980 matches
-
șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
dubii", Galerii ripariene și tufărișuri ("Nerio-Tamaricetea" și "Securinegion tinctoriae"), Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"), Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubr" și "Bidention" și Zăvoaie de "Salix alba" și "Populus alba"; ce adăpostesc o mare varietate de floră și faună specifice Bărăganului. Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și păsări, dintre care unele aflate
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
frunzărița cenușie ("Hippolais pallida"), frunzărița galbenă ("Hippolais icterina"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), sfrânciocul cu cap roșu ("Lanius senator"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar negru (Saxicola torquata), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
un ton national plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor”. Evenimentul se petrecea joi, 29 iulie 1848, „într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce este la marginea cetății”, adică actualul parc Zăvoi, prilej cu care s-a depus jurământul pe Constituție, s-au sfințit steagurile revoluției și s-a cântat „pentru prima dată în Țara Româneasca”, într-un cadru oficial, după afirmația lui Vasile Roman, viitorul Imn de stat al României, Deșteaptă
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
specii lemnoase și ierboase. Vegetația din lunca văii Borod și a principalilor afluenți este prezentă de la partea inferioara a etajului montan până în zona de câmpie, sporind în diversitate odată cu reducerea altitudinii. Vegetația de luncă cuprinde două tipuri principale de asociații: zăvoaiele sau pădurile de luncă și pajiștile de luncă. Speciile care compun pajiștile de luncă se identifică sub forma mai multor asociații vegetale. În luncă , suprafețele plane sau cu microdepresiuni, care primăvara posedă o umiditate excesivă pentru ca vara să fie uscate
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
regosoluri și soluri aluvionare. Flora și fauna comunei este caracteristică zonei de stepă, pădure și luncă. Ca formațiune vegetală, pădurea ocupă o suprafață relativ mică, alcătuită din: stejar, frasin, carpen, arțar, etc. Pe malul Oltului întâlnim pădurile de luncă și zăvoaiele. Varietatea reliefului și a vegetației a determinat existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
pescăriță mare ("Sterna caspia"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
numit așa întrucât în trecut culturile de vii ereau pe deal, în prezent culturile de vii de pe deal au fost părăsite. Peste Dealul Viilor se află valea Horga, care separă Dealul Viilor de Dealul Logreștilor. În Valea Horga se găsesc zăvoaie și păduri bătrâne de stejar și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă grâu, porumb, fasole, cartofi, legume) și cu creșterea animalelor
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
zone de nisipuri fine care este posibil să aparțină unor formațiuni de vârstă precuaternară . Ca aspect și caracteristici, sunt asemănătoare cu argilele lenticulare din complexul superior aluvionar. La suprafața terenului, în albia majoră și în zona de câmpie din apropierea barajului Zăvoiul Orbului stratul superficial de acoperire este constituit din prafuri nisipoase cu grosimi de 1 m. până la 2 m. Stratificația neuniformă a complexului din suprafață poate fi explicată ca fiind urmare a diferitelor faze de evoluție a albiei râului Argeș în
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), lișiță "Fulica atra"), găinușa de baltă ("Gallinula chloropus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie mică ("Sylvia curruca"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), nagâț
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
una românească la Râmnic și una latinească la Craiova. Tot la Râmnic, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a deschis o școală de artă, mai precis "de zugravi" sub conducerea lui "Ioan Zugravul" La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul "Deșteaptă-te, române!" compus de Anton Pann pe versurile poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureșanu, la ceremonialul organizat pentru cinstirea victoriei revoluției și sfințirea "stindardelor libertății naționale". Peste ani, în urma revoluției din decembrie 1989
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
F) Petrecerea timpului liber se poate face vizitând „Biblioteca Județeană Antim Ivireanu” (clădire nouă), Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Teatrul Municipal „Ariel”, Teatrul „Anton Pann” (clădire nouă), Cinema „Ostroveni”, Muzeul de artă „Casa Simian”, Muzeul Județean de Istorie, Muzeul Satului Vâlcean, Parcul „Zăvoi”, Grădina Zoologică, Ștrandul Ostroveni (apă sărată și dulce). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Râmnicu Vâlcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,98
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundațiilor și este constituit din arbori de esență tare, cu specii de stejar ("Quercus robur"), ulmul ("Ulmus laevis"), frasinul (cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie (Tamarix ramosisimd) Fauna este reprezentată de ființe care coabitează
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition", "Fânețe montane", "Mlaștini turboase de tranziție și turbrii oscilante (nefixate de substrat)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Turbării active", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer - Țibleș Bran, Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul Izvorul Albastru al Izei. La baza desemnării sitului se
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
de 11,1 grade Celsius. Precipitațiile ating o medie anuală de 548 mm, sunt repartizate neuniform de-a lungul anului și pot avea variații semnificative de la un an la altul. Vegetația lemnoasa specifică regiunii este reprezentată de salcâm, iar în zăvoaiele de pe malul Dunării întâlnim plop, salcie, stejar. Pe locul actualului oraș au existat trei sate: Broască, Ciungu și Dăbuleni. Prin comasarea lor s-a format comună Dăbuleni, care în 2004 a devenit oraș. Pe teritoriul Dăbulenilor, "în vale" a existat
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
acestor ape în pârâul Dâmbovnic, proiectând derivația de ape uzate și pluviale care a fost executată conform proiectului, cu recomandarea alimentării centralizate cu apă a satelor din lungul pârâului Dâmbovnic. Pentru protecția împotriva inundațiilor provocate în vecinătatea municipiului Pitești (cartierul Zăvoi) de Râul Doamnei, studiile elaborate de Paul Solacolu preconizau realizarea unui lac de acumulare nepermanent, pentru atenuarea undelor de viitură, în zona Mărăcineni cu un volum de cca 40 milioane m³. Lucrarea a fost executată în perioada 1979 - 1984. În
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
regiunea se încadrează în etajul gorunului, care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70% din suprafața regiunii, defrișările care s-au produs în ultimul secol, făcând loc pajiștilor și terenurilor de cultură. Pădurile
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș-de-munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), lăcustar ("Sturnus roseus"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Fotoreportaj
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
de cer și gorun, Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba", Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp.", Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"),mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă (Turdus merula) sau nagâț (Vanellus vanellus). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
situată între digurile construite pe fiecare parte a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Lunca Mureșului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii și plopi, precum și zăvoaie și șleauri de câmpie, important loc de cuibărire și pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecție pe plan internațional. În interiorul Parcului Natural Lunca Mureșului râul străbate o lungime de
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
serratifolia . De asemenea trei specii Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă), Salvinia natans (peștișoară), Trapa natans (cornaci) sunt specii strict protejate conform Convenției de la Berna. Arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) și frasin (Fraxinus excelsior) sunt preponderente în această zonă, alături de zăvoaiele de plop negru (Populus nigra) și alb (P. alba) și de salcie albă (Salix alba). Ele se găsesc, în principal, în cadrul unui trup mic de pădure în zona Cenad și a unei păduri de cca. 6000 ha ce se întinde
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se poate întâlni Larix decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus baccata (tisa). Pomii cultivați sunt, în principal, mărul și prunul, dar plantațiile
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
argiloiluviale Pm/s. Tipuri de pădure: - Gorunet normal cu floră de mull, Ps; - Gomnet cu floră de mull, Pm; - Goruneto-șleau; Ps; - Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pm; - Stejăreto goruneto-șleau de productivitate mijlocie, Pm; - Stejăret de deal cu gorun, Pm; - Zăvoi de salcie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pi. Rezervatia include 3 canioane: Rudi, Arionesti, Tatarauca. Canionul Rudi are 5 km în lungime, râușorul Bulboaca formează multe praguri și o cascadă de 10 m în înălțime. Sub cimitirul satului Rudi se află Peșteră Răposaților
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]