1,010 matches
-
de toamnă de Elena Dragoș; Sfârșit de toamnă de Vasile Alecsandri. „Se-nșiră rândunele în zare și se duc... Furnica i foarte mândră de tot ce-a strâns în vară... Și n sat, pe ulicioară, lucind ca o beteală, Copiii zburdă veseli pe când se duc la școală.” (Elena Dragoș, Joc de toamnă) „Oaspeții caselor noastre, cocostârci și rândunele Părăsit-au a lor cuiburi și-au fugit de zile rele...” (Vasile Alecsandri, Sfârșit de toamnă) Iarna lasă în urma ei vânt și ger
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
a merge” la persoana a II-a, numărul plural; b. verbul „a construi” la persoana a III-a, numărul plural; c. verbul „a zbura” la persoana I, numărul singular. 4. Alcătuiți un mic text folosind verbele: a înmugurit, înfloresc, zboară, zburdă, se întorc, se joacă. 5. Pentru pronunțarea și scrierea corectă a verbelor dau exerciții de tipul: Completați cu: iei, ei, ia, ea, ești: Tu ...... elev în clasa a III-a. Sora ta ...... lecții de pian. ...... este mai mare decât tine
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
propoziții prin actualizarea unor conținuturi de sintaxă: acordul predicat subiect, topica etc.), etc.; jocuri stilistice: Transformăm în oameni, Evantaiul fermecat, Este ca..., Jocul rimelor, Ploaia sentimentelor (,,plouă cu bucurie", deci soarele va fi bucuros, pământul va fi vesel, mugurașii vor zburda, florile vor cânta și dansa, cățelușul va fi cu boticul până la urechi etc.), Bagheta fermecată, Lumea lui ,,așa (nu) se poate" etc.; * jocuri didactice literare subordonate domeniului literaturii pentru copii: Imagini încrucișate, Recunoașteți personajul/opera literară/autorul, Cine a spus
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
înțelege) Groparul: (după o pauză) Ce mai spune Ovidiu...? Octav: (paradă) Habar n-am...! Nu știu! Tace! E plecat... umblă prin rai, sau prin iad cu jumătatea mea după el... I-o fi greu, săracu'! Groparul: Și tu, al naibii, zburzi pe-aicea cu ce ți-a mai rămas... Octav: Și ce, nu-s bun? Nu mă pricep? Ai văzut cum i-am băgat pe gît cinci lumînări cînd ea voia să cumpere numai două? Groparul: Ești dat dracului...! Octav: M-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
gândurile vin după ce alte gânduri s-au „astâmpărat” ori s-au „ascuns” În adâncimi, și peste ele s-a așternut „pacea” sufletului. Gândul este mult mai curat atunci când survine din plăcerea scrisului și libertatea ce ți-o Îngădui, când mintea „zburdă”, iar mâna se lasă condusă de „pofta” scrisului, când teoreticul este sucombat de literatură, când explicitul este Înlocuit cu sugestia, când mintea este aureolată de credință, când expresia este lăsată să o ia „razna”. În (cea mai) mare parte, așa
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să-mi cadă. [SAS] O, Doamne, lasă vorba cu două înțelesuri, Femeile-s deșerte și pline de eresuri, Dar cine ține-n samă ce spun sau ce vor ele? Mă lasă să desfășur minciunile acele. Femeia, ca copiii, visează multe, zburdă Să-ți spun eu toată taina. {EminescuOpVIII 85} [DRAGUL] Urechea mea [e] surdă, Răcnește numai tare ca lumea să audă, Preaînălțate Doamne! De ce fruntea-ți asudă? Ți-e frică, scumpe vere? De ce ți-e frică ție? [SAS] O, milostive Doamne
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
orb în lume - spre, binele-ți te sfătui - La cap omăt de-ți pune, la munte-ncă, omătu-i. [MIHNEA] O, Doamne! lasă vorba cu două înțelesuri! Femeile-s nebune și pline de eresuri, Bărbatul, eu de vină-s dacă femeia zburdă? Las' să-ți spun la ureche. [IUGA] Urechea mea e surdă, Răcnește numai [tare], ca lumea să audă, Preaînălțate Doamne, că sufletu-ți asudă. Asuzi, da! Te văd bine - ca mazărea de mare Pe fruntea [ta] tîșnește în boabe mari
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a fost a mele, Dar de azi, copilă dulce, Tu mă lași... tu te vei duce, Și eu trist, singur rămân, Ca un câmp pustiu, bătrân, Fără iarbă, fără floare, Ca o ziuă fără soare, Crivăț mort ce nu mai zburdă, Iarnă albă, tristă, surdă, Care ninge, mereu ninge, Pân se-nmoaie și se stinge. Astăzi, gingașă mireasă, Într-o albă, lungă haină, Parcă ești o dulce taină Ce se pierde [- - ]-n nori - Dar astfel ești mai frumoasă, Ești ca steaua
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
colectivă, legate la o bază mai mult sau mai puțin religioasă, reziduală sau nu. Impregnarea întreține așteptarea care satisface sau nu proiectul propus. Un proiect de societate, un program de acțiune, un manifest sînt iceberguri simbolice îndată ce au început să zburde în lumea imaginarului și a miticului. Caracterul inconștient al mitului le permite să acționeze. Dacă s-ar fi autodesemnat, ar fi încetat să fie motor. Ideologii politici servesc drept intermedieri involuntare între o mitologie necunoscută și militanți mobilizabili. Ca să revenim
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
albastru-alb, nourași ușori, albi, diafani, soare ușor căldicel, vînt plăcut de primăvară. M-am plimbat aproape trei ceasuri. Eram atît de obosită cînd m-am Întors, ca și copiii cei mici pe care-i scoți la soare. Îmi venea să zburd, să sar și totuși cîtă durere și amărăciune mi-a adus ziua de ieri. D-rul Tanner Leopold a devenit medicul raionului Șargorod și a venit ieri În inspecție. CÎmpulungean cum e, ne-a adus vești de la cîmpulungenii noștri din Șargorod
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pânză elemente plastice concrete, ca suport senzorial, pentru a construi tablouri cu abstracțiuni personificate. Singurătatea înfășoară arborii, se scaldă în râu, toamna, ca o „tolbă înflorată”, se desfășoară pe fundalul necuprinsului, al timpului ce formează „pajiști de veșnicie”, pe care zburdă „roibii” senzațiilor și ai gândurilor. Prin această pictură, expresionist-suprarealistă, I. realizează un fel de metafizică a vederii și o vedere a „complexului metafizic”, care uneori îl conduc la adevărate intuiții science fiction. Zăbovind „între spații și timp”, poetul aude „pași
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
ar fi revenit demult la nivelul sapei de lemn, dacă muncitorimea ar fi depășit mentalitatea de clasă conducătoare cu ciocanul în mână, dacă a fi intelectual n-ar însemna un termen de ocară, poate că dl. Constantinescu ar putea să zburde liniștit în paradisul cotrocean. Tot mai mult, observăm că la mijloc a fost vorba de o neînțelegere. Actualul președinte își imagina, probabil, că a fi ales înseamnă recunoașterea meritelor proprii, un referendum prin care i se certifica excepționalitatea. Numai așa
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
vom simți lipsa acestei țepușe care ne ajuta să păzim merele de aur. O să ațipim mai des cu nasul în prejudecăți, discursuri terne, oglinzi oxidate. Speranța noastră e că Vineri nu va sta prea mult agățat, perpelindu-se, și va zburda din nou pe insula cu capre, vecini, papagali și destui naufragiați în apă de ploaie. * Ultimul număr cu Patron-Fundația are tema La teatru. Se pronunță categorii implicate profesional - regizori, actori, cronicari dramatici, teatrologi, dar și oameni din afară, spectatori. Mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
alungat cu sabie de foc. / Arhanghelul ne-a adus un ulcior de apă / și tu ai rânduit pe șervetul alb prima roșie din lume. / Eu am tăiat prima felie / din prima pâine a lumii, / iar după masă în timp ce priveam / cum zburdă scânteile pe apă / am scris primul poem.” Seninătatea și echilibrul noii vârste de aur sunt tulburate însă de ecourile traumatizante ale unei istorii convulsive, care induc neliniște și angoasă - trăiri ce formează substanța versurilor din Ovăzul sălbatic: „Cine-mi va
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
spre știință: Cu genu-așa zis lung, Poem ori epopee N-am nici o ceartă veche. Ba, cei ce-i știu pe clasici, Măcar după ureche, Pot pune mărturie: Eu Însumi m-am scăldat În fluvii de poeme. Și cum am mai zburdat! Dar, luând În mână pana, Aveam un obicei. Să-mi spun mereu, ce-i spuse, Bunica fetei ei: «Copilă, sunt bătrână. Mai am puțin și plec. Dar știu ceva rețete, Cari, veșnic nu se trec. Ascultă-mă. Dulceața S-o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la fel de expresivi ca și învolburările provocate de personajele a căror combustie interioară amenință în fiecare clipă cu incendiul: Priveam cum se ridica aburul din ceașcă și firicelul de fum pe care-l zămislea țigara. Afară, în tufișuri, o pasăre tot zburda, vorbea sigură cu ciripeli firave și din când în când îi auzeam fâlfâitul aripilor. Apoi cafeaua n-a mai făcut aburi, iar țigara a încetat să mai fumege și a rămas doar un chiștoc stins pe marginea unei scrumiere. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mai putea trăi decât făcând literatură, iar versurile celebrează indisociabil iubirea de viață și iubirea de literatură: „La Iasnaia Poliana-i un spațiu osebit / Pios ca o miroznă de-a lungul unui ev / Și ierni împovărate de nopți de antracit / Acolo zburdă Kitty în inima lui Lev”. A. dă expresie literară unui proces banal ca un clișeu, pentru că-l încearcă oricine, și magic, pentru că reușește puținora, ca alchimia, comutarea vieții sufletești în poem: „Iubitele, prădate, se-nturnă înapoi. Și remușcarea oare cu ce
AZAP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
toți) (1) Pe Pământ e veselie/Azi planetele-au venit/ Să dansăm cu bucurie/ Soarele a răsărit/ Refren Hai să ne jucăm copii/ Să culegem flori/ Este pace pe pământ/ Și-un cer fără nori/ Și se joacă toți copiii/Zburdă, cântă, toți zâmbesc/ Ceru este azi senin/Stele strălucesc./ Refren Hai să ne jucăm copii/ Să culegem flori/ Este pace pe pământ/ Și-un cer fără nori/ (2) Luna, Venus, Jupiter/ Fiți mereu pe cer/ Nopților să dăruiți/Farmec și
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
timp pentru așa ceva. Acum eram în mijlocul unei revolte, unei revoluții, și, deși mai nimeni nu-și dădea seama de acest lucru, vor realiza mâine. Atât de multe se vor întâmpla în continuare... nici nu îndrăznesc să-mi las gândurile să zburde spre lumea viitorului, căci voi fi, mai mult ca sigur, dezamăgit de diferența dintre real și imaginar. Am început să mă plimb prin încăpere. Plafonul alb rămânea unde era. Nu se prăbușea peste mine ca-n alte dăți. Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
capcană. Unde rămăsesem? Ah! Securitatea... Poate și la sporirea numărului turelor de veghe... mă gândesc poate să imităm Guvernul și să fim mai tiranici. De ce să imităm Guvernul? Îi era atât de frică și era atât de tensionat! Gândurile îi zburdau în toate direcțiile posibile, încercând să caute o cale de ieșire, o cale de mijloc. Încerca să vadă toate motivele pentru care ziceam ce ziceam. De ce Guvernul? Bătrânul apăru pe bucata sa neagră de piatră ca și cum ar fi fost tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Cicero, declară brusc Velleius Paterculus. — Și al lui Homer, încearcă Vinicius să atenueze impactul vorbelor lui. Tânărul nu se lasă întrerupt. Insistă: — Deși Cicero a fost republican, iar pe mine mă pasionează monarhia... Sallustius îl împunge din priviri: Înseamnă că zburzi acum ca peștele în apă! Paterculus preferă să nu răspundă. Și cam ce apreciezi la Cicero? vrea să știe Calpurnius Piso. — Probitatea politică, elocvența lui curajoasă și devotamentul patriotic. — Ei, pe naiba! i-o întoarce nepotul istoricului. — Ba are dreptate
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Eu vin din țara lui Miază-Zi. Babei Ierni îi dăruiesc ghiocei albi ca neaua, brândușe galbene precum soarele, toporași albaștri ca seninul cerului. Înverzesc câmpurile, înfrunzesc pădurile, înfloresc poienile și pajiștile. Aduc înapoi păsărelele cu cântecele lor, scot mieii să zburde la lumină. Ehei, a glăsuit la rându-i fata de alături numită Vara, zilele mele-s lungi și-nsorite, ca să aibă oamenii vreme bună de lucru, iar nopțile puține atât cât să se odihnească după muncă. Eu aduc rodul bogat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
-liniștea nopții; -răsăritul lunii, apariția stelelor; -farmecul grădinii; parfumul florilor; -vietățile întunericului; -frumusețea nopții. Legenda buburuzei Eugen Jianu Au ieșit la soare ghioceii albi, brândușele galbene și toporașii albaștri. Albinele își deretică stupul; că mâine o să iasă la treabă. Mieii zburdă pe pajiștile abia dezgolite de nea. În ogradă găinile scurmă și cotcodăcesc.Toată lumea are treabă; nimeni nu stă degeaba. Mângâiată de soare, buburuza cea mică și roșie a ieșit și ea din crăpăturile scoarței copacului unde a stat pitită până
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Asta pană în ziua în care s-a întâlnit cu sticletele. — Ce mai faci, vecine? îl întrebă cucul. Nu te-am cam văzut de multișor. — Mă bucur și eu de soare și de pădure; că tare frumos e să poți zburda după placul inimii și să te poți bucura de libertate. — Asta așa-i. Nu prea m-ai văzut, continuă sticletele, fiindcă mai ieri am fost prins într-o colivie. Nu pot să spun, îmi dădeau oamenii tot ce-mi trebuia
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
hulubi. „Era într-un început de april, într-o dimineață din acelea care împrejmuiesc pământul, ca un nimb vioriu - capul unui sfânt copil. Ulița se îmbrăcase cu soare. Copilul ședea în brațele ei. Îi râdeau ochii, îi râdeau buzele, îi zburda inima în piept ca un buratec pe iarbă. Ulița îl învățase să privească primăvara. Știa acum că primăvara e o duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]