24,729 matches
-
case. Doar pescărușii adorm în văzduh Când cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Wagner. Îngerii aud tremurând ... Citește mai mult La porți bat neîncetat negustorii de suflete.Dincolo de ziduri se aude Brahms.Îngerii, căutându-și pașii de odinioarăSe-mpiedică în aripile tot mai grele.Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumulCătre cerul alungat în uitare.Orașele se hrănesc cu vise de-o ziIar pleoapele amorțiteRefuză somnul nopților încă nefurate
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
odinioarăSe-mpiedică în aripile tot mai grele.Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumulCătre cerul alungat în uitare.Orașele se hrănesc cu vise de-o ziIar pleoapele amorțiteRefuză somnul nopților încă nefurate.La porți bat neîncetat negustorii de suflete.Dincolo de ziduri se aude Mahler.Îngerii au uitat cu ce se hrănește linișteaZburând haotic printre grădinile inodoreînsângerându-și aripile în gândurilePământenilor ce lăcrimează mereuCând vine ploaia peste trupuri și case.Doar pescărușii adorm în văzduhCând cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă.La
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
ce se hrănește linișteaZburând haotic printre grădinile inodoreînsângerându-și aripile în gândurilePământenilor ce lăcrimează mereuCând vine ploaia peste trupuri și case.Doar pescărușii adorm în văzduhCând cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă.La porți bat neîncetat negustorii de suflete.Dincolo de ziduri se aude Wagner.Îngerii aud tremurând ... XXII. DOAR LACRIMI ÎN TĂCERE..., de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012. un metru și un pic de lumină. Ochii lui cântau bucuria copilăriei. Mâinile îmbrățișau tinerețea mea pierdută
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
deznădăjduite se ridicau deasupra bisericii închise, ca într-un dans al iertării. Încolțit de tulburare, amorțit, încătușat de teama necunoscutului împingeam bicicleta spre marginea orașului, hrănit cu suspin și rugăciune. Doar eu sunt pe alei, printre clădiri căutând răspunsuri dincolo de zidurile condamnate la tăcere. Întorcându-mi privirea am început să tremur zâmbind. Citește mai mult Hotărât și neliniștit ca oploaie de primăvară,am pedalat pe bicicleta copilăriei, veche și ruginită,obosită de drum și de clipeîn orașul de taină și dor
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
templelor Distruse de privirile Îngerilor decăzuți. A cincea coloană încă tremură Șubrezindu-și fundația În lacrimile oamenilor uitați De dor și de pasul către Un mâine pierdut În ceața deznădejdii. Amintirile se renasc în șoaptă În memoria aproape mută A zidurilor amorțite De liniște și de mucegai. Dar se aud strigătele Neputinței sfâșiate de dorința De a trăi, dincolo de tăcere. Noi, amintirile, ucise cândva De uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunse În conștiința muritorilor rutinați, Blazați și rătăciți în gări pustii, În
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
vorbesc în șoaptăSub pietrele roase de timp,Rămășițe ale templelorDistruse de privirile îngerilor decăzuți.A cincea coloană încă tremurășubrezindu-și fundațiaîn lacrimile oamenilor uitațiDe dor și de pasul cătreUn mâine pierdutîn ceața deznădejdii.Amintirile se renasc în șoaptăîn memoria aproape mutăA zidurilor amorțiteDe liniște și de mucegai.Dar se aud strigăteleNeputinței sfâșiate de dorințaDe a trăi, dincolo de tăcere.Noi, amintirile, ucise cândvaDe uitare, așteptăm Lacrimile primăverii ascunseîn conștiința muritorilor rutinați,Blazați și rătăciți în gări pustii,În trenuri fără destinație,În plicuri
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
zgjohet në ag i ëndërrt poeți Në dritare rri ulur me perëndinë. Rrënjët e fjalës në shpirt i mbijnë. RĂDĂCINILE CUVÂNTULUI Acolo unde adâncul domină suprafață Brazda se coace precum pâinea-n cuptor. Nopțile se prăbușesc una peste alta În fața zidului vopsit cu răsuflare. Păsările pășuna și se așează sub cer Cântecele lor sperie liniștea. Cand se trezește în zori poetul din vis Pe fereastră stă așezat cu zeitatea. Rădăcinile cuvântului răsar în suflet. VETËM Dje desha t'i shes kujtimet
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
și rafinat. În poeziile sale, autoarea surprinde contrastele din care este plămădită iubirea, adesea amintind de un destin neîndurător. “Iubirea noastră s-a pierdut cândva/ Tot colindând limanuri neumblate,/ I-aud bătaia ca o apă grea/ În turnul gros cu ziduri de cetate” (Ramuri risipite) Ne vom așterne, pete de lumină,/ Pe tina neîncrederii în noi,/ Vom sta la masă singuri amândoi - / Căni de pământ cu flacăra divină” (Căni de lut). “Prea multe ierni/ Pentru o singură vară,/ Prea multe minciuni
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
ușă veche din lemn cu clanța ruginită. Bunico, mai ții minte când aburii laptelui fiert luau forma trupului meu rătăcit în cuvinte? Mi-am uitat chipul în oglindă, departe, și visele aleargă nebune să prindă cioburile sparte. Se cațără pe zid amintirile, inevitabil, secundele. Matematică în timp Operații de matematică tatuate pe trupul meu: Sunt secundele mele calculate, numărate cu grijă de Dumnezeu. Coloane de cifre cu minus și cu plus Bat în ritmul inimii mele zbaterea, ruperea timpului smuls. Voi
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Imaginam castele de povești Și aplecați pe-a șeilor oblâncuri Zburdau în voie cavaleri crăiești La poarta unei inimi zăbrelite Eu, cavaler din veacul efemer, Ținteam săgeți din gânduri nălucite Închise în poemul mesager Reverberează-un hohot de tăcere De zidul cu fantasme trecătoare În zori se nasc dorințe din durere Când sângereaza razele de soare ... Citește mai mult Hohotul tăceriiTăcerile ce-ades mă înconjoarăCu așteptări ce nu primesc răspunsîm sparg timpanele! Raza solarăA-ncremenit în spatiul necuprinsVise ce fulgeră întreg abisulAu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
învinsulPlăcerilor gustate fără harPe crestele născute din adâncuriImaginam castele de poveștiși aplecați pe-a șeilor oblâncuriZburdau în voie cavaleri crăieștiLa poarta unei inimi zăbreliteEu, cavaler din veacul efemer,Ținteam săgeți din gânduri năluciteînchise în poemul mesagerReverberează-un hohot de tăcereDe zidul cu fantasme trecătoareîn zori se nasc dorințe din durereCând sângereaza razele de soare... XXIX. SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
face, odată contaminată, va purta pentru totdeauna stigmatul omului cuprins de un asemenea sentiment. Pe măsură ce reflectam asupra acestor trăsături caracteristice urii, tot mai evident le găseam înscrise pe fața și în comportamentul preopinentului meu care își construise din ură un zid mental de care se izbea mereu cu capul. Se citea pe fața luui cum sorbea cu mare plăcere ura. Era o ură plămădită de-a lungul timpului, ură care s-a transformat în hrană sufletească tot mai arzătoare și într-
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
de propriu meu destinși-n volbura luminii de sub pleoapeîmi lăcrimează ochii-a rugăciunecând, iarăși, Doamne, mi Te simt aproape !... VI. ÎN CEAS DE TAINĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1915 din 29 martie 2016. Sunt un castel cu zidul pe-alocuri dărâmat de valul nestatornic în țărmul lui bătând- un boț de humă arsă cu suflet prea mirat de-atâta ritm ce bate în trupul lui plăpând. Destinul ce mi-i dat îl port cum se cuvine și-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
marea Acestei vieți în care am fost cândva sortită de-a bea din cupa plină pelinul, dar și vin, iar de-am greșit vreodată, eu, oaia rătăcită, am regăsit lumina-n cuvântul tău blajin ... Citește mai mult Sunt un castelcu zidul pe-alocuri dărâmatde valul nestatornicîn țărmul lui bătând-un boț de humă arsăcu suflet prea miratde-atâta ritm ce bateîn trupul lui plăpând.Destinul ce mi-i datîl port cum se cuvineși-n Tine, Doamne, cautputerea și-alinareacăci pentru-ntregul cerce azi îmi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
-un covorși-o striga scurt, în... La major:- Vino de-l ia, fă, Mimișor! Dar timpul, un neiertător,Ani treizeci îi duse-n zborși de la primul mărțișorSe stinse-ncet al lor amor.Rubesciană, binișor, Uitând ce-nseamnă „un coafor”,... VIII. ÎN ZIDUL MEU DE ANĂ..., de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016. Când a venit, așa, ca un însemn, cu geana scrijelind în trup de lemn, privea fără de țintă-n viața mea citind, în șoaptă, dincolo de ea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
mă-nalț cu ciocârlia.Și să mă ierți pentru c-am strâns sub pleoapecu sârg toți norii toamnei până când... XXII. ÎN CEAS DE TAINĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015. Sunt un castel cu zidul pe-alocuri dărâmat de valul nestatornic în țărmul lui bătând- un boț de humă arsă cu suflet prea mirat de-atâta ritm ce bate în trupul lui plăpând. Destinul ce mi-i dat îl port cum se cuvine și-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
cine semnează. Dacă-i Felix Aderca? Putem să-i concedem... Așa am făcut, recuperînd dintr-un anticariat volant - Tineretului, la gura de metrou - Contribuții critice, ediția îngrijită de Margareta Feraru, din 1988, de la Minerva. În două volume. Bucăți galbene de zid, unde se-așază la locul lor (prime) apariții interbelice. Mai mult decît simple cronici, dar altceva decît forțări de critică academică, contribuțiile lui Aderca au curajul punctului de vedere, adecvat sau nu, și eleganța liniei de modă. Altfel spus, stilul
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
acestui articol. Anumite exegeze, dintre cele mai cu picioarele pe pămînt (inclusiv cea a lui T. S. Eliot, parcă) îi reproșau ceva extrem de concret lui Hamlet: că tot emite "cuvinte, cuvinte, cuvinte" și amînă să acționeze pînă cînd e cu spatele la zid, iar consecințele faptelor lui se dovedesc dezastruoase pentru toată lumea. Și în A fost sau n-a fost? în principal se emit "cuvinte, cuvinte, cuvinte", iar scopul lor este de a afla dacă un personaj a emis "cuvinte, cuvinte, cuvinte" (protestatare
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
iar în interior a pus două trestii de zahăr, tot de vreo trei metri fiecare. Trestia de zahăr aduce noroc și promovarea în funcție în anul care vine. Tot pe poarta monumentală de la intrarea în curte (este chiar „monumentală”, iar zidul curții are cam trei metri înălțime!), încruntați, veghează doi zei - unul am înțeles că este Zeul porților (un Janus al chinezilor), iar altul, al belșugului. Apoi, s-a aprovizionat cu petarde din belșug, pentru a face mult zgomot care va
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
mare! Să-mi adun oștile și să ies În câmp, la bătaie. N-am nici o teamă, Domnul este cu mine! Deja Pădurea a pus pe fugă soldații cu verdele ei! Și legiunile de vrăbii au dărâmat deja cu trâmbițele lor zidurile Întunericului. Ierihonul nopții. Eu locuiesc Într-un ceasornic. În noaptea aceasta gândurile mele vor pleca la război. Copilăria mea dintre două biserici... Ea, strecurată printre bătăile de clopot, ca să-i prindă pe sfinți chiar În clipa În care coboară din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de ce... așa este cel mai frumos... Europa mea (secvență haiku + haibun) soarele moare - În Trieste seara și digul meu gri copacii se zbat - o furtună În Caen și cerul rece În Stockholm vara - barca mea se zgâlțâie vikingii trăiesc Linia zidului se profilează În fața mea. Mă uit În sus. Astăzi În Berlin e liniște. Cerul pe care zburau avioanele, cerul din care se prăvăleau bombe este acum liniștit, tulburat doar de razele soarelui cald. Dacă nu ai ști ce s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
lui Hitler. Nu pot să Îmi rețin un zâmbet. Viața e uneori exact așa cum trebuie... un porumbel alb și pietre memoriale - natura plânge Închid ochii și mă las transfigurat În vremea aceea de demult. Aici au murit oameni, aici un zid de beton a separat familii, a strivit iubiri, a distrus tot ceea ce oamenii aveau mai scump. O lacrimă Îmi alunecă pe obraz. Dar soarele o usucă repede, iar peste ultimele rămășițe ale zidului văd două flori apropiate, două flori care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
demult. Aici au murit oameni, aici un zid de beton a separat familii, a strivit iubiri, a distrus tot ceea ce oamenii aveau mai scump. O lacrimă Îmi alunecă pe obraz. Dar soarele o usucă repede, iar peste ultimele rămășițe ale zidului văd două flori apropiate, două flori care se ating. Mă uit atent și văd cum fiecare are rădăcinile Într-una dintre părțile zidului. Iată că mamutul care a despărțit Europa În două este astăzi cucerit de două flori. Natura găsește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
scump. O lacrimă Îmi alunecă pe obraz. Dar soarele o usucă repede, iar peste ultimele rămășițe ale zidului văd două flori apropiate, două flori care se ating. Mă uit atent și văd cum fiecare are rădăcinile Într-una dintre părțile zidului. Iată că mamutul care a despărțit Europa În două este astăzi cucerit de două flori. Natura găsește Întotdeauna o cale... Noaptea strălucește tăcut. Pare să se contopească cu luminile Valenciei. Orașul abia a luat viață, deși este deja trecut cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
supușenie, complicitate și cinism. Atacând furibund, Emil Constantinescu speră să facă uitate neputințele și lașitățile propriei activități politice. Ca șef de stat, nu e suficient să spui că Securitatea a fost o instuție criminală, și apoi să te închizi în spatele zidurilor înalte ale Cotrocenilor, cu cheile de la arhive la șold. Declarativismele găunoase nu-și au locul într-o lume a confruntărilor pe viață și pe moarte. Constantinescu ar fi trebuit să facă, în timpul mandatului său, ceea ce-a făcut Traian Băsescu
Arhivă, arhivioară... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10286_a_11611]