2,211 matches
-
Cel de apă era prevăzut cu un punct de observație construit la Vadul Crișului, în secolul al XIII-lea situat în coasta muntelui, într-un punct ce permitea o largă panoramă asupra plutelor de pe Criș . Localnicii numesc această construcție ,Casa Zmeului. Până la construirea acesteia, punctul de vămuire era situat în gura peșterii alăturate care are o deschidere largă și o boltă înaltă oferind condiții bune pentru desfășurarea activităților umane. De altfel, în această peșteră s-au descoperit fragmente de ceramică prefeudală
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
întâmplat la 1570... Ciudat. Și eu am crezut că-i romantic; dar Beldiceanu zice că nu-i romantic. Vorbă! Tocmai romantic n-o fi el, că oamenii care se învârt în povestire nu-s nici de carton, nu-s nici zmei, nici eroi care au câte o bătălie în fiecare zi - înțelegi. Prăpăstii niciodată n-o să pot scrie. Îs oamenii ca toți oamenii, numai cu patimi mai mari și cu caractere mai tari, cum erau pe vremea aceea de frământări.” În
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
este solidar cu esențele serpentine: e frumos, vrăjitor, îi plac întunericul, sălbăticiunea pădurii și trăiește și el în mit, în legendă. Între el și șarpe se dovedește a fi o legătură magică, directă. Și numai el, care, poate, e un zmeu din lumea noastră, are o putere reală asupra șarpelui”". Textul literar are un pronunțat simbolism, impunându-l pe Andronic ca un centru metafizic al nuvelei. Personajul este un om total care trăiește în același timp în ambele lumi. El își
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse. Creasta principală și ramificațiile nordice ale Făgărașului supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor produse de îngheț și dezgheț, formează în unele locuri custuri foarte înguste, șei crenelate, cum sunt :"Portița Arpașului" cu "Fereastra Zmeilor", șeile dintre văile "Șerbotei" (nord), izvoarele "Scara" și "Negoiu" (sud). O altă caracteristică a acestor munți o constituie numeroasele circuri glaciare, precum și lacurile alpine situate la mari altitudini. Unele din aceste lacuri sunt alimentate de izvoare subterane. Văile care coboară
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă toată creasta principală, apar, în special, în partea de vest a Făgărașului, amfibolite (roci de culoare închisă datorită predominanței unui mineral negru-verzui din grupa amfibolilor) și calcare cristaline albe (de exemplu: marmurele din "Fereastra Zmeilor", din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
de elefanți în India, în descrierea palatelor fantastice pe apa Nilului, în care vedem scări de marmură, ceardace ce se întind deasupra apelor, străzi cu colonade acoperite pe margini. Și basmele populare sunt invocate în roman, când autorul vorbește de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
din anul 1944 funcționează preotul Gheorghe Pîntia, originar din satul Coadă Stâncii, care va sluji până la moartea să în anul 1980. Mormântul părintelui Pîntia se află în partea dreaptă a bisericii chiar la intrarea în curte. Urmează preoții Ion Tatulea, Zmeu (Cosofret), Mărgineanu Aurel și Tansanu Gheorghe, iar din anul 2000 slujitor este preotul Petrachi Neculai.
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
Vodă, a fost inclus pe "Lista monumentelor istorice din județul Iași" din anul 2015 având codul LMI IS-IV-m-B-03914.12. Această tragedie a revoltat toate curțile regale ale Europei. Strada pe care se afla atunci Beilicul se numea în vechime strada Zmeu, iar după asasinarea domnitorului, a căpătat denumirea de Ghica-Vodă. Monumentul din marmură albă (cenotaful) sub forma unui sarcofag a fost ridicat și dezvelit la data de 1 octombrie 1875, de către Consiliul Comunal al orașului Iași, ca semn de recunoștință față de
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași () [Corola-website/Science/307917_a_309246]
-
Filmul începe cu prezentarea următorului rezumat: "„A fost odată o babă (Draga Olteanu-Matei) și un moșneag (Ion Lucian). Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță cu doi bani cu o zână bună, fermecată (Angela Similea), care era măritată cu Zmeul Zmeilor (Florin Piersic), care se lupta cu Făt-Frumos (Constantin Fugașin) pentru Ileana Cosânzeana (Virginia Mirea). Dar punguța s-a pierdut și cocoșelul n-a găsit-o nici la tâlharii păguboși (Iurie Darie și Vasile Hariton), nici la muzicant (Radu Gheorghe
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
începe cu prezentarea următorului rezumat: "„A fost odată o babă (Draga Olteanu-Matei) și un moșneag (Ion Lucian). Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță cu doi bani cu o zână bună, fermecată (Angela Similea), care era măritată cu Zmeul Zmeilor (Florin Piersic), care se lupta cu Făt-Frumos (Constantin Fugașin) pentru Ileana Cosânzeana (Virginia Mirea). Dar punguța s-a pierdut și cocoșelul n-a găsit-o nici la tâlharii păguboși (Iurie Darie și Vasile Hariton), nici la muzicant (Radu Gheorghe), care
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
seama că peștii o să moară, o scuipă afară. El este așteptat pe malul mării de zână care-l strânge de gât și-i scoate punguța. Zâna găsește în punguță două pietre în loc de cei doi bănuți de aur. În acel moment, zmeul intră în castel și-l aduce pe Făt-Frumos bătut (deși în toate basmele zmeul era cel bătut de Făt-Frumos), după ce i-o răpise mai înainte pe Ileana Cosânzeana. Zâna îi eliberează pe cei doi prizonieri și-l acuză pe zmeu
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
de zână care-l strânge de gât și-i scoate punguța. Zâna găsește în punguță două pietre în loc de cei doi bănuți de aur. În acel moment, zmeul intră în castel și-l aduce pe Făt-Frumos bătut (deși în toate basmele zmeul era cel bătut de Făt-Frumos), după ce i-o răpise mai înainte pe Ileana Cosânzeana. Zâna îi eliberează pe cei doi prizonieri și-l acuză pe zmeu că a schimbat basmul. Ea le cere banii celor doi tâlhari păguboși, muzicantului și
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
zmeul intră în castel și-l aduce pe Făt-Frumos bătut (deși în toate basmele zmeul era cel bătut de Făt-Frumos), după ce i-o răpise mai înainte pe Ileana Cosânzeana. Zâna îi eliberează pe cei doi prizonieri și-l acuză pe zmeu că a schimbat basmul. Ea le cere banii celor doi tâlhari păguboși, muzicantului și circarului, dar banii nu se aflau la aceștia. La trecerea celor șapte zile, moșul se urcă pe casă, dar nu găsește punguța cu doi bani în
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
personaje: ea le recomandă celor doi tâlhari păguboși să renunțe la faptele rele, circarului îi spune să fie bun și înțelegător și să accepte căsătoria fetei cu muzicantul. Cocoșelul este transformat în copil și numit Ion, pentru că „a umblat creanga”. Zmeul este bătut de Făt-Frumos, dar amenință să se răzbune în basmul următor unde-l va bate „de-i sar capacele”. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă a basmului „Punguța cu doi bani” (1876
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
simplistă și inexpresivă, dar filmată în prim-planuri insistente, ca și cum primele zece secunde n-ar fi fost de ajuns ca să-i simțim gustul de plastic vopsit”". Singurul element care mai amintește de umorul din primele filme ale lui Gopo este zmeul rănit în lupte, interpretat de Florin Piersic. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de fapt un amestec al mai multor basme, în care Gopo schimbă sensul personajelor: zâna cea bună este soția
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
rănit în lupte, interpretat de Florin Piersic. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de fapt un amestec al mai multor basme, în care Gopo schimbă sensul personajelor: zâna cea bună este soția zmeului și se plimbă cu velocipedul, invincibilul Făt Frumos se află mereu în situații perdante, zmeul fumează trabuc pe care și-l aprinde cu bricheta etc. „Gopo, cu fantezia-i nemăsurată, ne lasă să înțelegem că noua sa poveste vine din
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de fapt un amestec al mai multor basme, în care Gopo schimbă sensul personajelor: zâna cea bună este soția zmeului și se plimbă cu velocipedul, invincibilul Făt Frumos se află mereu în situații perdante, zmeul fumează trabuc pe care și-l aprinde cu bricheta etc. „Gopo, cu fantezia-i nemăsurată, ne lasă să înțelegem că noua sa poveste vine din toate poveștile lumii, amestecate într-un ghem multicolor, apelează la personaje din alte basme, răsturnându
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
lumii, amestecate într-un ghem multicolor, apelează la personaje din alte basme, răsturnându-le sensul [... ], mizează pe un «punct de atracție» foarte solid, muzica lui Marius Țeicu, veselă, plăcută, cu iz de șlagăr [...] Gopo se joacă frumos, îl dotează pe zmeu cu trabuc și brichetă, zâna cea bună se plimbă cu velocipedul [...]”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Moșul face cocoși de tablă, dintre cei care se pun pe casele oamenilor, iar
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
întorc bărbat”, prima operă rock românească, din România post revoluționară. Printre cele mai cunoscute hituri ale formației se numără Nu am chef azi, Vara asta, Epilog, La radio, 18 ani, Vama Veche, Nu ne mai trageți pe dreapta, Hotel Cișmigiu, Zmeul. În 2006 membrii trupei se despart, iar Tudor Chirilă, împreună cu Eugen Caminschi (chitară) fondează o nouă formație: Vama. Celor doi li se alătură Lucian Cioargă (tobe), Dan Opriș (bass) și Raul Kusak (clape), cel din urmă fiind înlocuit în 2009
Tudor Chirilă () [Corola-website/Science/313955_a_315284]
-
1905 în orașul București. A studiat la "Colegiul B.P.Hașdeu" din Buzău și apoi la Școala Navală din Constanța. După finalizarea studiilor, a lucrat la Serviciul Hidrografic, Compania a V-a din cadrul Bazei Navale Maritime, ca ofițer la bordul torpilorului "Zmeul", ofițer secund la bordul remorcherului "Lt. Vârtosu". Până în perioada postbelică a lucrat aproape neîntrerupt la Serviciul Hidrografic, cu excepția perioadei 1925-1926. Pe timpul campaniilor de vară a activat ca ofițer cu navigația pe torpilorul "Zborul", ofițer secund pe canoniera "Stihi", respectiv "Cpt
Emil Grecescu () [Corola-website/Science/307466_a_308795]
-
Sunt cazuri de funcționalitate multiplă: încălzirea sau răcirea, cu nările, a băii împărătești, transportul terestru, aerospațial sau cel puțin prin glisare relativistă între tărâmuri; alteori, Calul Năzdrăvan devine car de luptă care se autopilotează abil, în lupinguri iuți împrejurul vrăjmașilor (Zmeul, Scorpia, Ghionoaia), asigurând călărețului său cele mai avantajoase poziții strategice. Există și indicația nevoii de înlocuire periodică a Calului Năzdrăvan, după o prea mare uzură: ""Încă pe cale fiind și silind să ajungă, calul zise fetei: - Stăpână, până acum m-ai
Calul năzdrăvan () [Corola-website/Science/306302_a_307631]
-
Temându-se să zboare ziua pentru a nu atrage atenția savanților sau a vânătorilor și incapabil să mai zboare noaptea din cauza unui accident, unchiul Einar își găsește în sfârșit libertatea când copiii săi îi solicită ajutorul pentru a confecționa niște zmeie. Luând unul dintre ele în spate, el poate zbura fără teama că ar mai atrage atenția cuiva. Publicată inițial în numărul din 2 iunie 1955 al publicației "The Reporter" sub titlul The Last, the Very Last, această povestire a fost
Aici sunt tigri () [Corola-website/Science/327061_a_328390]
-
de-al Doilea Război Mondial colecțiile s-au risipit, unele piese și documente deteriorându-se sau pierzându-se, altele ajungând în colecțiile altor muzee ieșene sau în Arhivele Statului. Noul muzeu va fi amenajat în Casa Burchi-Zmeu situată pe strada Zmeu nr. 3, construcție aflată pe lista monumentelor istorice din Iași. Sumele necesare reabilitării clădirii se ridică la aproximativ 19,5 milioane de lei, din care aproximativ 19 milioane au fost obținute din fonduri europene nerambursabile. Muzeul va avea o expoziție
Muzeul Municipal din Iași () [Corola-website/Science/331960_a_333289]
-
important obiectiv turistic, aici se mai poate vizita și ruinele cetății medievale a Trascăului, biserica mănăstirii din Măgina, satul Rimetea și muzeul său etnografic, rezervațiile naturale Cheile Plaiului de lângă satul Izvoarele, Cheile Siloșului, Vânătările Ponorului, Huda lui Papară, Peștera Poarta Zmeilor (Peștera de la Groși) și Piatra Secuiului (a cărei parte nordică mai e numită și Colții Trascăului). Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă de decolare este recomandat platoul din extremitatea nordică a masivului aflat la o
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
În luna august 2008, Sînziana Popescu publică la Editura Mediamorphosis primul volum al seriei Andilandi - „Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm”, un fantasy pentru copii și adolescenți având drept personaje principale cele mai importante figuri ale mitologiei românești: iele, strigoi, zmei, blajini, solomonari, căpcăuni, uriași, cai năzdrăvani... În luna octombrie a aceluiași an lansează culegerea de piese pentru copii „Teatru pentru prichindei, mari, mici și mititei”. „Viața ca o poveste”, Teatrul Național din Târgu Mureș, stagiunea 1997-1998 (regia Kincses Elemer) și
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]