3,296 matches
-
lor, la o masă în cortul unde se vindeau băuturi alcoolice, pe gazonul mallului național, un grup de unguri se găsise deranjat de priveliște și au trimis mesager să le fugărească. ”ȘI VREI SĂ SPUI CĂ TRANSILVANIA E ROMÂNIA?” În zadar s-a încercat explicarea faptului că acela era un loc public din capitala Americii, o țară în care libertatatea de exprimare este respectată prin Constituție. Doamna unguroaică a insistat că, de fapt, e ”Hungarian Heritage” și a cerut doamnelor să
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
Asta, după un sfat de taină cu grăsuța Oana ot Barlad, unul Gabriel -beg Hysterios, alți doi răi sfetnici, Dg Bali din Roman, Edy Murphy, ș.a. În timpul acesta Suleyman dormea tun, de speria câinii din Stambul cu sforăitul său. În zadar doctorul Yakub îi făcuse două operații de sept. Hurem era din Bugeac și vorbea o limbă necunoscută, în care verbele nu se acordau, ci țipau singure, pe voci diferite. Se învârteau în jurul lui Hurem cadâne, una mai frumoasă ca alta
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
păduri, of, of, of, Rob îi Lucaci în lanțuri Pentru sfânta libertate De care noi n-avem parte. Nu fi mierlă supărată, of, of, of, Nu-i robia ne-ncetată, Vine dalba primăvară, Fi-va Lucaci liber iară. Nu suspina în zadar, of, of, of, Du-te până la Sătmar Unde-i Lucaci la-nchisoare, Nu vede nici cer, nici soare Și să-i spui închinăciune De la-ntreaga națiune, Că el mândru s-a luptat Ca român înflăcărat. Doina a fost scrisă de
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
Să le ajute nițel. Ronț, ronț , ronț a și sărit Și pe loc le-a curățit. Și le-a tras mai spre cămara, Ca să aibă pan’ la vară Și el, casa călduroasă În iarna ce-o fi geroasă. Dimineață, în zadar, Le-ar fi vrut stăpânul iar. Geaba plânge el acuș, Ghetuțele nu-s și nu-s. Batistuța Zici că-s doar un pătrațel, Nu știi ce să faci cu el? Când hapciu! faci o știi bine, Ca nevoie ai de
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Toate Articolele Autorului Eu nu m-am frânt, n-am plâns și n-am scâncit, necontenit am fost un nou avânt. Am vrut să fiu altfel decât acei ce-n anii mei însămânțau pustiu. Nu am vărsat o lacrimă-n zadar, ci iar și iar zâmbind m-am avântat. Un patos cald mi-am zugrăvit pe chip când în nisip eram pus să mă scald. Și râsul meu din bucurii cernut s-a prefăcut în splendid curcubeu. Și-am ars intens
ŞI-AM ARS INTENS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361040_a_362369]
-
zilele se fac aripi de porumbei barca de ulm a rămas o epavă la țărmul iubirii am vrut să fiu far dar m-am orbit în propria-mi iubire cuvintele triste zac în neștire toate poemele s-au scris în zadar în vise mai vin din când în când cei dragi s-a închis curbă dintre real și mit copilul ce-am fost prin munți mai câtă fragi pipăi drumul dintre număr și cuvânt de-atâta noapte stau în mine uimit
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
acelor nopți curate - / (Vai, amintirea doar...)” (Lacul). Traducătorul a ales acest superb poem reprezentativ pentru lirica lui Lamartine și pentru frumusețea imaginilor lacului de o limpiditate celestă, văzut în amintire, în contrast cu starea de tulburare a poetului în timp așteaptă în zadar lângă fluviul zbuciumat și tulbure. Este genul de corespondențe care se întâlnește și în simbolismul lui Baudelaire. Izolarea - continuă antiteza dintre fluviul “sălbatic și inform/ Balaur ce se-afundă-n obscura depărtare” și lacul “neted, cu ape care dorm / Și unde steaua
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
dintre fluviul “sălbatic și inform/ Balaur ce se-afundă-n obscura depărtare” și lacul “neted, cu ape care dorm / Și unde steaua serii se-nalță lin, pe zare”. În fața acestor superbe tablouri în mișcare, omul, cu privirile pierdute în zare, așteptând în zadar, fericirea care nu se întrezărește: “Dar eu? Vai, dinaintea atâtor dulci tablouri / Zadarnica-mi privire zadarnic mi-o mai port - / Asemeni unei umbre contemplu lut și nouri: / Luminile solare n-animă pe cel mort. / Plimbându-mi fără țintă privirile pustii
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
apele încremenite ale ierarhiilor supraviețuind încă unor obscure inerții?»- pentru mine a însemnat, de fapt, primul pas făcut spre o destinație în care știi că speranța te inundă când ești încărcat de îndoială. Cartea Valentinei Bercart nu a zăbovit în zadar în mâinile mele. Am aflat lucruri inedite în a recunoaște, cum bine zicea confratele Sângeorzan, valorile de astăzi, fiindcă în respectivul volum se găsesc, într-adevăr, cuvinte curajoase care tulbură apele încremenite ale ierarhiilor de ieri. Am citit pagină cu
VITRALII. IOAN BARBU. EXEGEZĂ. DINCOLO DE CUVÂNT... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361166_a_362495]
-
roșă eu în fața lui privesc,/ Pân-ce mintea îmi adoarme, pân-ce genele-mi clipesc?/ Lumânarea-i stinsă-n casă ... somnu-i cald, molatic, lin.” (Noptea). Eminescu ajunge mai aproape de sine, atunci cănd se evocă precum: „Dar nu vine ... Singuratic/ În zadar suspin și sufăr/ Lângă lacul cel albastru/ Încărcat cu flori de nufăr”. (Lacul). Poezia eminesciană este, înainte de toate, un climat al Spiritului și apoi un climat al Cuvântului, al Inteligenței și Visării, prin Cuvânt. Începând cu ridicarea bustului Eminescu din
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
să se omoare când iubitul a părăsit-o aflând că va avea un copil. De atunci, prinzând neîncrederea în bărbați, constatându-le ușurința, ca să nu le spună lașitatea lor, nu a mai vrut să audă de un alt prieten. În zadar îi vorbeam eu de „Făt Frumosul" din poveste ca nu mai dorea să audă de iubire. Apoi, o altă prietenă, mi se plângea că nu știe ce să facă. Iubitul ei a întrebat-o dacă îl iubește iar când i-
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
sură,/ când se topește-n noi lumina,/ înțelepciunii lui Ibn-Sina/ și sângelui venit pe gură ... // Ce caută în noi pădurea/ când se cosește proaspăt fânul/ și guri flămânde cată fânul,/ mamelor lumii de aiurea ... // Pădurile la singular/ își joacă foșnetu-n zadar ... ” Viața se constituie, astfel, într-o permanentă și chinuitoare căutare a jumătății pierdute, dragostea devenind, în acest sens, un act de reparație ontologică: ,, Încep să devin invizibil,/ lumea pe stradă se uită prin mine,/ nu mă mai vede/ și nu
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
grele, După care din nou vor fi iarași imponderabile, Gravitând apoi, pe bolta craniană a subiecților. Uneori, gravitația creierului nostru ni le strecoară în suflet Și dintr-o dată devin iarăși grele, Și cad ,cad cu mare putere , fascinându-ne... În zadar însa, ele de fapt, rămân imponderabile. Aceste căderi, pe care le percepem ca având un gust amar Dau ceea ce noi numim - nostalgie. Și are forma unei păsări rănite de glonț, Care bate cu aripa de pământ, încercând să zboare. Ceea ce
IMPONDERABILITATEA AMINTIRILOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360836_a_362165]
-
bea apă, am suferi de sete. Așa suferim acum, pentru că nu ?l avem pe El. Atâta vreme cât Dumnezeu nu este în noi, omul suferă. Degeaba încearcă el să disimuleze, degeaba încearcă el să afișeze un zâmbet în colțul gurii, degeaba, în zadar. El este un depresiv. Am putea spune că lumea noastră aproape în totalitate este o lume bonavă. Un om fără Dumnezeu este un om bolnav. Radiana Cordoș, psiholog și consilier creștin: Te simți precum crezi că ești. Crezi ceva despre
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
singur, nu vei mai fi trist. Cântă Mihaela Oancea: Ca-ntr-un joc, legându-ți ochii cu năframa, Tu alergi să prinzi năluca unui vis, Dar oprește-te prietene, ia seama, Pașii tăi se-ndreaptă-n grabă spre abis. ?n zadar aștepți năluca fericirii, ?n zadar apuci cu pumnii amândoi, Vei plăti tribut dezamăgirii, Obosit, cu ochii plânși, cu pumnii goi. ?ntoarce-te la Domnul, așa cum ești, Cu zdrențe-n suflet și poveri ?ntoarce-te la Domnul, cu-n cuget nou Și-o
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
trist. Cântă Mihaela Oancea: Ca-ntr-un joc, legându-ți ochii cu năframa, Tu alergi să prinzi năluca unui vis, Dar oprește-te prietene, ia seama, Pașii tăi se-ndreaptă-n grabă spre abis. ?n zadar aștepți năluca fericirii, ?n zadar apuci cu pumnii amândoi, Vei plăti tribut dezamăgirii, Obosit, cu ochii plânși, cu pumnii goi. ?ntoarce-te la Domnul, așa cum ești, Cu zdrențe-n suflet și poveri ?ntoarce-te la Domnul, cu-n cuget nou Și-o altă inimă să-i ceri
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
făceau să am senzația că sunt mereu în creștere ușoara de tensiune și volum în anumite zone ale trupului... S-a repetat de mai multe ori fuga în apă și joaca scurtă cu valurile mării spre care o îndemnam în zadar să vină, știind că acolo mă simt mai bine și, de ce să nu recunoaștem, era mult mai frumos ca pe nisipul fierbinte. Eram obosit și simțeam că mă enervez tot mai rău, mai ales când o priveam pe mama sa
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
fratele își amintiseră de aniversarea ei. Zilele bune când aducea acasă florile primite după spectacol cu taxiul erau de domeniul trecutului. Spre surpriza ei, pe inimioara legată cu panglică aurie de țipla transparentă, scria doar atât: „Cu admirație, Leo”. În zadar se străduise Pepita, fosta ei soacră, să împiedice întâlnirea dintre actriță și Leo. Inevitabilul se produsese. Jaime nu concepea să-și încheie călătoria în Israel fără s-o cunoască pe văduva nepotului său, Max, cea care dăduse naștere lui Heni
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
și ieșirea din post pentru niște chiolhane temeinice, din zori și până în noapte, fără să te temi de afurisenia popii sau, și mai rău, de a nevestei care nu te mai trata cu varză acră ca să-ți treacă mahmureala. În zadar se face reclamă disperată la noul vaccin împotriva gripei ucigașe, degeaba apare pe micile ecrane, seară de seară, un domn doctor de la minister care ne proorocește mai ceva decât în Apocalipsă, poporul e cam chior și o arde pe muzică
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
urmă se aciuase la curtea sa. Tânărul luptase cot la cot cu Măria Sa și la un moment dat se desprinsese de lângă el și pornise pe urmele unei cete de fugari din tabăra otomană. De atunci nu-l mai văzuse. În zadar îl căutaseră printre cadavre. Parcă intrase în pământ. - Dați veste în toată țara, în lung și-n lat, peste câmpuri și păduri, peste dealuri, peste munți, prin sate și colibe părăsite, scorburi de arbori seculari, râpe, văgăuni și peșteri, și
II. NĂLUCA DIN IUREŞUL BĂTĂLIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363257_a_364586]
-
știe să-njure scuipând cu acid, Brăila cu mila, în București Cresc doar bureți, se bea fără cești, Margento? Ce-i asta? Întreabă un ins Fost grangur, acum un cinstit securist, Epitalamul , may Lord never put, Eu cred că-n zadar unii inși s-au născut. Vă iert, cum vă iartă și Domnul din cer, Scrieți băieți, cum spunea Boris Mehr. Cânt 3 Apoi veni aporia și spuse, Lasă-ne, Doamne, opinii opuse, Locomotiva prinde viteză și va lovi în mers
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
singurătății, al neliniștilor, și al confuziilor care ne tulbură existența, dar cu toate astea, nu lipsește și câte o tristețe reținută: „Prin gara tristă-a unui suflet,/ Mai trece câte un marfar,/ Șuierul lui produce zâmbet,/ E trenul cursei în zadar.// Acceleratul de speranță/ Este mereu întârziat,/ Poate că e în mentenanță,/ Programul lui este schimbat.// Expressul- Orient- Luxor,/ Cel programat peste un ceas,/ Trece cu-n singur călător,/ Într-un vagon de bun-rămas”. (Orient Express) Poeta ne spune, că-n
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
e de părere că: „Noi scriem veșnicia prin iubire”. Un poem foarte frumos, încărcat de sensuri filozofice: „Noi scriem veșnicia prin iubire / Când plânge clipa vieții la hotar / Și timpul nemilos își cere prețul - / Dar să iubești nu este în zadar. Să prinzi în palme-o clipă de iubire / Și să devii prin ea nemuritor, / Înseamnă să trăiești vremelnicia - / Dar nu mai ești un simplu trecător.” Și un poem de înaltă simțire patriotică, intitulat „România” - din care s-a născut și
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
selenară, pe pânza pictată a cerului. Aspirația spre absolut are ecouri senzoriale, ca și cum timpul, infinitul ar putea fi sorbite, gustate: „De-ar fi să bei mereu, din laptele lunar/ Nu te-aș opri. E visul tău. Nimic nu-i în zadar./ Gustând din cosmos, eu nu m-aș mai plânge.../ Iubind pe acoperișul lumii. Lumini aș strânge./ Și-am fi sorbit din ele veșnic, împreună-n noapte.../ De-abia atunci, ar fi iubirea noastră scrisă-n Carte!/ (Poemul” De-ar fi
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
năruit. Din praful de var stins și din frunze Se ivi un bătrânel pădurar, care Mormăi, încă buimac de somn: Nu te mai preface, încetează! Însă aci Se transformă în vreascuri pentru foc. M-am trezit... Of, nu... e-n zadar !... (13) Pe fruntea cailor Arde o stea, Strălucind cu irizări de argint. Însă caii Își ating frunțile Ca într-un sărut. Ca și cum stelele, Pe care Universul le lasă să cadă Pe frunțile bombate ale cailor, Se sărută prin raze. Așa că
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]