7,098 matches
-
a început o campanie pentru recuperarea Castiliei și a teritoriului cumnatului său, între râul Cea și Pisuerga. Însă Ferdinand l-a învins și ucis pe Bermundo în Bătălia de la Tamaron pe 04 septembrie 1037. Din moment ce Bermundo a murit fără moștenitori, împărăția Leonului a recunoscut-o pe Sancha și pe soțul ei ca și conducători, iar Ferdinand a fost uns rege în orașul regal, la 22 iunie 1038.
Dinastia Astur-Leon () [Corola-website/Science/331415_a_332744]
-
și erezia s-ar extinde. Regele a fost lăsat sub interdicție personală, însă el a arătat indiferența sa și a avut sprijinul clerului. Când tatăl lui Ferdinand, Alfonso IX de León, a murit în 1230, voința sa a fost ca împărăția sa să fie dată fiicelor sale Sancha și Dulce, din prima căsătoria cu Teresa de Portugalia. Însă Ferdinand a contestat testamentul și a pretins moștenirea pentru el. S-a ajuns la un acord, negociat în primul rând între soțiile regelui
Casa de Ivrea () [Corola-website/Science/331419_a_332748]
-
Portugalia. Însă Ferdinand a contestat testamentul și a pretins moștenirea pentru el. S-a ajuns la un acord, negociat în primul rând între soțiile regelui decedat, Berengaria și Teresa, semnat la Benavente la 11 decembrie 1230, prin care Ferdinand primea împărăția Leonului, în schimbul unei despăgubiri substanțiale de bani și terenuri pentru surorile sale vitrege, Sancha și Dulce. Ferdinand a devenit astfel, primul suveran al ambelor regate de la moartea lui Alfonso al VII-lea, în 1157. La începutul domniei sale, Ferdinand a avut
Casa de Ivrea () [Corola-website/Science/331419_a_332748]
-
1325, el a început o domnie care avea să servească la consolidarea puterii regale. De îndată ce a luat tronul, el a început să lucreze din greu pentru a consolida puterea regală prin împărțirea dușmanilor săi. El a reușit să extindă limitele împărăției lui la Strâmtoarea Gibraltar, după o victorie importantă în Bătălia de la Rio Salado împotriva dinastiei de Marinid în 1340 și cucerirea Regatului Algeciras în 1344. Odată ce conflictul a fost rezolvat, el a redirecționat toate eforturile sale de cucerire în luptele
Casa de Ivrea () [Corola-website/Science/331419_a_332748]
-
propria familie. Ioan a fost căsătorit în primul rând cu Blache I de Navara din Casa de Evreux. Prin dreptul soției sale, el a devenit rege al Navarrei, și la moartea ei, în 1441 el a fost lăsat în posesia împărăției pentru toată viața. Însă doar un fiu, Carol, se născuse din căsătoria celor doi. După a doua căsătorie a sa, cu Juana Enríquez, acesta a crescut în ură absolută, fiind încurajat de Juana. Ioan a încercat să-l priveze pe
Ioan al II-lea al Aragonului () [Corola-website/Science/331454_a_332783]
-
fost regele Aragonului și Navarei timp de un deceniu, din 1094 până la moartea sa. A fost fiul și succesorul lui Sancho al V-lea al Aragonului și Navarei și a primei sale soții, Isabela de Urgell. Petru a succedat întreaga împărăție a tatălui său la moartea acestuia, atunci când asedia Huesca, în 1094. Petru a ridicat asediul însă avea să se întoarcă într-un an. După 1094 obiectivele sale s-au mutat spre vest, spre valea Gallega. În 1095, Petru a reînnoit
Petru I al Aragonului și Navarei () [Corola-website/Science/331472_a_332801]
-
an. După 1094 obiectivele sale s-au mutat spre vest, spre valea Gallega. În 1095, Petru a reînnoit jurămintele tatălui său la Urban al II-lea și Urban a reînnoit promisiunea lui de protecție, sub care Sancho, fii săi și împărăția sa fuseseră puse în iulie 1089. La data de 16 martie 1095 Papa a emis chiar o bulă, "Cum universis sancte", acordându-le imunitatea de la excomunicare fără permisiunea papei, a regelui și reginei de Aragon. În același an, în timp ce el
Petru I al Aragonului și Navarei () [Corola-website/Science/331472_a_332801]
-
sora lui Bermudo, împreună cu dotă care includea terenurile disputate ale Leonului. Sancho a fost imediat angajat într-un război pe scară largă cu León și a combinat armatele castiliene cu cele navareze care au invadat rapid o mare parte din împărăția lui Bermundo, ocupând Astorga. Până în martie 1033, el a fost rege de la Zamora la frontierele din Barcelona. Înainte de moartea sa, în 1035, Sanco a împărțit averea între fiii lui. Cel mare, Garcia, a moștenit regatul inclusiv țara Bascilor, precum și suzeranitatea
Sancho al III-lea al Navarei () [Corola-website/Science/331464_a_332793]
-
cu un atac la Badajoz în 1396, semnând în cele din urmă un tratat de pace cu Juan I al Portugaliei la 15 august 1402 . El a susținut pretenția papală al lui Benedict al XIII-lea. A reluat conflictul împotriva împărăției Granada și a câștigat o victorie în bătălia de la Collejares, în apropiere de Úbeda, care a eliberat orașul în 1406. Cu toate acestea moartea sa prematură în același an l-a împiedicat să finalizeze această campanie. Din cauza sănătății sale precare
Casa de Trastámara () [Corola-website/Science/331455_a_332784]
-
propria familie. Ioan a fost căsătorit în primul rând cu Blache I de Navara din Casa de Evreux. Prin dreptul soției sale, el a devenit rege al Navarrei, și la moartea ei, în 1441 el a fost lăsat în posesia împărăției pentru toată viața. Însă doar un fiu, Carol, se născuse din căsătoria celor doi. După a doua căsătorie a sa, cu Juana Enríquez, acesta a crescut în ură absolută, fiind încurajat de Juana. Ioan a încercat să-l priveze pe
Casa de Trastámara () [Corola-website/Science/331455_a_332784]
-
organele statului, și retrage cetățenia română unui număr de circa 120.000 de evrei vorbitori uzuali ai limbilor yiddish, maghiară, germană sau rusă și doar aproximativi ai limbii române, cu atât mai ușor cu cât, în teritoriile românești care aparținuseră împărățiilor austro-ungară și rusă, evreii unguri sau ruși erau socotiți ca fiind agenți fie ai bolșevismului, fie ai revizionismului maghiar sau rusesc. La data de 8 august 1940, măsurile de "numerus clausus" sunt extinse la "maranii calotești" (creștini, dar de origine
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
neutralizați ca o amenințare. Al-Tawil a fugit și a fost ucis la scurt timp după aceea iar puterea lui Qasi Banu a fost grav afectată, în timp ce Galindo a fost forțat să devină vasalul lui Sancho, ducând la încorporarea Aragonului în împărăția din Pamplona. În 920, el a făcut echipă cu Bernard I de Ribagorza și Amrus ibn Muhammed, fiul lui Muhammad al-Tawil, pentru a-l ataca pe Banu Qasi. Succesele sale i-au permis să alăture Ultra-Puertos sau Basse-Navarra la proprietățile
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
Castilia. Mama lui a fost o mătușă a contelui Sancho García de Castilia, și, de asemenea, a celui mai puternic conte de Saldaña, García Gómez de Carrión, și pare că ea a jucat un rol în formarea unui pod între împărăție și domeniile conților. El s-a alăturat vărului lui Sancho în încercarea de a rupe depunerea făcută de tatăl său la Cordoba, iar ca rezultat, a trebuit să se confrunte cu Almazor. În 996, el a fost nevoit să caute
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
sora lui Bermudo, împreună cu dotă care includea terenurile disputate ale Leonului. Sancho a fost imediat angajat într-un război pe scară largă cu León și a combinat armatele castiliene cu cele navareze care au invadat rapid o mare parte din împărăția lui Bermundo, ocupând Astorga. Până în martie 1033, el a fost rege de la Zamora la frontierele din Barcelona. Înainte de moartea sa, în 1035, Sanco a împărțit averea între fiii lui. Cel mare, Garcia, a moștenit regatul inclusiv țara Bascilor, precum și suzeranitatea
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
nelegitim, i s-a oferit Aragonul. El a fost fiul cel mare și moștenitorul lui Sanco al III-lea al Navarei, devenind stăpân peste doi dintre frații săi: Ramiro, căruia i s-au oferit terenurile care serveau ca bază pentru împărăția Aragonului și Gonzalo, care a primit Sobrarbe și Ribagorza. De asemenea, el a avut unele cerei de suveranitate asupra fratelui său, Ferdinand, care servea ca și Conte de Castilia sub regența Regatului Leon. În 1037, Ferdinand a solicitat ajutor lui
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
reușit să-și păstreze o serie de terenuri de frontieră, inclusiv Bureba și Alta Rioja, care a fost susținut de către Ferdinand I de Castilia. Fiul lui Ferdinand, Sancho al II-lea cel Puternic a încercat să recucerească aceste terenuri pentru împărăția lui. Confruntându-se cu o invazie a vărului său castilian Sancho, navarezul Sancho a cerut ajutorul vărului său, Sancho de Aragon. Însă forțele lor au fost învinse de către Sancho cel Puternic și comandantul suprem El Cid, unde Sancho a pierdut
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
a fost predată lui Raymond Berengar, deși Alfosno a păstrat suzeranitatea peste regiune. Domnia sa a fost plină de ciocniri cu Castilia și Aragon. El a fost un fondator monarhal și a făcut multe realizări arhitecturale. El este responsabil pentru aducerea Împărăției lui în orbita politică a Europei. A încercat să repare granițele regatului său, care fuseseră reduse la tratatele de la Tudején și Carrión, pe care el a fost forțat să le semneze cu Castilia și Aragon, în timpul domniei sale timpurii. Prin Acordul
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
raiduri pe terenurile sale și pe cele ale aliaților săi musulmani, în bătălia de la Morella, probabil în 1084. El a murit în 1094 la bătălia de la Huesca, străpuns de o săgeată în timp ce inspecta pereții cetății musulmane. Petru a succedat întreaga împărăție a tatălui său la moartea acestuia, atunci când asedia Huesca, în 1094. Petru a ridicat asediul însă avea să se întoarcă într-un an. După 1094 obiectivele sale s-au mutat spre vest, spre valea Gallega. În 1095, Petru a reînnoit
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
an. După 1094 obiectivele sale s-au mutat spre vest, spre valea Gallega. În 1095, Petru a reînnoit jurămintele tatălui său la Urban al II-lea și Urban a reînnoit promisiunea lui de protecție, sub care Sancho, fii săi și împărăția sa fuseseră puse în iulie 1089. La data de 16 martie 1095 Papa a emis chiar o bulă, "Cum universis sancte", acordându-le imunitatea de la excomunicare fără permisiunea papei, a regelui și reginei de Aragon. În același an, în timp ce el
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
au unit împotriva sa și l-au forțat pe Garcia să fugă în Sevilla, aceștia împărțitnd regatul său între ei. Sancho a anexat și teritoriile lui Alfonso după ce l-a exilat în Toledo însă acesta a fost asainat în 1072. Împărăția reunită a tatălui său a trecut la Alfosno și Garcia a reușit să se întoarcă din exil. Nu se știe exact dacă el a sperat să-și restabilească împărăția, însă Garcia a fost imediat închis într-o mănăstire, unde a
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
a exilat în Toledo însă acesta a fost asainat în 1072. Împărăția reunită a tatălui său a trecut la Alfosno și Garcia a reușit să se întoarcă din exil. Nu se știe exact dacă el a sperat să-și restabilească împărăția, însă Garcia a fost imediat închis într-o mănăstire, unde a rămas până la moartea sa, în 1090. Negocierile de căsătorie erau în curs de desfășurare atunci când Alfonso al VI-lea a murit și Urraca a devenit regină. Mulți dintre consilierii
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
altă soție. Ramon l-a acceptat ca "Rege, Domn și Tată" pe Ramiro, a renunțat la numele său de familie în favoarea Casei de Aragon și a unit regiuna Barcelona cu Regatul. Această unire a creat Coroana de Aragon, întoarcerea la împărăția anterioară a Regatului Aragon, la poziția de putere peninsulară care fusese înainte de pierderea Navarei. În timpul dintre aderarea sa și logodirea fiicei sale, Ramiro distrusese deja o rebeliune a nobililor și știind că nu este un rege al războiului, el a
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
cu fantezia pentru copii "Călătorie în Univers" (1953), apoi a publicat volume de proză de aventuri, fantastică sau SF, printre care "Drum printre aștri" (1954) și "Robinsoni pe planeta oceanelor" (1958), ambele în colaborare cu Radu Nor, "O întâmplare în împărăția zăpezilor" (1959), "Ultimul alb" (1962), "Lumina purpurie" (1964), "Cântecul Cibenei" (1966), " Omul cu o mie de chipuri" (1968), "Naufragiații" (1973), " Viața începe la Milogu" (1980) ș.a. "Drum printre aștri" (1954), scris în colaborare cu Radu Nor, este considerat primul roman
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
chipuri" (1968), "Naufragiații" (1973), " Viața începe la Milogu" (1980) ș.a. "Drum printre aștri" (1954), scris în colaborare cu Radu Nor, este considerat primul roman științifico-fantastic românesc care a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce „O întâmplare în împărăția zăpezilor” (1959) este prima povestire științifico-fantastică pentru copii. Cărțile lui I.M. Ștefan sunt o combinație de proză de aventuri și SF, contribuind la popularizarea științifică, dar și la inseminarea ideologică a ideilor materialiste comuniste. Literatura de aventuri științifico-fantastică a lui
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
Insula Man, și o parte din Ross. Legăturile dintre regatul lui Kenneth și Irlanda s-au slăbit, iar cele cu sudul Angliei aproape se rupseseră. În fața acestui lucru, Kenneth și succesorii săi au fost obligați să-și consolideze poziția în împărăția lor, iar unirea dintre Picți și Gaeli, care progresa de mai multe secole, începuse să se consolideze. Până la domnia lui Donald al II-lea, regii erau nimiți regi din Alba. Kenneth a murit din cauza unei tumori pe 13 februarie 858
Kenneth I al Scoției () [Corola-website/Science/331037_a_332366]