscule, ,,aflând în Limba Română un adăpost al ființei
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
frumosului trezind sensibilități acolo unde nici nu ne așteptăm. Răscoala florilor ce se ridică după tăceri profunde și inocente, ne relevă o sensibilitate pudică, soră a albului zăpezilor de pe vârfurilegreu de atins. Învelită cu lumina din care sufletul poetei este zămislit, Carmen se lasă greu de pătrunsă de parcă am dori să desenăm după natură petele din soare. Poemele doamnei Popescu, sfârșite în semne de întrebare, se aliniază ca un șir de plopi încovoiați de vânt, și ne cheamă să ne întrebăm
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
mult bine ne-am lipsit de lume Far' de-ai pofti la viitoare nunți Ea neștiind să-i dea iubirii nume Nu are-a cere să colinde munți. Te-a ocrotit pădurea, pernă steiul, Din fulgi de nea ți-am zămislit poclada Nici gând de somn, în doi teșeam temeiul, Pârâul fiu, miri, munte și Naiada. Ne-ascunde noaptea sub umbrar de astre, Te-mbrățișez cu-atingeri de cascadă Munte sub munte, icnetele noastre Alunga zorii, nimeni să ne vadă. *** Referință
IUBINDU-TE, M-AM PRESCHIMBAT ÎN MUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344124_a_345453]
-
perpetuării pseudoculturii este din ce în ce mai pregnant. Cu emoție profundă am pătruns în trăirile și simțirile distinsului autor și deschizător de drumuri în călătoria sufletului pe aripi de poezie adevărată, ca și pământul din care s-a înfruptat cu nesaț pentru a zămisli tainele sufletului zbuciumat de iubirea pentru semeni, pentru apropiați, pentru nemuritoarea poezie, piatra de temelie a lirismului și model pentru generațiile ce vin din urmă, pentru a putea intra în inima cititorilor de limbă turcă, aceștia fiind, din fericire, tot
ÎNDRUMĂTORUL ȘI MENTORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344135_a_345464]
-
vii, tocmai pentru ca istoria să nu se mai repete. În același timp, memoria actelor de curaj și bărbăție dovedite de către oamenii credinței în acele timpuri nu trebuie să dispară. Astfel de amintiri se constituie ca adevărate diamante de mare preț, zămislite în cuptorul suferințelor pentru Hristos, în mijlocul noroiului și pietrișului unei societăți abrutizante. În acest sens, cartea „Fiți oameni”, alcătuită dintr-o selecție a predicilor ținute către Iosif Țon în perioada 1973-1981 reprezintă un adevărat tezaur de nestemate, ce strălucesc în
UN VOLUM SEMNAT IOSIF TON DESPRE RUGACIUNE, CREDINTA SI BIRUINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343167_a_344496]
-
ridicat un memorial la Râpa Robilor, la Balta Brăilei la tăiat de stuf... Ne dezbină astăzi străinii pentru că nu mai avem oameni de conștiință și de demnitate, cu frică de Dumnezeu și cu dragoste față de poporul din care s-au zămislit.... ... Domnitorii noștri plăteau tribut la Înalta Poartă ca niciodată, dar NICIODATĂ, să nu se ridice o moschee în țară. Dar relațiile erau atât de bune, încât când domnitorii noștri mergeau la Înalta Poartă, nu erau îngenunchiați și târâți, cum vedem
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SEMINȚE DE GÂND Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1283 din 06 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Din duh, curcubeu și pulbere de stele A zămislit Dumnezeu semințe de gând Din care ne-am născut pe pământ, Într-un leagăn de armonii eterne. Apoi, ne-am rătăcit... Pașii noștri s-au scufundat În noroaiele lipicioase ale lumii, Iar...după o vreme Ne-am regăsit La margine
SEMINŢE DE GÂND de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343660_a_344989]
-
de iubire și dăruirea față de semeni. Maestrul este viu tocmai prin bogăția spirituală imensă pe care ne-a dăruit-o cu mare dragoste. Este, alături de alte mari personalități un titan al culturii, care a pătruns în miezul cuvintelor și a zămislit cărți pline de înțelepciune dragoste și respect pentru graiul strămoșesc și neamul acesta mereu încercat de furtunile istoriei. Fiecare dintre Noi, ar vrea, uneori, să oprească sau să dea timpul înapoi, numai că nu putem decât să-l”răscumpăram” prin
SMERITĂ PREŢUIRE PENTRU ARTUR SILVESTRI,TAINICĂ LUMINĂ A ROMÂNIEI de IONEL MARIN în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343691_a_345020]
-
sau. Timpul, viața ne supune mereu la încercări și examene. Pentru Artur SILVEȘTRI, viața a fost o candela aprinsă cu iubire, o cale luminoasă spre Împărăția cerească. Clipă nu privește înapoi dar poate deveni ecou frumos. Maestru al culturii, a zămislit punți între cer și Pământ, între divinitate și semeni. Vioară nestinsa a scrisului românesc, a înființat Asociația Română pentru Patrimoniu, a luptat neobosit pentru renașterea României tainice. Opera sa rămâne că o flacăra aprinsă pentru posteritate. Numele său va străluci
SMERITĂ PREŢUIRE PENTRU ARTUR SILVESTRI,TAINICĂ LUMINĂ A ROMÂNIEI de IONEL MARIN în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343691_a_345020]
-
nu mai era la fel în noi ne împărțeam cărările-n răscruci ne risipeam mereu din doi în doi ducând pe umeri câte două cruci. Săraci, stingheri, flămânzi de luna plină nici nu știam pe unde rătăcim; uitasem cum să zămislim Lumină și cum promis-am un rotund să fim. Zburătăcind doar pe cărări uituce prin labirinturi de hătișuri pline, nu bănuiam cărarea unde-o duce și-am hotărât rămânerea în sine. Și uzi în plete de zapezi și ploi ne
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343707_a_345036]
-
Stihuri > Reflectii > UNDE FUGIM... SPRE CE? Autor: Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017 Toate Articolele Autorului UNDE FUGIM... SPRE CE? V-ați oprit vreodată să priviți o floare Ce zâmbește viața sub un cer frumos, Zămislind petale sub lumini de soare Și sub vântul leneș, așternut duios? V-ați oprit vreodată să priviți o frunză Ce robustă șade într-un vârf de ram, Sub culoarea toamnei, arsă ca de spuză Cum zâmbește lumii, boabă de siclam
UNDE FUGIM... SPRE CE? de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377543_a_378872]
-
Acasa > Poezie > Credinta > HRISTOS A ÎNVIAT! Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1945 din 28 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Fiu zămislit în trupul de fecioară, Iisus a trăit cu noi pe pământ, Dar răstignit a fost în primăvară, De cei ce nu aveau nimica sfânt. Iisus pe cruce viața își jerfește, Ca tatăl Său iertare să ne dea, Prin jertfa Lui
HRISTOS A ÎNVIAT! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378390_a_379719]
-
o plătești în lei. Brutăria îi făcută în 92, de nea Buțu lu' Ghiuri, În Bolboacă la lu' Javla, undeva în colțul Șurii. Stăpânit de bătrânețe, a lăsat-o la copii, Să se lupte, să se-nvețe, pâinea a o zămisli. Trecut de miezul nopți, băga pâinea-n cuptor, Iar copii toți pe stradă așteptau cu mare dor. Mare le era plăcerea să mănânce coca caldă, Și cum scotea pâine Țucu, ei să stea și să o vadă. Vingărzan, Hebean, Petre
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
o plătești în lei.Brutăria îi făcută în 92, de nea Buțu lu' Ghiuri,În Bolboacă la lu' Javla, undeva în colțul Șurii.Stăpânit de bătrânețe, a lăsat-o la copii,Să se lupte, să se-nvețe, pâinea a o zămisli.Trecut de miezul nopți, băga pâinea-n cuptor,Iar copii toți pe stradă așteptau cu mare dor.Mare le era plăcerea să mănânce coca caldă,Și cum scotea pâine Țucu, ei să stea și să o vadă.Vingărzan, Hebean, Petre
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
Am dat naștere la gânduri pure, nedescrise, Am pășit spre ele, lipsit de teamă și mister Și nu credeam vreodată, că uneori și ele pier. Rog ploaia ce mă udă, să ierte ce-am greșit, Păcatul căruia întâmplător m-am zămislit, Rog ploaia să renască-n mine râuri de iubire, Câmpii întinse, vise pure, călduroasa fericire. Mai am un gând, pe cărări deșarte, rătăcit, Să înțeleg firul ierbii și apa rece de izvor, Cărora necondiționat, mereu m-am spovedit, Cu inima
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
vise,Am dat naștere la gânduri pure, nedescrise,Am pășit spre ele, lipsit de teamă și misterși nu credeam vreodată, că uneori și ele pier. Rog ploaia ce mă udă, să ierte ce-am greșit,Păcatul căruia întâmplător m-am zămislit,Rog ploaia să renască-n mine râuri de iubire,Câmpii întinse, vise pure, călduroasa fericire.Mai am un gând, pe cărări deșarte, rătăcit,Să înțeleg firul ierbii și apa rece de izvor,Cărora necondiționat, mereu m-am spovedit,Cu inima
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
toate păcatele mele câte am făcut, că am greșit fără de număr și am mâniat pe Domnul Dumnezeul meu în toate zilele mele până în ziua și ceasul de acum. Cu gândul, cu cuvântul și cu lucrul. Că în păcate m-am zămislit, în păcate m-am născut, în păcate am crescut și în păcate am viețuit până în ziua și ceasul de acum. Mărturisesc că foarte am greșit cu mândria, cu slava deșartă, cu zavistia, cu urâciunea, cu iubirea de argint, cu nemilostivirea
MĂRTURISIRE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378433_a_379762]
-
E-un dar sfințit ce an de an ne vine, Ne-mpărtășim cu toți în frumusețe, Ne-ating cu-aripi de înger ploi divine, Zvâcnind în noi cu stropi de tinerețe. Culcuș își face primăvara-n noi, Adânc în suflet zămislind culoarea, Când înfloresc întru miresme ploi, Și ne îmbie de departe zarea. Mă-mbrac în văluri adiind pe glezne Când calc covorul fraged de răcoare: Nu știu pe unde, dar citesc în semne, Căci drumul mi-a marcat dâra de
PLOUĂ CU MIR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378493_a_379822]
-
străin,tras mai de-o parte I-ai dat și sufletul pe care ea-l împarte Nepăsătoare, rece, crudă și senină Știind că ești al ei și-n timpul ce-o să vină. Te-a prins în frumusețea-i din mreje zămislită Și-ai îngenunchiat zdrobit, cu inima rănită Ea te privea de sus c-un zâmbet egoist Te sfredelea puternic cu ochii de-ametist. Ai rămas golit de bune simțăminte Și cineva ți-a spus:„Trezește-te! Ia aminte, Că vei
DE TINE DEPINDE... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378880_a_380209]