821 matches
-
text pe care l-am scris pentru antologia lui Gheo și Dan Lungu, în care ne adunăm vreo 15 doamne ca să depănăm amintiri din comunism. Înțeleg că volumul va apărea destul de repede la Polirom și că va avea un titlu zglobiu. Iată finalul de la Sarsanela: „PS. Vremile de restriște s-au încheiat demult, dar sarsaneliada mea continuă mai abitir ca înainte. De 18 ani nu-i zi să nu car ceva în sacoșe cu și fără roți, în rucsacuri, în genți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
plin cu cafea fiartă în pripă pe-un ochi holbat zădarnic de aragazul străvechi, nu-ți mai descleie mințile, sufletul atârnă greoi ca o bucată de carne în cârligul ascuțit al măcelarului, trupul zace descompus în bucăți de durere fizică, zglobii sunt numai frații lui Greogor Samsa, clătorind, inoportuni și indecenți, printre vrafurile de volume, gândaci îndrăznind să străbată până și calendarul bisericesc, ca și cum lunile, coloanele înalte, sfinte, doldora de cuvioși și cuvioase, da, ca și cum săptămânile s-ar petrece într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
decisă, trecu la acțiune, alergă după meditatori, organiză mici excursii de recreere prin împrejurimi, se interesă de anturajul lor, de vestimentație, le recomandă diverse lecturi, foarte instructive, ba chiar citi împreună cu ei textele ca să le poate comenta pe larg, însuflețită, zglobie, spre stupoarea celor doi adolescenți care o urmăreau sceptici, convinși că acea toană maternă nu putea fi de durată. Moda pentru tineri începu să o frământe nemaipomenit, știa că e un punct nevralgic, un locușor prin care s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pășea pe pietrișul care-i scrâșnea sub tălpi, parcă nu mai era el. Intră în raza puternică a unui bec, fixat deasupra ușii într-un grătar de sârmă forjată. În jurul luminii foiau țânțari și fluturi de noapte, se mișcau mici, zglobii, nepăsători în fața bărbatului ce șovăi înainte să apese pe butonul soneriei. Câtă pace, își spuse Carmina, cât timp stopat, ireal. Ovidiu dispăruse în interiorul hanului. Din pădure se auzeau glasuri răzlețe de păsări. Îl urmări pe bărbat străbătând înapoi aleea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și neexperimentați. Concentrați asupra jocului de cărți, păreau indiferenți la uriașa incintă metalică din apropiere, indiferenți față de cei trei supraviețuitori dinăuntru și la semnificația mai extinsă a misiunii, la veștile pe care supraviețuitorii le aduseseră cu ei la suprafață. Acești zglobii jucători de cărți ai Marinei Militare păreau că nu dau doi bani pe misiunea lui Norman. Dar poate că nu știau. Se Îndepărtă de hublou și se așeză la masă. Genunchiul Îi palpita, iar În jurul bandajului pielea era umflată. Primise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Microfonul e rece, e contra naturii. Eu Însumi am simțit, În fața acestei indezirabile mașinării, că-mi pierdeam comuniunea cu propriul meu public. — În locul tău, eu m-aș lăsa de mașinării și comuniuni. Am citit știrucile lui Molinari. Băiatul are pana zglobie, dar atâta literatură și atâtea portrete te amețesc până la urmă. De ce nu-mi povestești totul, așa cum Îți vine, fără nici un soi de artă? Mie-mi place să mi se vorbească pe șleau. — De acord. Bașca, pot să vă fac o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
august am deschis larg fălcile vilei mele În fața unui grup interesant: scriitori și subscriptori de la Șpalteta. Primii cereau să li se publice manuscrisele; ceilalți, să li se Înapoieze cotizațiile pierdute. În atari Împrejurări, mă simt fericit precum submarinul În apă. Zglobia adunare s-a prelungit până la orele două a.m. Eu sunt, Înainte de orice, un luptător: din fotolii și tabureți, am improvizat o cazemată și am izbutit să salvez mare parte din veselă. Formento, care seamănă mai mult cu Ulise decât cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lua drept exemplu ce se întâmplă cu Biblioteca Națională, unde mi-am petrecut și eu zile întregi în tinerețea mea ceaușistă. Trebuie spus că atunci biblioteca era supusă cenzurii, dar măcar funcționa cum se cade. Acum, de când cu libertatea capitalismului zglobiu, biblioteca e amenințată să fie închisă. Nu mai spun toată tărășenia, căci e cunoscută de toată lumea. Și nu numai de lumea românească, dar și de străinătatea care și-așa se uită la noi cu milă și dispreț. Căci aflu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
disperată a unor oameni cu mințile rătăcite, înfricoșați de confruntarea cu o alteritate monstruoasă, cu nimic mai puțin de temut decât o întâlnire cu fantomele; e fuga unor oameni de-a dreptul cuprinși de nebunie. Metamorfozele cu care se joacă zglobiul păcălici inspiră așadar aceeași teroare ca și aparițiile supranaturale. Iar în mrejele lui sunt prinși nu numai „actorii” amatori, bieți meșteșugari naivi, ci chiar și Titania, orbită, fascinată de închipuirile minții sale, într-atât de mare este puterea ambiguă, ambivalentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
E șaua pusă Pe cai, iar frâul lor e-mpodobit Cu perle și cu aur. Sau cu șoimul Vreți să vânați? Se-nalță șoimii voștri Mai sus ca, dimineața, ciocârlia. Sau cerbi vreți să vânați? Cu câinii voștri Mai iuți decât zglobia căprioară Și ageri cum e ciuta...1 Bețivanul e pus mai ales să admire tablouri ce-i zugrăveau - nu întâmplător - pe Adonis, Io și Dafne, personaje ce suferiseră fiecare transformări datorate asiduităților amoroase ale câte unei divinități (Adonis fusese transformat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
-o spunându-i, ceva mai coerent, că aș vrea să merg doar până la Iasnaia Poliana. „Nu știu unde stă, dar vorbiți cu tovarășul ambasador, el cunoaște toate persoanele.” Secretara ambasadorului luă imediat legătura cu hotelul unde locuia delegația noastră și îi anunță, zglobie, că „a sosit tovarășul... care e mai mult mort decât viu...”, le explică de ce - „fiindcă nu l-a așteptat nimeni în gară...” -, apoi îl ascultă pe celălalt, hlizindu-se spre mine și făcându-mi semn matern cu degetul, convenind că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
dată. Majoritatea politicienilor români au făcut la fel sau au menținut o minimă prezență online. În cazul lui Băsescu, e vorba de un pattern. După câști garea Primăriei Bucureștiului, în 2000, printr-o campanie susținută de un site de Web zglobiu, ce a contribuit la atragerea votanților tineri, Băsescu s-a retras aproape total de pe Internet. În campa nia pentru alegerile prezidențiale din 2004 a reapărut, pentru a dispărea imediat după victoria în fața lui Adrian Năstase. Site-ul basescu.ro s-
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
SĂ DEA MAREA LOVITURĂ. \ ACOLO ESTE ASCUNS CREIERUL, RALPH. NOI TREBUIE SĂ AJUNGEM LA EL, SĂ ÎL LUĂM SUB CONTROL ȘI SĂ ÎI DĂM COMENZILE NOASTRE. OCHII DE ROZĂTOR AI LUI SCUDDER CLIPIRĂ, FĂCÂNDU-L SĂ SEMENE CU UN DEMON ZGLOBIU, ÎNFLĂCĂRAT DE VREO DORINȚĂ LASCIVĂ. DOMNULE TRASK, ȘOPTI EL, AȚI PUS DEGETUL PE RANĂ. N-AM MAI AUZIT CEVA ATÂT DE FORMIDABIL DE ANI DE ZILE! DACĂ MERGE, AȚI CÂȘTIGAT. V-AȚI FĂCUT VREUN PLAN? MARIN NU MAI PIERDU NICI O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Mi-e dor de marchizul de Sade, veșnic închis, făcând bașcă genială, scriind, scriind, scriind pe suluri de hârtie igienică... Mi-e dor de surorile Brontë... tuberculoase și nelogodite... de feciorelnica, sodomizată-n taină, Jane Austen... și uneori de fantoma zglobie a Iuliei Hașdeu... ca să nu mai amintesc de Magda Isanos... cu popoul ei măricel de fiică de preot și fața rotundă și ochioasă... zâmbitoare... cu părul despărțit de-o cărare tandră, albă, călătorind periculos de dulce spre ceafa grăsuță, numa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
puterile și voința. Adică nici prea-prea, nici foarte-foarte. Și? Aflați că, teleap, teleap și apoi vrrruum, am ajuns să mă simt ca un oldmobil cu dinam de Ferrari. Firește că mi-ar plăcea să apuc niște zile ferice, precum centenarii zglobii și harnici de pe insulă, să mă avânt într-o nouă studenție la 96 de ani, cât are doamna Grace Ledger din Selsey (West Sussexă - atenție: cu mari probleme de vedere, dar fidelă okinawistă; sau să mă pregătesc de aniversarea celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
pulpe!“ Se pare însă că sticla fardată are de toate... Are și sâni, ascunși însă, în mod curios, sub tradiționala ie: „Și parcă-am râs și parcă-am plâns / Tu hărăzită mie / Când pătimaș eu ți-am atins / Doi sâni zglobii sub ie.“ Păcat că sub ie / Nu-i și poezie. O baie de banalitate Dorin Almășan, autorul volumului de versuri Sinuciderea se mai amână (Grinta, Cluj-Napoca, 2006), se află într-o situație fără ieșire. Când scrie simplu, își divulgă banalitatea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să-l ierte. Ca în filmele americane axate pe probleme de familie, femeia îi oferă bărbatului o a doua șansă. Familia se întregește și „fericirea“ se restaurează. Ion Tronaru continuă să câștige noi gradații la salariu, Maricica trebăluiește prin casă zglobie ca o vrăbiuță, copiii îi ajută pe oamenii în vârstă să treacă strada, iar acasă, dacă sparg vreun pahar, scot bani din pușculiță și cumpără unul nou, fără să-și mai anunțe părinții, ca să nu-i amărască. Tuturor le merge
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
învățătoarei mele de la școala primară, domnișoara Spollenhauer, era din celuloid și se închidea atât de strâns, încât gâtul ei făcea cute... Codițele fetelor ca niște elice de elicopter, duminica, pe cărarea de pe malul lacului Sopot, când fanfara jandarmeriei cânta melodii zglobii... Prima mea mânătarcă... Ziua în care noi, elevii, am avut liber din cauza caniculei... Când amigdalele mele se inflamaseră din nou... Când mi-am înghițit întrebările... Ceapa are multe foi. Ele sunt nenumărate. Abia ce i-ai jupuit una, că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o scurtă ezitare le-am scris rudelor îndepărtate. Dar, înainte să vină vreun răspuns de la ei, care locuiseră cândva în Danzig-Schidlitz, unul dintre camarazii mei de baracă, originar din Silezia Superioară s-a însurat. Mireasa era localnică și văduvă. Blondina zglobie stă în fața ochilor mei, stridentă, cu capul plin de bigudiuri. Pe urmă o văd în rochia de mireasă din mătase albă de parașută, care a fost procurată în schimbul câtorva saci de câte o sută de kile de sare. Împreună cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mare, Un petec de nor neînvins Într-o culoare de zare. O lume din fărâme de ceți, Savurau un delir în ispită, În amiezi despletite de vieți Părăsea o eternă iubită. Ele se duc și se vor Nisipul de lună zglobie Cu îngerii demoni la sfatul de dor, Cu îngerii lună pe-o ardere vie. Să plângem în taină Sufletul blând ce-a plecat În țărâna de stele C-un veșnic înnoptat. Să plângem noi oamenii, să plângem În glasul înghețat
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
smarald și pantofi de cristal, începe să danseze. Prietenul ei, ghiocelul, cu gluguța lui de argint, mică și delicată, se plimbă, învârtindu-se, peste tot. El, primul vestitor, mic și plăpând, a scos căpșorul de sub plapuma de nea. Fluturașii cei zglobii stau la rând pentru a fi pictați în culori deosebite de minunata primăvară. Urșii cei morocănoși, vulpițele șmechere și celelalte animale ale bătrânei păduri s-au trezit la viață. Îmi azvârl ochii peste grădina înmiresmată și plină de culori vii
ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
printre zidurile falnice de munți care străpung cerul, luminate de călduroasele raze ale soarelui. Păsărelele ciripesc, ridicându-se în înaltul cerului, jucându-se „de-a prinselea” prin aer. Nu se zărește nici un nor vrăjmaș, de aceea păsărelele cele vesele și zglobii se văd prea bine. Pădurea mândră și bogată este cuprinsă de un verde pur, abia dacă se mai zăresc florile de „numă-uita” și ghioceii. În dumbravă e cu totul altă poveste devenită realitate - ciripit de păsărele - zumzet de vesele albine
ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
cuprinzându-i trupul cu brațele. În sufletul ei doldora de lacrimi, repetă pentru a nu știu câta oară: Acesta să fie copilul meu!? Oare acesta să fie copilul nostru!? Nu departe de marginea orașului, pe malul unui pârâiaș ce alerga zglobiu ca un mânz slobozit, în lunca plină de sălcii plângătoare, era instalată tabăra bulibașei Iorgu Stănescu. Noaptea cuprinsese întinderile. În depărtări, se auzeau, ca ultime arpegii pe cale să se stingă, trâmbițele unor cocoși întârziați. Întreaga șatră dormea somn de piatră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și? Nu-i nici o nenorocire. Ai văzut cum Pomul Cunoașterii devine Pomul Încurcării Cunoașterii. A necunoștinței în dorința de a cunoaște. Inconștiența e Edenică precum somnul cloroformat al mesei de operație iar viața înainte de păcat pare un fel de conștiență zglobie în moarte.” V. tînăr capăt ființă în fața tînărului meu prieten. Știu unde vrea să mă aducă. Să-mi deturneze frica înspre trupul meu care să capete inteligență proprie și să mă conducă încotro voiește. Pare să spună că sîntem doar
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
umilite de cei cu bani făcuți peste noapte. În următoarele două zile am cules cireșele din copacul doborât de furtună, am dat vecinilor și mai ales pofticioșilor și nevinovaților copii, pentru că nu uit că și eu am fost odată copil zglobiu și sturlubatic - vorba Humuleșteanului și tare mult îmi mai plăceau nu numai cireșele, ci orice fructă care-mi făcea cu ochiul ademenindu-mă. Am avut suficiente cireșe să-mi fac și aproximativ 25 de litri de compot pentru timpul de
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]