7,848 matches
-
așezat pe scăunelul mamei de la mașina de cusut și-am început să învârt de rotiță. Am băgat o rochiță de-a Larițucăi, păpușa mea, ca să-i cos tivul. Pesemne, că materialul de catifea era prea gros, căci în clipa când învârteam rotița, acul a sărit pe covor, în trei bucățele. Când a venit tata de la servici, nu i-am spus ce am făcut, deși știam că n-o să mă certe prea tare. În schimb mama... Asta e o altă poveste. După
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ac. Eu am șters-o numaidecât afară. M-a chemat însă repede: Vino, că vreau doar să te întreb ceva! N am reușit să intru bine în odaie că mama m-a înșfăcat de cozi și-a prins a mă învârti. Unde i acul de mașină? Cu ce îți voi coase rochița de duminică? Am început să plâng cu sughițuri și-am fugit în livadă. Acolo am stat până s-a înnoptat. Tata a venit să mă îmbuneze și să mă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
verde, cu dungi negre. Ne-a spus că e un șarpe neveninos și chiar a pus mâna pe el. L-a luat după cap și el a căscat gura mare, scoțând afară o limbă despicată la vârf. S-a mai învârtit de vreo două ori pe nuia și apoi i-a dat drumul. El s-a întins pe pietre și-apoi s-a dus în bulboană. Mariei îi clănțăneau dinții în gură de frică iar eu am rămas fără grai. Mă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ring circular ce poartă denumirea de „dahyo”. Perimetrul ringului este marcat cu saci umpluți cu paie de orez. Îmbrăcămintea luptătorilor constă în chiloți confecționați dintr-o fâșie de mătase rezistentă cu lungimea de 9 metri și lățimea de 60 cm, învârtită în jurul șoldurilor. Când se organizează un concurs, luptătorii Sumo sunt întâmpinați de un Comitet de primire. Înainte de a intra în ring, acești luptători, venerați de japonezi, își „ascut” puterea mentală prin diverse tehnici pe care le posedă foarte bine. Înainte de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
liman. Chiar așa de fericit n-ai de ce să fii, zise scurt cavalerul. Ai să vezi imediat că n-ai de ce să fii fericit. Spune repede adevărul. Cine te-a trimis să iscodești? și ce-ai văzut de când te tot Învârți pe aici? — Domnule cavaler, nu m-a trimis nimeni, vai de mine. Cine să mă trimită? Acum vreo două seri, am și pierdut socoteala când, am nimerit acolo sus, undeva pe o coastă de munte, la o așezare omenească. M-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În unt, spinare de căprioară cu foi de dafin și boabe de ienupăr, potârnichi Învelite În slănină și fripte pe jăratic, pe care nobila doamnă le pre gă tise cu mâna ei. Pentru gurile mai puțin alese ale slujitorilor, se Învârteau În curte Într-o frigare uriașă trei purcei de lapte și un vițel. Sălile fuseseră Împodobite cu ramuri de brad și Rishawa scosese din lăzi tapițerii prețioase, daruri ale fratelui ei, aflat pe celălalt mal al Rinului. După ce pregătirile se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
De-abia le putea mișca. Călugărul le făcu semn celorlalți, care Îi turnară În gură puțin din lichidul amărui. Rănitul se Învioră și continuă: — ...Sunt un cioplitor În piatră și m-am rătăcit. De câteva zile și nopți mă tot Învârt prin pădure. — și? — și am auzit zgomote, zăngănit de arme. Era unul Îm potriva mai multora. Am vrut să-l ajut... Puteam să-mi pierd viața... Dacă mă gândeam mai bine, rămâneam ascuns. Simeon se hotărî să nu spună adevărul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pâine mirosind Îmbietor o ademenea de pe o farfurie de argint. Prin urmare, cineva intrase În temnița ei În timp ce dormea. Așadar, erau tot timpul cu ochii pe ea. Groaza ei creștea și odată cu ea slăbiciunea, osteneala, foamea. Odaia Începu să se Învârtă În jurul ei, la Început mai Încet, apoi din ce În ce mai repede. „Am să mor“, Își spuse. „Am să mor Înainte ca Bodo să poată ajunge la mine.“ Gândul că n-o să-l mai vadă niciodată i se păru mai greu de suportat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care mi-ar da dreptul să te protejez. Căsătorește-te cu mine, frumoasă domniță! Crede mă, nimeni și nimic pe lumea asta nu m-ar putea atunci Împiedica să te apăr de cel mai mic rău! Adelheid simți cum se Învârte totul În jurul ei. Făcu un efort supraomenesc să nu se prăbușească pe podeaua rece. Deci asta era! Cum de nu se gândise mai dinainte? Își aminti toate Încercările ministerialului de a o cuceri. Acum era În puterea lui! Citi cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pregătește ceva foarte Însemnat. Moșia aparține acum unui cumnat al lui Amadeus din Geneva. Nu locuiește acolo, dar vine din când În când să vâneze. De vreo trei zile ține acolo sfat cu bărbați Înarmați. Omul meu s-a tot Învârtit prin curte, cerând ceva de mâncare de la slujitorii care erau beți și râdeau lăudându-se că pleacă la vânătoare de lupi tineri. Doi lupi tineri, așa ziceau. Numai că nu aveau arme de vânătoare, ci erau pregătiți de luptă. Toată
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a dăruit aceste clipe minunate! Uitând pentru o clipă rezerva pe care și-o impusese de atâta vreme, de când era Îndrăgostit În taină, tânărul Își apăsă buzele pe mânuța albă care o strângea pe a lui. Cerul și pământul se Învârteau În jurul tinerei prințese. Fără să-și dea seama, se aplecă și sărută ușor buclele Întunecate aplecate asupra mâinii ei. Apoi, cu o voce pe care nu și-o recunoștea, adăugă: — Pentru domnia ta nu sunt un ideal Îndepărtat și de neatins
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
iarbă se vedeau cinci cadavre din care sângele se scursese abundent, Înroșind zăpada și dând locului o Înfățișare de coșmar. Vână torii, toți În slujba Casei princiare, fuseseră sur prinși toc mai când, liniștiți, pregăteau mâncarea. Din pieptul celui care Învârtea friptura ieșea un ciot de suliță. Mâna alunecase de pe crăcană În foc și nu mai rămăsese din ea decât cenușă. Altul ducea la gură, Înmărmurit pentru totdeauna În acest gest, o cupă cu vin. Sabia care Îi tăiase pe jumătate
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
câteva pompe (presiunea în cauciucuri te ajută sau îți încetinește mersul), dezamăgire: computerul meu de bord de care eram atât de încântat, mă lăsase. În mod obișnuit senzorul de pe spiță trimite un semnal prin intermediul traductorului către minicalculator, imediat ce se învârte roata. Toate încercările de remediere s-au dovedit inutile, și timpul trecea. Cred că ar fi trebuit să interpretez, dacă eram atent și la cerul noros, că astea sunt semne (în literatură, de multe ori vremea rea, obstacolele neprevăzute, așa
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
voiam să vizitez castelul ci doar să-l fotografiez. Am trecut de panglica galbenă ce interzicea accesul, măcar să fotografiez ce s-o putea, prin ferestruica deschisă din poartă. Doar aleea îngrijită s-a arătat obiectivului aparatului meu. Inutil m-am învârtit în jurul curții cu ziduri înalte, care nu permiteau nici măcar privirii să ajungă la castel. Cineva mi-a sugerat să încerc prin curtea bisericii care conform tradiției era lângă palat. În curte, chiar în fața lăcașului de cult cu hramul "Adormirea Maicii
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
încerc prin curtea bisericii care conform tradiției era lângă palat. În curte, chiar în fața lăcașului de cult cu hramul "Adormirea Maicii Domnului”, un mormânt atrăgea atenția , și un clopot a cărui istorie n-am aflat-o decît parțial. M-am învârtit în jurul locului de veci de pomană. Nicăieri nu scria vreun nume, însă era greu de crezut să nu fie cineva acolo. Dealtfel se știe, nici în cavoul de lângă biserică, sub crucea pe care chiar dacă este scris CUZA VODĂ
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ploaie și la umbrela din geanta pliantă nelipsită la deplăsarile pe două roți, și încet- încet (la propriu, că pedalam la deal), am ajuns în comuna Ștefan cel Mare. Am telefonat la Roman: începuse să picure. Eu eram norocos, se învârtiseră norii desupra mea, se burzuluiseră sonor, dar m-au iertat. Încă neștiind că vremea se va îndrepta, priveam îngrijorat cerul. Trebuia să-mi dozez efortul dar grija de ploaia iminentă mă grăbea involuntar, chiar la deal. Mare bucurie: mi se
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
o surpriză plăcută. Țineam bucățica în mână. Organul vizual o analiza cu vădită precauție și suspiciune, întrucât era să fie ingerată și, ca atare, avea o responsabilitate majoră privind acceptul de "undă verde" spre cavitatea orală. O suceam și o învârteam și pe o parte și pe alta, vrând să-i descopăr țesătura macromoleculară până la ultimul atom. Țineam în mână un giuvaer de culoare albă, având cel mai mare număr de carate dintre toate diamantele ce se descoperiseră vreodată în carierele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
puteam evita. Tot ceea ce puteam face era să așteptăm. Dar ce? Ce anume? Era liniște. Doar țăcănitul roților la extremitatea șinelor ne amintea că eram așezați direct pe platforma unui vagon de transportat animale, situată deasupra unor roți care se învârteau amețitor. Dragii mei copii, noi am învățat împreună cele zece porunci. Le-ați memorat? Bravo! Ați putea, totuși, face o selecție oprindu-vă asupra a două pe care le considerați mai pline și mai bogate în îndemnuri creștinești? Ia gândiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
-mi simplific viața, să o eliberez din programări, planuri, proiecte, interviuri, pentru că să rămână mai mult spațiu liber pentru reverie și meditație, pentru scris și citit. Din păcate, nu prea reușesc. Am sentimentul că sunt într-un mixer care se învârte din ce în ce mai repede și amenință să se oprească prin explozie. A.B. Ne apropiem de sfârșitul anului 2011, ați avut un an bun? Mi-e greu să răspund prin da sau nu. A fost un an în care nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pantof cu toc cui". "Ea (gândirea) nu se compara Cu o furtună Și nici cu o furtună într-un pahar cu apă Nici cu paharul de apă pe timp de furtună Anticipând frenezia statică Umbra unei incertitudini Care încă se învârte în capul meu Înspre rea devenire Că tot ce înconjoară Binele sau răul Cu o durere de cap comparabilă Cu frenezia statică a unei gândiri Comparabilă cu incomparabilul." Prietenii literare aici vreau să revin la Grupul celor 7. Modelul l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mare sărbătoare, Ziua Gratitudinii (Thanksgiving Day). Această 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 33 sărbătoare, cu totul originală, e ținută și azi de Întreg poporul cu o strictețe și un fast deosebit. Și acum stau și mă Învârtesc pe diferite străzi, neștiind ce să admir mai mult și cum să-mi explic mai bine cheia progresului american. Dar pentru așa ceva am venit aci și multe sunt Încă de văzut și de explicat. E duminică, străzile sunt pline de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Înalt la bar și studiez localul. Un tânăr, unul singur, face față tuturor cererilor. Își are munca perfect organizată. Elimină orice mișcare de prisos. Cred că dacă aș Începe o Întrecere cu el rezultatul ar fi 1 la 10. Se Învârtește rapid, apasă pe un buton, când pe altu, se servește de o mică mașină electrică cu care extrage sucul de portocale, frapează malted milk și toate le execută cu surâsul pe buze. Această excelentă băutură am descris-o mai Înainte
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de insecte. Adânciți În noroiul acestor gropi, nu ofereau omului decât greabănul (cocoașa) lor. O altă urmă a lor o constituiau așa numitele „horele zânelor”, care nu erau altceva decât cercuri iscate din bătătorirea pământului de câtre masculii ce se Învârteau În jurul turmelor de femele și viței pentru a le apăra de fiarele sălbatice. Mâncarea bine conservată de indieni o constituie așa numitul pemmican, obținut din fâșii de carne uscată la soare, sau la fum, până se Întăreau. Era apoi pisarea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
apoi pe spate până la leșin, a fost bătut timp de o săptămână. Căpitanul Măgirescu era bătut de fratele său, Eugen, în fața lui Timaru, care trebuia să stea într-un picior ore întregi. I-au legat mâinile de picioare și îl învârteau într-o 'vârtelniță' improvizată până când amețea, apoi îl băgau cu capul în W.C. și îl udau cu apă ca să își revină. După ce i-au zdrobit spatele și tălpile timp de zece zile, a fost așezat în stive de câte trei
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acel petic crud îmi liniștise instantaneu mica agitație interioară generată de călătorie, de bagaje și prime impresii. În acele clipe, marea de verdeață era dezmierdată de curgerea melodioasă a apei unei fântâni arteziane în formă de svastică și care se învârtea ca o morișcă (în sensul pozitiv, bineînțeles). Oaza aceasta, aveam să constat că era un important centru de purificări, shoebeat și/sau meditații. Sahaja yoghinii se foloseau intensiv de Mama Natură sub această formă de manifestare, eu, însă - poate, ceva
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]