3,844 matches
-
splendid costum popular autentic (specific Văii Topologului): sort negru cu dantele, vestă cusuta cu fir de matase pe pânză de în topit, având motive geometrice și florale, broderie reealizată cu măiestrie, (o adevarată artă... păstrată de români în „lada de zestre„ - (odoare neprețuite din panoplia sufletului iubitor de frumos al țăranului muscelean), ie de o frumusețe rară, lucrata de către străbunica (mama bunicului ei), cu o vechime de peste o sută de ani, brîu țesut în patru ițe, pe care străluceau cele trei
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
că pe acolo își aveau cândva limitele niște națiuni bine conturate în concertul popoarelor. Globalizarea înghite zi de zi specificul național, elementele care defineau popoarele și le făceau inconfundabile. Patriotismul a ajuns o piesă de muzeu aruncată în lada de zestre a bunicii. Un dispreț tot mai puternic se încearcă să se inoculeze micilor popoare față de țările lor, de istoria lor, de tot ceea ce le reprezintă în lume. Pe de altă parte, se scot tot mai mult în evidență valorile materiale
FLOARE OFILITĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348990_a_350319]
-
clădește, se mărește și la sfârșit de joacă, povestea adevărată se ivește, un text pe care specialiștii în film, oamenii mari în cinema, scenariu l-au botezat, cum altcumva”. „...Oamenii scot la lumină, precum apa din fântână, din lada de zestre a omenirii, legende cu greci și troieni, cu daci și romani, care peste ani și ani aduc în fața voastră copii, neîndoite mărturii. După încă un an, eu am filmat, iată, legenda calului Troian”. Și mai spune autoarea la pagina 15
AVENTURILE LUI BOBIŢĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349017_a_350346]
-
o identitate proprie locală. Fiecare om în această lume s-a născut într-un anumit loc, a fost marcat de o cultură de o tradiție, de o confesiune religioasă căreia îi aparține. Oriunde merge în lume duce cu el această zestre. La fel și noi românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de
TRĂIND CU ADEVĂRAT CREDINŢA ORTODOXĂ, EA NE DUCE LA ÎMPLINIREA FIRII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349063_a_350392]
-
de odinioară de la Măgurele, de lângă București, să revăd locurile care au săpat în mine amintiri tulburătoare. Acolo am urmat patru ani cursurile Școlii Normale “Ioan Oteteleșanu”. Măgurele, acum capitala a fizicii atomice românești, într-o vreme a fost moșia de zestre a Doamnei Stâncă. Mihai Vodă-Viteazul și-a așezat aici tabăra înaintea luptei de la Călugăreni în august 1595. În ajunul bătăliei, aici și-a ținut consiliul de război, într-o pivniță pe care și eu am cercetat-o și am folosit
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
bunicii și părinții le lasă copiilor drept moștenire. Alegoria Dreptății - ajunsă azi o bătrână cerșetoare, îngenuncheată în umilință, ea care a fost ca o sită ce despărțea adevărul de minciună este foarte sugestivă. Fiecare obiect de vestimentație din lada de zestre poartă cu sine o poveste, în fiecare floare cusută se află destinul unei fete tinere și copiii sunt dorinici să le afle tainele, istorisite de bunici. Cu un îndreptățit orgoliu, autorul declară sentențios: „În spița noastră nu-s bătrâni, / Ci
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Îl vede pe Mihai, acum e boier de oraș. Maior de armată și secretar de partid. Cum îi străluceau ochii atunci când revăzut-o. Ea era la piață la Obor, prin februarie, vindea merele lui tac-su și țuica ei de zestre, pe dedesubt, era prohibiție. Strângea bani să-și termine casa. Lui Nicuță îi plăcea jocul de cărți și s-au dus dracului banii de zestre. Doamne, cât de tare a iubit-o Mihai, în noaptea aia, acolo, pe lăzile cu
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
la piață la Obor, prin februarie, vindea merele lui tac-su și țuica ei de zestre, pe dedesubt, era prohibiție. Strângea bani să-și termine casa. Lui Nicuță îi plăcea jocul de cărți și s-au dus dracului banii de zestre. Doamne, cât de tare a iubit-o Mihai, în noaptea aia, acolo, pe lăzile cu mere. Uf, mamă, zicea mă-sa, dacă știam că se schimbă vremurile și că Mihai va ajunge boier de oraș, te dădeam lui. Doamne, ce
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan sau din bronz masiv, pe care se citea patina zecilor de ani trecuți
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
și omul spontan - nu omul elaborat sever, precum alter ego-ul său din laboratorul scriitorului, savantului, ci pe omul dintre noi, omul întreg, cu trup și cu fulguieli (echivalentul minutelor hărăzite mie pentru asta) din ceea ce-l definește pe om ca zestre a sipetului purtat cu el la vedere. Sunt încă sub efectul binefăcător al recentei întâlniri, la Chișinău, cu Omagiatul de azi din inima mea, întâlnire prilejuită de lansarea albumului etnofotografic “Românii din jurul României” al profesorului universitar Vasile Șoimaru. Sărbătoarea de la
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
în trepte ascensive spre o împlinire iremediabilă, artistică. Este azi o cântăreață de muzică populară ce îcepe a se afirma ca interpretă de muzică folclorică și deopotrivă teoreticiană, cercetătoare cunoscătoare studioasă și pasionată a folclorului românesc. Are adunați ca o zestre așezată împăturit în lada veche, deși în noi și puțini ani, multe împliniri. Nu e nevoie de nicio cunoaștere a biografiei sale, însă. Ioana Dîrstar e o atât de frumoasă artistă încât ajunge a o vedea, spre înseninarea cugetului; e
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
semnat pactul de coabitare! „Antonescu a fost trădat!” Cum să nu știe Ponta despre întreaga țesătură, din moment ce a participat la ea? Dar, cine să vadă evidențele? Concluzia e aceeași. Datorită, pentru șobolanii din cauza, echipei Antonescu, Partidul Național Liberal are acum zestrea cea mai mare de primari, consilieri, parlamentari, inclusivi euro, din toate timpurile. Postdecembriste. Antonescu și-a făcut datoria, să vină alt lider care să ducă performanțele mai sus! Deontologii nu scot un cuvânt despre zestre! „Liberalul” Dinu Patriciu, coleg cu
TABLETA DE WEEKEND (67): MAREA DEBARCARE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349842_a_351171]
-
Partidul Național Liberal are acum zestrea cea mai mare de primari, consilieri, parlamentari, inclusivi euro, din toate timpurile. Postdecembriste. Antonescu și-a făcut datoria, să vină alt lider care să ducă performanțele mai sus! Deontologii nu scot un cuvânt despre zestre! „Liberalul” Dinu Patriciu, coleg cu „liberalul” Tăriceanu, coleg cu „liberalul” Cataramă și Valeriu Stoica și alții și alții, plantați din start prin PNL, ies, acum, la rampă. Cu lacrimi de crocodil! Vor trebui să rupă ceva! E ordin! Ioan Ghișe
TABLETA DE WEEKEND (67): MAREA DEBARCARE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349842_a_351171]
-
cântă de la vârsta de 7 ani, cântece din folclorul bucovinean și are deja apariții la emisiuni televizate: TVR Iași, TVR1, TVR 2, Favorit. Ionela Popescu solist vocal, participă la festival îmbrăcată într-un costum popular autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
miorele”, ,,plug negru de boi”, ,,pe murgu’ cel din grajdi” și chiar ,,cea iie cu năsâpie”. Dar fata îl liniștește, conștientă fiind de frumusețea ei și de faptul că aceasta este suficientă pentru a fi pețită și luată și fără zestre, ba dimpotrivă. Remarcabil este faptul că frumusețea fetei reiese din text în mod natural, apropae indirect, discret și nu în mod agresiv, lipsit de modestie sau în mod lasciv-libidinos-vulgar, așa cum se întâmplă adeseori în unele texte de muzică populară ,,modernă
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
și Maximilian ( 284-305) și prin viața exemplară trăită a devenit plăcut în fața oamenilor și a lui Dumnezeu, devenind ierarh și apoi sfânt. Există, de altfel, și o frumoasă poveste cu trei fete sărace cărora Sfântul Nicolae le aduce dar de zestre, câte un săculeț cu bani pe care îl aruncă, noaptea, pe fereastră, fără a fi văzut. În Transilvania, Sfântul Nicolae este unul din cei mai venerați sfinți, fiind cunoscut sub numele de Sân-Nicoară. În folclorul românesc există mai multe legende
SFÂNT PENTRU O ZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344510_a_345839]
-
și roșu de riesling sau otonel, cu butoiașe sau damigene pline ochi cu țuică de prună, galbenă ca gutuia ori cele rubinii cu vișinată. Odaia, cea mai mare, fiind și cea mai curată cameră a casei găzduia permanent lada de zestre, pentru fete când se măritau, două, trei paturi pline până la tavan, camera măsura 2.40 m, cu macaturi, covoare toate țesute de mama sub îndrumarea bunicii mele, respectiv soacra ei. Țin minte când mi-am serbat majoratul mama a scos
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
sora mea mai mare cu un an ca mine, Florica se prăpădise la 5 ani, deochiată la o nuntă bogată, fiind cea mai frumoasă copilă din împrejurimile a câtorva localități), mama mă considera ca și fată de măritat, cu atâta zestre. Pereții Odăii erau îmbrăcați cu macaturile cele mai frumoase, cu Icoane încadrate în năframe de in, cu costume populare de toate mărimile pentru gustul și mândria tuturor celor ai casei, din zonele argeșene și muntenești. În Sâmbăta Mare se mai cocheta
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 852 din 01 mai 2013 Toate Articolele Autorului nu-l mai interesa nimic, s-a convins că viața e un mare fâs: muncă, stres, culcare, sculare, spălare, mâncare,... votare și, din când în
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
va fi potopul, țara asta va arde precum Sodoma și Gomora. nu se mai poate trăi în halul ăsta, în atâta minciună, hoție, curvăsărie, mârșăvie și dobitocie! asta numai dacă există un Dumnezeu, dacă nu... ne-am dus sulii, de zestre! Referință Bibliografică: ne-am dus sulii, de zestre! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 852, Anul III, 01 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
Sodoma și Gomora. nu se mai poate trăi în halul ăsta, în atâta minciună, hoție, curvăsărie, mârșăvie și dobitocie! asta numai dacă există un Dumnezeu, dacă nu... ne-am dus sulii, de zestre! Referință Bibliografică: ne-am dus sulii, de zestre! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 852, Anul III, 01 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
deoarece ea poartă pecetea unei comunități și a unei familii, este locul unde se plămădește viața, se cresc copiii, se pregătește mâncarea, se practică activități tradiționale în care utilul se împletește cu frumosul, hărnicia cu creativitatea, unde se păstrează toată zestrea familiei, costume populare, ștergare, icoane, țoale, blide, obiecte specifice îndeletnicirilor practicate în localitate sau în zonă, este locul unde bucurii și necazuri se împletesc pentru a crea gustul dulce-amar al vieții în trecerea inexorabilă a timpului. Biserica este așezământul nelipsit
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
spiritual, mai bun, mai purificat, unde legătura cu Divinitatea este mai ușor de realizat. Casă tradițională din lemn, specifică localității Ibănești este alcătuită din: tindă (prima cameră), conia (bucătărie), camera propriu-zisă în care se află : războiul de țesut, patul cu zestre, patul de dormit, vârtelnița, mașina de cusut, canapei (ladă cu spătar în care se țin hainele), sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți cu: laturi (peretar), covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
din: târnaț, hol, un fel de prispă, pe care se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de țesut, urzar, vârtelniță
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]