7,853 matches
-
cu care vorbeam să mai merg, devenise foarte violent, din cauza geloziei. Stăteam la el, cu familia lui, deja de vreo patru luni. Eram foarte curtată, aveam părul foarte lung, pentru țigani eram frumoasă rău. Până la urmă m-a furat alt țigan de la băiatul ăsta, lucrurile s-au complicat, nu ne-am înțeles, mă bătea și a trebuit să fug din Adjud. M-a ajutat un văr de-al lui să fug, mi-a dat bani și am ajuns în București, unde
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]
-
atât de lași râd pe înfundate sau în gura mare de epocă cu ironie și stil de ce nu tocmai acum când poezia e mai uscată decât bradul de Crăciun de anul trecut Un critic de treabă Citesc Anaďs Nin printre țigani. La capătul străzii Ipotești se vede marea azi nu m-a întrebat nimic inima nici un sentiment cenzurat am udat florile cu măsură iar cactușilor le-am făcut cu ochiul. Ceva ca un câine îmi latră în cap Stau singur și
Nicolae Coande by Nicolae Coan () [Corola-website/Imaginative/10270_a_11595]
-
Pentru 3,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 1930 orașul Huedin avea o populație de 5.401 locuitori, dintre care 2.883 maghiari (53,3%), 1.137 români (21,0%), 1.018 evrei (18,8%), 328 țigani (6,0%) ș.a. De-a lungul timpului populația orașului a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional în anul 2002 populația era formată din 61,06% ortodocși, 30,19% reformați, 3,5% penticostali, 1,89% romano-catolici, 1,37% greco-catolici, 0
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
de stat „Victor Ion Popa”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bârlad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,73%), cu o minoritate de țigani (1,67%). Pentru 11,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,95%). Pentru 11,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În urma alegerilor locale din 2016, din totalul
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
făcută pentru a proteja cât de cât orașul de poluarea din Combinatul Siderurgic. Cel mai bine amenajat este Cimitirul Eternitatea, râvnit și care face subiectul multor suspiciuni privind locurile de veci, în acest moment existând un mormânt neobișnuit al unui țigan, care este un cavou la suprafață, cu vitrină. Deși contravine regulilor, nimeni nu a luat nicio măsură nici în ziua de azi. Cel mai neamenajat și uitat cimitir este cel din Filești. Sunt trecute doar cartierele care figurează în actele
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
baptiști (2,5%) și greco-catolici (1,83%). Pentru 8,63% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. La recensământul din 2002 Lugojul avea o populație de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% țigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu satele din jur, populația este estimată la circa 55.000 - 60.000 locuitori. Actualmente, în Lugoj sunt înregistrate 1.692 de societăți comerciale cu capital privat dintre care: 39 societăți pe acțiuni, 19 societăți în nume
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
Dealul Perchiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Onești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,29% - 50.416 locuitori), 206 locuitori maghiari, 545 locuitori țigani, 24 locuitori germani, 50 locuitori greci, 14 locuitori ceangăi, 6 locuitori evrei etc. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,88% - 45.291 locuitori), cu o minoritate de romano-catolici (9,45% - 5.354 locuitori), 239 locuitori penticostali
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
străduțe, casele țăranilor fiind făcute din chirpici și acoperite cu trestie, în jurul domeniului familiei Károlyi. La sfârșitul sec. al XVIII-lea în oraș existau următoarele cartiere: Cartierul Meseriașilor, al Șvabilor, al Haiducilor, al Străzii-Mari, al Orașului-Nou, al Evreilor și al Țiganilor, având magistraturi aparte pe cartiere (Judele, notarul și un funcționar), iar țiganii aveau un voievod. Tot în secolul al XVIII-lea sunt amintiți și nobilii curiali, cum erau familiile Vaday și Tompe, care aveau proprietăți în oraș. Familiile Csiszar, Fekete
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
domeniului familiei Károlyi. La sfârșitul sec. al XVIII-lea în oraș existau următoarele cartiere: Cartierul Meseriașilor, al Șvabilor, al Haiducilor, al Străzii-Mari, al Orașului-Nou, al Evreilor și al Țiganilor, având magistraturi aparte pe cartiere (Judele, notarul și un funcționar), iar țiganii aveau un voievod. Tot în secolul al XVIII-lea sunt amintiți și nobilii curiali, cum erau familiile Vaday și Tompe, care aveau proprietăți în oraș. Familiile Csiszar, Fekete, Jasztrabszky, Irinyi, Luby, Medc, Szaploncai și Suhanyi, erau nobili inscripționali, aflându-se
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
industriale, în anul 1987 Băileștiul depășea cifra de 20 000 de locuitori. La recensământul din anul 1992 existau 22 344 locuitori dintre care 11 042 bărbați și 11 302 femei. Aici, pe lângă români mai trăiesc 5 maghiari, 7 germani, 814 țigani, și un singur sârb.
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
tătărești în perioada 1595-1600. Dintr-o catagrafie a satelor plășii Ialomița întocmită la 10 aprilie 1837 de epistatul Constantin Doicescu și înaintată Ocârmuirii județului Ialomița, aflăm că în acel an din cele 125 de familii ale Sloboziei 91 erau de țigani. Satul Slobozia avea în acel an 612 locuitori, erau lucrate 1.360 de pogoane de pământ (se cultivau numai grâu, porumb, orz și mei) și se aflau în proprietatea locuitorilor 161 de cai, 447 boi, 195 vaci, 672 oi, 8
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
cu autobuzele și înarmați cu bâte și unelte agricole la îndemnarea preoților ortodocși. Pe de altă parte, în conflict au intervenit și localnici maghiari de pe Valea Nirajului, care au incendiat autobuzele cu care veniseră românii din Ibănești sau Hodac și țigani. Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, evenimentele din martie 1990 s-au soldat cu 278 de victime. Suprafața totală a orașului este de 66,96 km² și are 203,1 km rețea de transporturi auto, 175 km străzi
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
în Dâmbul Pietros. Stilul ales a rămas la rădăcinile puritane și transilvănene, astfel clădirea face o aluzie la vechile biserici fortificate. Conform recensământului din 1992, după etnie locuitorii se împart în: "84 492" maghiari, "76742" români, "558" germani, "3 259" țigani, "156" evrei, "128" alte etnii. După recensământul din 2002 a rezultat următoarea structură etnică: din totalul de 150041 locuitori ai municipiului sunt 75533 români, 70108 maghiari, 3660 țigani, 304 germani etc.. Evoluția structurii etnice începând din 1850 În municipiul Târgu
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
se împart în: "84 492" maghiari, "76742" români, "558" germani, "3 259" țigani, "156" evrei, "128" alte etnii. După recensământul din 2002 a rezultat următoarea structură etnică: din totalul de 150041 locuitori ai municipiului sunt 75533 români, 70108 maghiari, 3660 țigani, 304 germani etc.. Evoluția structurii etnice începând din 1850 În municipiul Târgu Mureș trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, care datează încă din Evul Mediu. Cronica Săsească din Brașov, care a fost tipărită în anii 1847-1848 spune
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
după religie în mod tradițional sunt romano-catolici și reformați. Ei trăiesc în zone compacte unde alcătuiesc o majoritate covârșitoare. Cea mai importantă astfel de zonă este Valea Rece (în ), o stradă cu case și blocuri sociale. Minoritatea este alcătuită de către țiganii numiți "gabori", care își păstrează tradițiile și vorbesc limba romani. Romii din Târgu Mureș și din Sângeorgiu de Mureș au jucat un rol important în timpul conflictului interetnic din 1990. Premisa evenimentelor a fost faptul că la data de 10 februarie
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
de stat responsabil pentru conviețuirea etnică și religioasă din Ungaria, Zoltán Balog. Premierul ungar, Gordon Bajnai, care a primit la audiență romii respectivi în Sala Munkácsy din Parlament, a declarat că în momentul în care a fost scandată propoziția respectivă țiganii mureșeni „au ajuns în cadrul națiunii maghiare”. Contextul politic din Transilvania, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a dovedit a fi favorabil populației de naționalitate română, care până în acel moment avea statutul de populație tolerată, fără drepturi egale cu restul
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
în șașe ani, în timp de pace, pentru a avea sub control mișcările demografice, mai ales pentru grăniceri. Potrivit conscripției anilor 1836-1842, populația de la compania din Bozovici era de 2600 de suflete. Nu erau recenzați străinii din Bozovici, iar pentru țigani s-a stabilit că pot să-și facă locuințe mici din lemn, dar numai la marginea satului. În punctul central s-a fixat centrul civic cu clădirile cele mai importante, adică primăria, biserica, școala. La desființarea Graniței, în 1872 numărul
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Viezuri. Este situată lângă apă râului Sărăcinești între dealul Coasta Luncii și Pirigu, la 12 km departe de capitală județului și la 5 km de a plaiului. Are o populație de 660 locuitori (în care intră și 18 familii de țigani)". În dicționarul geografic al județului Vâlcea al lui C. Alessandrescu ed. 1893, în cadrul comunei Păușești-Măglași figurează și satul Chiciora. Astșăzi se mai păstrează în toponomie denumirea de Chiciora dată unui cătun al actualului sat Ulmețel. Căminul Cultural ca instituție a
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
19. Anton, scutelnic a comisului Fotache 20. Enachi Chebac, scutelnic a comisului Fotache 21. Lupul Chebac, scutelnic a comisului Fotache 22. Constandin Chipaila, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 23. Ursache, vier, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 24. Șerban, țigan de acolo 25. Case cu femei văduve de la acest sat 26. Țigani 27. Tudora, babă 28. Nastasie Recensămintele Moldovei din anii 1772-1773 și 1774. (P.G. Dimitriev-Moldova în epoca feudalismului) Acest text a fost obținut prin grijă d-lui inginer Vasile
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
Fotache 21. Lupul Chebac, scutelnic a comisului Fotache 22. Constandin Chipaila, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 23. Ursache, vier, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 24. Șerban, țigan de acolo 25. Case cu femei văduve de la acest sat 26. Țigani 27. Tudora, babă 28. Nastasie Recensămintele Moldovei din anii 1772-1773 și 1774. (P.G. Dimitriev-Moldova în epoca feudalismului) Acest text a fost obținut prin grijă d-lui inginer Vasile FATU, născut în satul Sivita.
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
Este și ea prezenta prin AVICOLA Bucesti profilata pe găini ouătoare și de carne aparținând unei firme din Tecuci. În prezent se găsesc mai multe asociații agricole printre care: La mijlocul secolului XIX Ivestiul era un centru renumit al olăritului. Astăzi țiganii rudari din mahalaua stadionului « Nicu Nour » mai fabrică cărămizi subțiri pentru sobe și cărămizi. Până în 1856 când Iveștiul devine târg în localitate se practicau meșteșuguri casnice, pe la mijlocul secolului XVIX, centru de împletituri, sfoară.frânghii.săpun sau lumânări.Se mai fabrică
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
vestul Europei. În 2000 aveam bărbați 5039, femei 4875, tineri între 0 și 19 de ani 36% la sută, între 20-60 de ani 47% iar bătrâni 17%. Populația activă este de 2760. Persoane de etnie română sunt 80% iar 20% țigani. Înaite de război aproximativ 80% erau români de riț ortodox astăzi 99% sunt ortodocși și 1% adventiști și catolici.
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
lungime a satului. Astfel satul e protejat de uscatul vânt nordic. Primăvară, aceste păduri duc la o topire treptată a zăpezilor ce face ca terenurile să-și stocheze cu ușurință cantitatea necesară de apă. În Muncelul de Sus nu sunt țigani cum sunt în satele vecine, iar acest lucru i se datorează boierului. El a adus străini pentru lucrarea pământului, în special ruși, lucru ce e confirmat de pergamentul lui Dimitrie Sturdza aflat la Arhivele Statului din București. Astfel, în satul
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
nu mai puțin de 559 de persoane fiind deportate (circa un sfert din totalul populației). Exodul germanilor s-a produs de-a lungul perioadei comuniste și în final, după 1990. Astăzi satul este majoritar român, cu o comunitate consistentă de țigani (circa 250). Evoluția populației, structurată pe etnii:
Bulgăruș, Timiș () [Corola-website/Science/301346_a_302675]