7,108 matches
-
format din basarabeni, care au vrut ca și mine să revadă Chișinăul... în ziua cu program liber m-am dus singură, să mă întâlnesc cu școala. Era într-o duminică liniștită, dar posomorâtă, când de nicăieri nu se auzea nici o șoaptă, nici un murmur. Am urcat pe niște trepte, altele decât acele 98 la număr pe care le știam. Am privit spre scara de altădată. Era părăsită, cu piatra sfărâmată, năpădită de bălării pe unele locuri. Acolo, pe ultima treaptă a scării
Întâlnire cu școala. In: Curierul „Ginta latină” by Maria Lăudat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2328]
-
și urechi la slujbă. De la o vreme, am observat că bătrânica stătea în cumpănă, să zică, sau să nu zică ceva. Parcă-i stăteau cuvintele pe limbă. În fine, după ce soțiile strânseseră masa, bătrânica se hotărî, dar mai mult în șoaptă și mai ales înspre "părinte": - Eu v-aș spune ceva, dar să nu mai spuneți la nimeni! Știu într-un loc, dincolo de pădure, un luminiș unde sunt afine întregi, încă neatinse anul ăsta de om!... Ne-am înveselit pe dată
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
voi auzi chemarea Și voi veni, cu dragostea în piept Să retrăim povestea minunată... Tu cheamă-mă...eu încă mai aștept! Te-ai strecurat... Te-ai strecurat în gândul meu Pe căi nebănuite Și te-am găsit ascuns acolo Prin șoapte nerostite.. Erai o voce...un surâs... O tainică chemare.. În nopți târzii erai lumina Și raza mea de soare... Te-ai strecurat în viața mea Speranță și-mplinire Și ai rămas trăind în doi Povestea de iubire! Tu și eu
POEMELE IUBIRII-3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349717_a_351046]
-
iubire Căutam și-acum prezența ta... Aș fi ca marea fără apă De n-ai fi tu în viața mea! Întinde mâna, dragul meu... Iubitul meu...întinde mâna...vreau să te simt aproape Să ascultăm în taina nopții mulțimile de șoapte... Cu gândul să ne-alăturăm la marea simfonie Ce-ntreg pământul o înalță spre Cel din veșnicie! Ascultă cum se împletesc pe strune de vioară Atâtea doruri și speranțe...și imnuri ce-nfioară... Ascultă șoapta nerostită a vântului hoinar Ce poartă
POEMELE IUBIRII-3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349717_a_351046]
-
ascultăm în taina nopții mulțimile de șoapte... Cu gândul să ne-alăturăm la marea simfonie Ce-ntreg pământul o înalță spre Cel din veșnicie! Ascultă cum se împletesc pe strune de vioară Atâtea doruri și speranțe...și imnuri ce-nfioară... Ascultă șoapta nerostită a vântului hoinar Ce poartă mii de rugăciuni învăluite-n har... Iubitul meu...întinde mâna...vreau inimile noastre Înlănțuite în iubire să zboare către astre Și-ngemănate într-un cânt, cu îngerii în cor S-aducem jertfa de-nchinare...de dragoste
POEMELE IUBIRII-3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349717_a_351046]
-
cu plăcere și chiar cu recunoștință. Reamintesc stimaților mei cititori că am apucat să-l cunosc pe F. Aderca, mai întîi la o bibliotecă publică unde veghea liniștea totală că un cerber inclement, bătînd, la orice tentativă de conversație în șoaptă, stăruitor, cu un creion în masă. Lucra, acolo, la pregătirea unei cărți despre Goethe, pe care soarta m-a pus, mai tîrziu, prin 1956-1958, ca tînăr redactor la ESPLA, să o citesc, să întocmesc un referat pozitiv, dînd, naiv, asigurări
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
Zografi, fizicianul-dramaturg, astăzi redactor al Editurii Humanitas. Eul flexibil nu este o carte propriu-zisă de teatru. Cum nu este propriu-zis nici un jurnal. Aceste înscrieri într-un gen proxim sînt, după părerea mea, doar niște pretexte pentru o spovedanie creator-umană în șoapte filosofico-eseistice. Pare că această nevoie de reflecție și analiza în scris să fi fost revelata de o experiență personală majoră. "Artă este viața sub semnul speranței. s...ț În teatru nu există singurătate, nici în monolog măcar - el se adresează
Arta de a trăi prezentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17647_a_18972]
-
urlă pe limbă / într-o limbă necunoscută. Gură umflată cu păpădii / bâlbâie un testament planetar. / ... / O mană te adună, te ia și te duce / cealaltă execută cu mine baletul angoaselor zilnice. / În fâsâitul panourilor albastre sub mănușile de cauciuc ale șoaptei / sunt ultima cardiograma a iubirii" (Ultima cardiograma). Singura certitudine rămâne, prin urmare, moartea. O moarte, cum spuneam, înregistrată oră de oră. Fiecare din acestea își lasă pe trupul nostru urma indelebila, eternă împlinire a vechii inscripții de pe cadranele orologiilor: "Toate
Vulnerant omnes, ultima necat by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17676_a_19001]
-
am înțeles, i-a studiat toate filmele "despre cuplu" și-a descoperit că "din nici unul nu lipsește bătaia"! Cu puțină malițiozitate, s-ar putea spune că modelul suedez a funcționat în materie de bumbăceala și de strigate, nu și de șoapte... Dacă tot a fost pomenit Bergman, care ar fi "diferența fundamentală" dintre un B. și alt B.? La Bergman, ca într-o hipnoză, esti absorbit în cîmpul magnetic al unui cuplu, si nu te mai poți smulge; că și cînd
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
exil, el este asumat "ante factum". "Sedentarismul acționa asupra mamei mele și a soțului ei pe care l-a luat de pe drumuri întocmai unei boli spastice. Pe mine, sedentarismul m-a liniștit. Vorbeam mai încet, mergeam pe vîrfuri, gîndeam în șoaptă. Gîndurile mele erau învăluite în tăceri". Față de febrilitatea cu care familia acumulează bunuri materiale, ca un fel de antidot la sărăcia îndurată în România, calmul naratoarei devine pasivitate absolută. Criza identitară ajunge paroxistică în situațiile în care familia, măcinată de
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
pendulau cu enormă lejeritate între o variantă a cititoarei despre ...Escu și alta, tot variantă, despre Titanic vals. Noroc că a început spectacolul. Tînăra de pe scaun a mai fost testată din cînd în cînd de prietena ei din brațe, cu șoapte de genul "ai înțeles?" și spre a-mi dovedi știința de carte și norocul meu că am nimerit lîngă ele. Deși ce se petrecea pe scenă se îndepărta, tot mai mult, de vagile ei reminiscențe de lectură topite în cultura
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
de rafinat pe dos, voind parcă a răzbuna cu sete vasalitatea estetică puristă: "aș vrea să mă întreb de ce orbecăi singur/ acum în miez de noapte/ cu stelele topite în pîcla de catran.../ dar gura se-ncleștează,// pier urlete în șoapte,/ toți șerpii din adîncuri/ se-aprind și scînteiază,/ iar lava clocotită îngheață în vulcan...// orbecăi singur, ai putea să-mi spui cu o undă de realism melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
o generație de magistrați, ofițeri, preoți, studenți, elevi, țărani și mulți alții. Tinerii din zilele noastre nu au cunoscut Însă ororile războiului și nici regimul de țară ocupată supusă unui regim de exterminare. Poate au auzit părinții lor vorbind În șoaptă despre dezgroparea În Insulă mare a Brăilei a osemintele unor foști deținuți politici cu lanțuri la picioare și cătușe la mâini, sau despre Întâmplarea În care un copil a scos la suprafață În zona fostei Închisori de la Salcia un craniu
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
o rană de pe vremea cînd mă pregăteam să mor și moartea mea era a altuia, altul murea în locul meu, altul trăia, eu nu mai eram nimeni coborînd în cenușa ei ca o pudră așezată pe haine, stai aici, se auzeau șoapte, stai, numai tu poți muri atît de fericit, numai cei singuri, numai tu vei învia odată cu mine în spuma unor cuvinte auzite numai de cei ce se topesc ca lumînările în biserici, rămîi atît cît poți fi, nu rătăci fără
Străina by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/14439_a_15764]
-
cu sânge. În livadă floarea piersicilor se scuturase. Umbra care s-a așezat în jilț a dat alt nume lucrurilor din casă. O Pythie cu glas îndoielnic a bolborosit cuvinte frumoase. Măcrișul de pe șanț s-a făcut dulce. Semne și șoapte au tot stat de veghe. Pe limba clopotului din turlă un mușchi verde s-a prefăcut într-un dangăt.
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]
-
bun să fi salvat ceva din acele însemnări? Scriem în timp, și pentru un timp. Aceste foi mă ajutaseră să mă reclădesc din ezitări, frici, confuzii, vinovății, revelații, erori și speranțe exprimate în scris, ca într-un lung exorcism în șoaptă. Iar caietele existaseră, fuseseră văzute și, în parte, citite și de altcineva de-a lungul anilor. Rupând foile, mă eliberam de lumea răsfrântă în cioburile de hârtie. Mulțumită lor, găsisem un sprijin în neîntrerupta confesiune de sine și pentru sine
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
Petruț Pârvescu așa ca între prieteni vă spun cărtărescu simona iaru & company nu-și mai aduc aminte călin vlasie câte ceva poate despre sfârșitul lumii și generația douămiistă se vorbea rareori pe la colțuri în șoaptă pixelii au trecut și prin păcala făgețelului lumina mai mult intermitentă a luat-o așa (fără băgare de seamă) pe daiboj de la gulie prin rotoaica pe sub deal spre lăzărescu cu bâte și topoare meșterite direct prin arini pe gârla vezi
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu () [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
unui ministru al culturii) un secol al sufletelor moarte scuipă sânge florile în glastră iar tu arunci gunoiul în stradă ca în evul mediu în care eu eram mai mult ca sigur trubadur 7. nu am tăcut am vorbit în șoaptă vorba mi-a supt-o luna ca pe o bomboană colorată pe calea peștelui au înflorit măslinii unei boli cristaline un crematoriu de vise e acum luna iar sâmburii sunt mici sicrie care halucinează primăveri când plouă dar clorofila e
ÎNSEMNĂRI ATROCE by Dușan Petrovici () [Corola-website/Imaginative/6925_a_8250]
-
seamă -, Fost-au odoare caste a^codrilor semeți, De pictorii romantici împrejmuite-n ramă Și tainic mângâiete în murmur de poeți. Din frăgezimi părându-mi brodați cu isihie Și smălțuiți cu boarea argintului cel pur, Ar fi de-ajuns o șoaptă de mag să li se-mbie încât să prinză aripi cu zborul spre azur... Viața-ntre gogleazuri când prea mi se agită, Sub tatuaj de riduri sporite-n luștri goi, Suplețea lor îmi pare anume plăsmuită: în sân să-mi
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
domol, cu aromatic fum; toți arborii de prin Livan, mireasă-soră,-n tine,-i ai; ești râu ce susură,-n Livan, de apă vie, sub lămâi. - Tu, vântule de miazănoapte și tu, vânt cald de miazăzi, suflați prin foi, ca niște șoapte, înmiresmându-mi, până-n zi, grădina-mi doldora de frupt, - ce-a lui e,-acum și nentrerupt. V Intrat-am în grădina mea, surato, nensurata mea: cules-am nardu-mi și-mbiere fostu-mi-a pâinea mea cu miere, și am băut din
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
aceleiași zile, Dostoievski cheamă un doctor și un preot pentru spovedanie și împărtășanie. În dimineața zilei de 28 ianuarie, Anna Grigorievna Dostoievskaia se trezește și își găsește soțul fixând-o cu privirea. « Știi, Ania, îmi spuse Feodor Mihailovici aproape în șoaptă, nu dorm de trei ore și mă tot gândesc, dar abia acum mi-am dat limpede seama că am să mor astăzi. » își amintește ea. Este rugată să citească la întîmplare din Noul Testament pe care Dostoievski îl mai păstra de la
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
câmpurile experienței, mintea se înspăimântă și legea străbaterii luminii siderale devine un mister producător de fioruri poetice. "Scrisoarea a II-a" se nutrește aproape numai din sarcasm, din contrastul dimensional. Labilitatea de sentiment, trecerea bruscă de la contemplație la violență, de la șoaptă la declamație constituie lirismul predominant al poeziei. Adversitatea materiei față de produsul spiritului îl convinge să renunțe la luptă sub cea mai sardonică amenințare: "De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumvaOamenii din ziua de-astăzi
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
silabe deschise (care se termină în vocale), în timp ce vocalele relaxate nu pot să apară decât urmate de o consoană, în silabe închise. În cele mai multe limbi toate vocalele se pronunță sonor, cu vibrarea coardelor vocale, în afară de cazul când se vorbește în șoaptă. Există totuși limbi (de exemplu între limbile native ale Americii de Nord) în care în vorbirea normală se disting și vocale surde. În limba română se observă un fenomen de desonorizare a vocalei "nesilabice" de exemplu de la sfârșitul cuvântului "bați" prin comparație
Vocală () [Corola-website/Science/298473_a_299802]
-
de Catul, marele admirator al poetei - revărsarea de pasiune descrisă sub aspectul fizic, cu elemente puternic contrastante, impresionează și astăzi, așa cum a impresionat și pe autorul care a scris ""Tratatul despre Sublim"". În această odă Sappho asistă, stând deoparte, la șoaptele a doi îndrăgostiți. Iată începutul poemului: Mi se pare întocma la fel cu zeii/ Omul care chiar dinainte îți șade/Și de aproape dulcile șoapte îți soarbe/ Capul plecându-l/Și surâsul fermecător ți-admiră"." Emoția care o încearcă pe
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
autorul care a scris ""Tratatul despre Sublim"". În această odă Sappho asistă, stând deoparte, la șoaptele a doi îndrăgostiți. Iată începutul poemului: Mi se pare întocma la fel cu zeii/ Omul care chiar dinainte îți șade/Și de aproape dulcile șoapte îți soarbe/ Capul plecându-l/Și surâsul fermecător ți-admiră"." Emoția care o încearcă pe Sappho o face să i se usuce limba în gură, capul să-i vâjâie, iar chipul îi este ""mai galben decât firul uscat de iarbă
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]