9,827 matches
-
în care se fac corect literele, cum se unesc în silabe și cuvinte, cum se fac operațiile aritmetice sau cum se află subiectul, predicatul etc., operații care în condițiile handicapului de intelect și limbaj cresc incidența disfuncționalității lor, învățarea devenind abstractă și dificilă. Având în vedere schimbarea condițiilor învățării, când cunoștințe achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, acestea se tezaurizează în stocul memoriei, iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării. Așa se explică discalculia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
capacității de abstractizare și de reprezentare simbolică prin intermediul cuvântului. Să ne referim succint și la legitățile psihologice ce guvernează procesul de învățare, care are la bază limbajul, vorbit și scris, element care diferențiază pe om de animal prin implicarea gândirii abstracte. Prin limbaj s-a extins mediul de acțiune al omului, având la bază variate forme de transmitere a experienței acumulate de întreaga specie umană în timp și în prezent. Învățarea începe odată cu nașterea, când copilul reacționează cu precădere la stimulii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
presupune numeroase reguli care reglementează modul în care se fac corect literele; cum se face scăderea, înmulțirea etc.; cum se află subiectul, predicatul etc., operații care în condițiile handicapului de intelect și de limbaj cresc incidența disfuncționalității lor, învățarea devenind abstractă și dificilă. Având în vedere schimbarea condițiilor învățării de la caz la caz, cunoștințele achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, ele însă se tezaurizează în stocul memoriei iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
adaptează în circumstanțe schimbătoare la stimuli din mediul înconjurător. Competențele și abilitățile acțional-motorii sunt aleatorii, fără motivație logică, de aceea practic le desfășoară haotic. Flexibilitatea comportamental-acțională și comprehensivă sunt precare, apelând la gesturi și expresii automatizate mecanic, comunicarea verbală fiind abstractă, difuză. Terapeutul specializat face eforturi pentru a-1 determina la realizarea legăturilor dintre simbol și semnificație. Fiind lipsiți de creativitate și de efortul cognitiv al înțelegerii, este necesară răbdarea și perseverența pentru un minim grad de colaborare din partea copilului. Subliniem
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de B. Inhelder autoarea precizează și analizează consecințele acesteia atunci când debilul este plasat, în contextul social, în fața unor solicitări care depășesc posibilitățile sale. În timp ce operațiile concrete devin securizante, bazându-se pe date perceptiv reale adică stabile și permanente, operațiile logice, abstracte, apar ca riscante, manipulându-se date care nu pot fi controlate direct. Având în vedere activitatea nervoasă superioară (A.N.S.) la copiii anormali și normali, particularitățile formării reflexelor condiționate, ale elaborării diferențierilor, particularitățile celui de-al II-lea sistem de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
metodele intuitive nu se confundă cu cele active, întrucât primele fac apel la mecanisme psihologice diferite față de cele implicate în metodele active și în consecință ele nu asigură randamentul educațional realizat prin practicarea metodelor active. Caracterul, uneori prea verbal, formal, abstract al instructajului datorat neglijării acțiunilor practice generează dificultăți frecvente de învățare. Menționăm că, pe lângă calitatea lor de a crea un câmp motivațional pozitiv, condiție indispensabilă pentru actualizarea potențialităților și mobilizarea aptitudinilor, metodele formative dispun și de o structură cognitivă precisă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în această categorie. Această întârziere simplă, ușoară se caracterizează prin alterări fonematice care constau în inversiuni, omisiuni, contaminări de foneme, sau reducerea grupelor consonantice la una din consoanele constitutive, astfel încât inteligibilitatea limbajului este în general păstrată, mai puțin a cuvintelor abstracte și a cuvintelor de legătură. Toate aceste aspecte deficitare urmează a fi eliminate spontan ori prin preocuparea sporită din partea familiei și a educatoarei, până la 5 ani. Această încetinire în procesul de maturizare neuro și psihofiziologică poate fi consecința unor afecțiuni
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se apreciază eficacitatea metodelor logopedice, dar și o serie de factori ce țin de particularitățile psiho-individuale ale handicapaților. Printre aceștia aș numi Q.I. care este foarte divers chiar la indivizii care se încadrează în același lot. Cei cu inteligența abstractă au capacitatea de a diferenția și a opera ușor cu simbolurile verbale, de aceea și tulburările apar mai rar, iar corectarea se face mai ușor. Subiecții cu o inteligență concretă au o mare capacitate de imitare a modelului și de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca termen referențial, substantivele se grupează în diferite clase semantice relativ omogene, chiar dacă nu în mod tranșant delimitate și delimitabile, între care intervin și unele deosebiri de natură morfologică și sintactică. Substantive concrete și substantive abstractetc "Substantive concrete [i substantive abstracte" Distincția este asigurată de deosebirea, sesizabilă, între „obiectele” denumite de substantive, în interiorul raportului realitate extralingvistică-gândire-limbă. Sunt concrete substantivele care denumesc, prin intermediul noțiunii, clase de obiecte considerate global, la nivel conceptual, dar în același timp delimitabile, în substanțialitatea lor fixată în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sensibile și, cele mai multe, reprezentabile în mod direct, în conștiința subiectului vorbitor, cel mai adesea, prin imaginea unui obiect individual: munte, corabie, copil, floare, pește, dar și în afara acestui tip de reprezentare: sare, făină, unt, fără a fi, însă nereprezentabile. Sunt abstracte substantivele care denumesc concepte: adevăr, libertate, conștiință, ideologie, filozofie etc. sau care absolutizează, noțional, trăsături ale „obiectelor”, stări în care se pot afla „obiectele” sau relațiile dintre „obiecte”: frumusețe, inteligență, delicatețe, teamă, neliniște, prietenie, iubire, ură etc. Substantivele abstracte denumesc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sunt abstracte substantivele care denumesc concepte: adevăr, libertate, conștiință, ideologie, filozofie etc. sau care absolutizează, noțional, trăsături ale „obiectelor”, stări în care se pot afla „obiectele” sau relațiile dintre „obiecte”: frumusețe, inteligență, delicatețe, teamă, neliniște, prietenie, iubire, ură etc. Substantivele abstracte denumesc obiecte nereflectate în conștiința lingvistică a subiectului vorbitor prin intermediul simțurilor. Interpretarea lingvistică a realității extralingvistice implică două trepte: a) a sensibilului și b) a inteligibilului (logicului). Substantivele concrete reflectă lumea prin trecerea de la treapta sensibilului la treapta inteligibilului, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conștiința lingvistică a subiectului vorbitor prin intermediul simțurilor. Interpretarea lingvistică a realității extralingvistice implică două trepte: a) a sensibilului și b) a inteligibilului (logicului). Substantivele concrete reflectă lumea prin trecerea de la treapta sensibilului la treapta inteligibilului, cu asumarea celei dintâi. Substantivele abstracte reflectă lumea direct prin treapta inteligibilului. Unele substantive polisemantice pot fi abstracte prin sensul lor direct conceptual sau concrete prin înscrierea în sfera „obiectelor” delimitabile și reprezentabile. Termenul frumusețe, de exemplu, este substantiv abstract când exprimă conceptul în sine: „Tu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
implică două trepte: a) a sensibilului și b) a inteligibilului (logicului). Substantivele concrete reflectă lumea prin trecerea de la treapta sensibilului la treapta inteligibilului, cu asumarea celei dintâi. Substantivele abstracte reflectă lumea direct prin treapta inteligibilului. Unele substantive polisemantice pot fi abstracte prin sensul lor direct conceptual sau concrete prin înscrierea în sfera „obiectelor” delimitabile și reprezentabile. Termenul frumusețe, de exemplu, este substantiv abstract când exprimă conceptul în sine: „Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie.” (M. Eminescu, I, p. 29) și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
inteligibilului, cu asumarea celei dintâi. Substantivele abstracte reflectă lumea direct prin treapta inteligibilului. Unele substantive polisemantice pot fi abstracte prin sensul lor direct conceptual sau concrete prin înscrierea în sfera „obiectelor” delimitabile și reprezentabile. Termenul frumusețe, de exemplu, este substantiv abstract când exprimă conceptul în sine: „Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie.” (M. Eminescu, I, p. 29) și substantiv concret când exprimă, prin metonimie, obiecte caracterizate prin însușirea denumită substantival: „Frumsețile-ne tineri bătrânii lor distrug.” (M. Eminescu, I, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
29) și substantiv concret când exprimă, prin metonimie, obiecte caracterizate prin însușirea denumită substantival: „Frumsețile-ne tineri bătrânii lor distrug.” (M. Eminescu, I, p. 59) $=fete frumoase$$. Între cele două clase semantice de substantive intervin deosebiri morfologice și sintactice: • Substantivele abstracte nu realizează singure întreaga pardigmă a categoriei determinării. Se poate spune „I-am cumpărat bicicletă.”/„ I-am cumpărat o bicicletă.”/„ I-am cumpărat bicicleta.”, dar enunțuri precum „Are inteligență/frumusețe/prostie, etc.”, chiar dacă intervin uneori în vorbire, sunt nespecifice sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I-am cumpărat bicicletă.”/„ I-am cumpărat o bicicletă.”/„ I-am cumpărat bicicleta.”, dar enunțuri precum „Are inteligență/frumusețe/prostie, etc.”, chiar dacă intervin uneori în vorbire, sunt nespecifice sau chiar contrazic spiritul limbii sau corectitudinea sintactică. Întrebuințarea nearticulată a substantivelor abstracte este condiționată de diferiți factori sintactico-semantici sau numai sintactici (verbe, prepoziții): „Dispune de (se caracterizează prin) inteligență, frumusețe, prostie, ticăloșieetc.”. Întrebuințarea cu articol nehotărât este condiționată de prezența unui determinant calificativ sau apreciativ: „Are o inteligență ieșită din comun.”, „Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
voință...”, „Se distinge printr-o frumusețe...” nu sunt reperabile, decât dacă articolul nehotărât este încărcat, prin accentuare, cu valori stilistice deosebite, preluând și sarcina semantică a unui determinant superlativ lăsat neexprimat; „Are o voință!” înseamnă „Are o voință nemaipomenită!” • Substantivele abstracte sunt incompatibile cu sensul gramatical de plural; când sunt întrebuințate la plural, în limbajul popular, mai ales, substantivele trec în clasa substantivelor concrete, odată cu producerea unor modificări în sfera lor semantic-lexicală; pluralul prostii caracterizează substantivul concret prostie cu sensul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
popular, mai ales, substantivele trec în clasa substantivelor concrete, odată cu producerea unor modificări în sfera lor semantic-lexicală; pluralul prostii caracterizează substantivul concret prostie cu sensul de ‘fleacuri’ sau de ‘fapte nechibzuite’: „Am făcut mai multe prostii în viața asta...”. Substantivul abstract prostie, întrebuințat numai la singular, absolutizează noțional o trăsătură intelectuală de sens negativ, ‘lipsă de inteligență’: „Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri,/Privind în urmă prostia imobilă.” (M. Eminescu, IV, p. 333) Substantive continue și substantive discontinuetc "Substantive continue
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai multe substantive nu cunosc opoziția singular vs plural, dezvoltând, sau numai sensul de singular, sau numai sensul de plural. Substantivele defective de plural, care cunosc, adică, numai sensul de singular, formează subclasa substantivelor singularia tantum. Se cuprind aici: • substantive abstracte: bunătate, creativitate, dreptate, gândire, inteligență, înțelepciune, nimicnicie, marxism, somn etc.; • substantive concrete generice: aer, aur, apă, făină, lapte, miere, piper etc.; • substantive concrete denumind jocuri sportive: atletism, gimnastică, fotbal, tenis etc.; • substantive comune sau proprii, denumind „obiecte” unice: lună, soare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pluralia tantum sunt folosite, uneori, în limba română actuală, și la singular: un pantalon. Unele substantive defective de număr sunt întrebuințate și la termenul corelativ al opoziției dar concomitent cu modificări semantice lexicale și, uneori, numai în structuri fixe. Substantivul abstract singularia tantum bunătate, de exemplu, denumește, conceptual, o trăsătură morală. Cu acest sens lexical este incompatibil cu sensul gramatical de ‘plural’. Pluralul bunătăți este un substantiv concret exprimând o realitate de natură gastronomică. Alte substantive rămân defective de număr dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I’, sens gramatical care se impune în constanta definitorie a pronumelui. Sensul „lexical” concret variază în funcție de cadrul deictic concret, în timp ce sensul gramatical rămâne invariabil. Pronumele aceasta, pe lângă sensurile concrete, variabile în funcție de contextul sintactic, se caracterizează și printr-o componentă semantică abstractă, proprie, constantă - sensul lexico-gramatical ‘apropierea de locutor’:„Ceea ce am nemijlocit este simpatia... aceasta o ai întreagă.”( M. Eminescu, Proză literară, p. 90) Sub aspect morfologic, identitatea specifică a pronumelui, la nivelul întregii clase, nu numai la nivelul unor subclase de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumele exprimă cantitatea numerică a obiectelor. Corespunde categoriei gramaticale a numărului de la substantive, cu care intră în raporturi semantice asemănătoare cu cele dintre adverbele de timp (ieri, azi, mâine) și categoria gramaticală a timpului, adică un raport de tipul concret/abstract; pronumele de cuantificare este expresia concretă a numărului obiectelor (substituite) pentru ceea ce categoria gramaticală a numărului este expresia abstractă, redusă la minim, la opoziția binară singularitate-pluralitate. Și tot așa cum adverbele pot anula polisemantismul unui timp gramatical prin opoziția lexicală concretă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asemănătoare cu cele dintre adverbele de timp (ieri, azi, mâine) și categoria gramaticală a timpului, adică un raport de tipul concret/abstract; pronumele de cuantificare este expresia concretă a numărului obiectelor (substituite) pentru ceea ce categoria gramaticală a numărului este expresia abstractă, redusă la minim, la opoziția binară singularitate-pluralitate. Și tot așa cum adverbele pot anula polisemantismul unui timp gramatical prin opoziția lexicală concretă dintre ele: plec azi/plec mâine, tot așa, pronumele de cuantificare poate anula omonimia singular-plural: un pui/doi pui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la acest capitol și le numesc numerale, atribuie unor categorii de numerale altă identitate morfologică: „Numeralele multiplicative sunt adjective și adverbe.” (G.A.I, p. 193), „Numeralele adverbiale (de repetiție) sunt adverbe.” (I, p.195), „Numeralele fracționare... exprimă un număr abstract sau un număr concret cu valoare substantivală.” (I, p. 192), ” Numeralele multiplicative sunt, de fapt, participiile (...) unor verbe de conjugarea a IV-a.” (G.A., vol.I, p. 190), " Numeralul (...) colectiv poate avea valoarea unui adjectiv ( amândoi copiii) sau a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
douăzeci și doi au trecut clasa (anaforic).Trei dintre ei / aceștia / elevi au luat premiu.(cataforic)." (vol.I, p.291) Planul semantic al acestor termeni înscriși de gramatica tradițională în clasa Numeralului se caracterizează prin două straturi: • al unui sens abstract, constant: „trei”, nu cinci! • al unui sens concret, variabil, în funcție de situația de comunicare: „oameni” etc., întocmai, de exemplu, ca pronumele aceștia din enunțul „Aceștia s-au întors de la mare.”, al cărui plan semantic cuprinde: • sensul abstract, constant „apropierea de locutor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]