1,923 matches
-
Teaca, tencuită și modificată. Iconostasul bisericii s-a efectuat de către cioplitorul Sandu Cotoară din comuna Băla, sub îndrumarea preotului paroh de atunci, fondatorul parohiei Băla, Dănilă Rusu. Biserica s-a zugrăvit pentru prima oară în anul 1888, iunie-august, de către maestrul, zugrav Teodor Tecariu și de maestrul Gheorghe Belingern, ambii din Nicula. Biserica s-a sfințit în anul 1888 sub preotul Rusu Dănilă, de către excelența sa Ioanu Vancea, de la Blaj. Biserica este construită din material lemnos (bârne) cu pământ bătut în pereți, pe
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
document de la mijlocul veacului al XIX-lea se menționează că pe turnul bisericii era trecut anul 1776, probabil anul unei reparații efectuate la turn sau poate chiar momentul înălțării lui. Biserică avea un iconostas cu icoane din 1796 executate de zugravul Constantin care mai lucrase pentru acest lăcaș de cult și în urmă cu mai multe decenii. Biserică este demolată în anul 1928 când a fost edificata actuala biserică, tot de lemn, din materialul celei vechi. Biserică are hramul "Bună Vestire
Biserica de lemn din Țohești () [Corola-website/Science/313250_a_314579]
-
pe tâmplă. Două tipuri de ferestre, cu două tipuri de grilaje, originare, se decupează în pereții de lemn tencuiți la exterior. Pictura murală datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. La 1824 pictează la această biserică Irimie Ștefan Zugrav din Filea de Jos, căruia îi datorăm pictura de pe bolta naosului, iar la 1832 este prezent aici Ilie Pop, „pictor Surduc”, autorul unei cruci și al ușilor împărătești.
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Căușeni este un monument arhitectural construit în secolele XVII - XVIII. Este ctitorit de către domnitorul Moldovei Grigore Callimachi și mitropolitul Daniil al Proilaviei. Pictura datează din anul 1763 și este opera zugravilor Stanciul Radu și Voicul. Este un monument unicat în spațiul est-carpatic prin amplasarea sa sub nivelul solului (biserică semiîngropată). În octombrie 2016, a fost anunțat un proiect de restaurare a monumentului, finanțat de către Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturală. Proiectul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni () [Corola-website/Science/316616_a_317945]
-
evangheliștii, despre a cărei magistrală împlinire aflăm din însemnarea din "„Anii Domnului 1740, aceasta sfântă zvera s-au făcut pentru sufletul lui Ivanut Marc și au umblat Ivanut Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan”". În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radude de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
însemnarea din "„Anii Domnului 1740, aceasta sfântă zvera s-au făcut pentru sufletul lui Ivanut Marc și au umblat Ivanut Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan”". În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radude de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopopul fiind Iosif de la Trestia. În
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
spre altar se găsește o pisanie legată de pictarea tâmplei: "„Ac[ea]stă sf[â]ntă și Dumnezăiască tămplă sau plăt[it] ... mutat ... pomenire ... lui ... Matei ... Mar... ereița Dumitr... Stanca și cu ... Sub această pisanie, pe chenar, se află semnătura zugravului: "„... Ioan zugrav ot Teiuși, 1839 iunie”". Trecerea în revistă a însemnărilor din biserică se întregește cu pomelnicul săpat în fațada dinspre miazăzi, parțial fragmentat de deschiderea ulterioară a unei ferestre spre naos: "„... ori ce popă ar fi să aibă a
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
se găsește o pisanie legată de pictarea tâmplei: "„Ac[ea]stă sf[â]ntă și Dumnezăiască tămplă sau plăt[it] ... mutat ... pomenire ... lui ... Matei ... Mar... ereița Dumitr... Stanca și cu ... Sub această pisanie, pe chenar, se află semnătura zugravului: "„... Ioan zugrav ot Teiuși, 1839 iunie”". Trecerea în revistă a însemnărilor din biserică se întregește cu pomelnicul săpat în fațada dinspre miazăzi, parțial fragmentat de deschiderea ulterioară a unei ferestre spre naos: "„... ori ce popă ar fi să aibă a pomeni aceste
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
arhiereul care a sfințit-o, deoarece în 1795-1801, când a fost dată în folosință, scaunul arhieresc din Ardeal a fost vacant. În interiorul bisericii, deasupra ușii se află o pisanie, din care reiese că a fost pictată în anul 1801 de către zugravul Vasile Muntean din Laz. În exterior, are o pictură sub streașină, un brâu. În interior pictura se păstrează în întregime, a fost restaurată în anii 1988-1989 de către Stinghe Mihai, dar după puțin timp, restaurarea picturii a fost compromisă din cauza unui
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
au primit cu greu să-și ducă morții departe de biserică. După 7 ani sau cu ocazia unei alte înhumări, oasele erau aduse lângă biserică, în așa numitul osuar. Pictura osuarului datează din anul 1826 și este semnată de Ieremia Zugrav. Și în prezent se văd oasele sub dușumeaua osuarului. Preoți slujitori au fost, conform datelor existente, Ioan Streulea 1728-1826, Dimitrie Boia, de la care biserica are cimitirul care-i poartă numele, Ioan Sava 1756-1837, apoi fii preotului Sava, Constantin Dimitrie și
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
forma sa originală. În al doilea rând, atrage luarea aminte complexitatea decorului, în speță a iconografiei, întru totul conformă cu ținuta exemplară tradițională a comunității ortodoxe din Homorogul Român. În al treilea rând, importanța picturii o dă prestanța autorului ei, zugravul bisericii din Homorog fiind unul din cei mai importanți, dacă nu chiar cel mai de seamă, pictor pe care i-a dat, în epoca modernă, lumea satului românesc din Crișana. Pictura din naos- Șarpanta a fost pictată în întregime. Zugravul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
zugravul bisericii din Homorog fiind unul din cei mai importanți, dacă nu chiar cel mai de seamă, pictor pe care i-a dat, în epoca modernă, lumea satului românesc din Crișana. Pictura din naos- Șarpanta a fost pictată în întregime. Zugravul a împărțit spațiul gri-albăstrui al cerimii în doua registre longitudinale și alte patru registre transversale, delimitate prin brâie sugerând motivul funiei și ornamente florale, pictate cu roșu, galben și verde. Cadrul pictural al boltei astfel structurate îl compun mai multe
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
postura de închinare a sfântului lăcaș, și scena Jertfa lui Avraam („Jertfa lui Avram”), în care Avraam se aseamănă cu omul sărman, din cele patru scene amintite mai sus. Registrul III înfățișează (în stânga) tabloul tutorilor bisericii. Astfel îi numește însuși zugravul, în cadrul legendei scenei: „Tutori(i) biserici(i)”, astăzi ștearsă, fiind vorba, prin urmare, despre epitropii lăcașului. La ieșirea din naos (în dreapta) a fost pictat portretul înfățișându-l pe preotul satului Homorog („Parohul locului”, legendă astăzi ștearsă).
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte și de alta portretele Prorocilor, în medalioane circulare. În registrul al doilea sunt cele 12 portrete ale Sfinților Apostoli, portrete delimitate de
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
pridvor deschis, iar deasupra, susținută pe patru stâlpi, închisă cu blane, se găsește turla cu clopotul, în care se poate ajunge pe scara de lemn situată în partea stângă a tindei. A fost renovată și tencuită în anul 1885 de zugravul Ion Oprișan, având pictați pe pereții exteriori Sfinții Profeți, iar în dosul altarului, în medalion, Sf.Fecioară Maria și Sf.Ioan Botezătorul. În anul 1916 a fost jefuită de trupele de invazie germane, iar în anul 1925 a fost restaurată
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
realizată în anul 1654 și menționează zugrăvirea bisericii în anul 1634, în vremea "prealuminosului craiu Gheorghe Rakoti cel bătrân". Catapeteasma din lemn de stejar ce desparte naosul de altar, se datează tot în secolul al XVII-lea, prin inscripția "Constantin zugrav 1648" ce apare pe una din icoane. Biserică ridicată în secolul XV are o planimetrie de inspirație gotica. Elevația a fost modificată în secolul XVII după tradiția munteneasca. Pictură murala, foarte valoroasă a fost realizată din anul 1654. Turnul clopotnița
Biserica „Sfântul Nicolae” din Hunedoara () [Corola-website/Science/336330_a_337659]
-
foto). Voievodul Radu cel Mare reclădește începând cu 1499 biserica "Sf. Nicolae din Deal", cunoscută azi ca Mănăstirea Dealu, care va fi terminată de urmașul său Vlad cel Tânăr. Pictura acesteia va fi realizată în 1514 sub Neagoe Basarab de zugravul Dobomir din Târgoviște. După toate probabilitățile, la Târgoviște a activat primul meșter tipograf din Țara Românească, Macarie, care a tipărit, începând cu anul 1508, primele trei carți în limba slavonă cunoscute la noi: „Liturghierul” (1508), „Octoihul” (1510) și „Evangheliarul” (1512
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
exteriorul. Pictura interioară a fost realizată imediat după finalizarea construcției, adică în anii 1503-1504. Ea a fost deteriorată în urma campaniei sultanului Soliman Magnificul în Moldova din 1538. Deasupra ușii din naos se află o inscripție pictată cu următorul text: ""Dragosin zugrav, fiul popii Coman din Iași a zugrăvit. Ana a fiicei lui Arbure cel bătrân a plătit Ana 20 de zloți; anul 7049"". Din această inscripție se deduce că pereții exteriori ai bisericii au fost zugrăviți în anul 1541, odată cu refacerea
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
anul 1604. Preotul susține că biserica ar fi mai veche: A fost supraînălțată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în 1785 a fost pictată proscomidia de Radu Munteanu, iar în 1794 a fost pictat restul bisericii de către un zugrav localnic. În prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost adăugat pridvorul, iar la sfârșitul aceluiași secol au fost realizate ferestrele dreptunghiulare dintre naos și pronaos. Biserica are plan dreptunghiular cu pridvor pe vest și absida altarului rectangulară, în
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
a existat o strânsă legătură istorică, națională, culturală și spirituală, iar în urma aducerii moaștelor Cuvioasei Paraschiva la Iași, au dorit să se pună sub ocrotirea ei și creștinii acestor meleaguri. Pictura bisericii din Poienile Izei, executată în 1794 de către un zugrav localnic, este realizată într-un stil eclectic, în care se combină reminiscențe tradiționale cu elemente inovatoare ce aparțin limbajului epocii. Programul iconografic este, în linii generale, cel caracteristic bisericilor maramureșene. Pictura a fost realizată între anii 1793-1794, după cum rezultă din
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
al său frate Tomșe Ilie 20 de florinți să le fie pomană în veci la tot neamul lor și părinții Ștefan...Nechita, muerei sale Cârstina Marie...” . Deși pictorul nu și-a consemnat numele, cercetătorii cred că ar putea fi un zugrav maramureșean anonim, iar tradiția locală îl numește a fi zugravul Gheorghe din Dragomirești. Este cel mai înalt loc în biserică (altum, în limba latină) și adună în sine simbolistica centrului lumii. Pe sfânta masă se găsește chivotul, pe care, din
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
fie pomană în veci la tot neamul lor și părinții Ștefan...Nechita, muerei sale Cârstina Marie...” . Deși pictorul nu și-a consemnat numele, cercetătorii cred că ar putea fi un zugrav maramureșean anonim, iar tradiția locală îl numește a fi zugravul Gheorghe din Dragomirești. Este cel mai înalt loc în biserică (altum, în limba latină) și adună în sine simbolistica centrului lumii. Pe sfânta masă se găsește chivotul, pe care, din construcțtie, se află o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
citirea lui la o temperatură ridicată, iar Antimisul se păstrează în Muzeul Eparhial din Cluj, fiind socotit cel mai vechi exponat de acest fel din Ardeal, existent la acest muzeu. Este realizat în anul 1875, din lemn, pictat de cunoscutul zugrav Radu Munteanu. Este semnat și datat. Rețin atenția chipurile heruvimilor, soarele și luna, precum și inscripția. Este dăltuit în lemn și conține câteva din numele ctitorilor. Cele două ușițe, cu balamale din piele, reprezintă pe partea exterioară pe Sfinții Apostoli Petru
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
mari, reprezentând pe Iisus Hristos, Maica Domnului și Sfântul Dimitrie. Deisis este realizată de un meșter anonim maramureșean din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Icoanele Sfântului Nicolae și Adormirii Maicii Domnului, datând din aceeași epocă, sunt opere ale zugravilor din Mănăstirea Moisei, important centru de pictură maramureșeană din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, unde sculptura se îmbina armonios cu pictura, într-un mod artistic impresionant. Icoana Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este una din cele mai vechi icoane
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
origine poloneză. Prima atestare a activității sale datează din anul 1751, când realizează o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul la biserica din Bârsana. El a fost probabil conducătorul unui atelier intinerant, afirmându-se ca pictor muralist, dar și ca zugrav de icoane. Pictorul a realizat tâmpla bisericii din Călinești-Căieni (1754), iconostasele de la Sârbi-Susani (1760) și Budești-Susani (1760), tâmpla bisericii din Ieud-Deal( 1765), cea de la Berbești( 1769) și din biserica de la Desești(1780). Inscripția de pe iconostasul de la Desești nu conține numele
Alexandru Ponehalschi () [Corola-website/Science/319937_a_321266]