72,350 matches
-
inclusiv pe România. Ținând cont de aceste constatări, se poate aprecia că piețele financiare aduc ca noutate și ca progres în economia globală următoarele: transferul capitalului din țările cu excedent în contul curent al țărilor cu deficit de capital; ajutor acordat țărilor cu economia în tranziție pentru integrarea lor în sistemele financiare internaționale, care, inteligent folosit, poate stimula dezvoltarea economică. Pe de altă parte, aceleași piețe financiare pot fi cauza: crizelor financiare și economice care se transferă din țările dezvoltate; statele-națiune
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
trilioane de dolari rezervă bugetară. În ultimii cinci ani, China a investit 218 miliarde de dolari în întreaga lume, din care 34,8 au ajuns în Europa, 28 de miliarde, în SUA (alături de alte 2.000 de miliarde de dolari acordați ca împrumut) în Canada și America Latină 61 de miliarde de dolari, 70 de miliarde de dolari în Africa, zona unde China își concentrează atenția financiară. Este interesantă poziția a 150 de milioane de americani față de dificultățile financiare ale SUA din
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
neglijate și terenuri agricole nelucrate, stagii de pensii incomplete etc.). O țară responsabilă pentru cetățenii săi încearcă să gestioneze fenomenul migrației luând în considerare și perspectiva reîntoarcerii celor plecați și asigurarea condițiilor de viețuire, completarea deficitului de populație, asistența continuă acordată emigranților. Prin importanța, amploarea fenomenului și durata acestuia, gestiunea situației emigranților poate constitui o anexă la strategia națională de dezvoltare a unei țări, generatoare de emigranți pe care să-i considere temporari și să le pregătească revenirea în țara de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Târgurile de job-uri pentru străinătate sunt obișnuite și în România, mai ales în București și marile orașe cu învățământ superior. O modalitate care și-a dovedit eficiența de atragere de talente și inteligență o reprezintă învățământul superior prin bursele acordate studenților, masteranzilor, doctoranzilor etc., existând certitudinea că mulți dintre aceștia vor rămâne în străinătate. Țările cu rata de creștere demografică cronic negativă (Europa, Japonia, SUA etc.) au riscul ca, în perspectivă, populația alogenă (imigranții) să devină majoritară. Este o etapă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
studenți, cifrele neoficiale însă ridică numărul tinerilor care studiază în străinătate la aproximativ 50.000. Cei mai mulți preferă să studieze în Marea Britanie, pe locul doi se află Olanda, Danemarca, pe locul trei. Atracția acestor țări se explică și prin sistemul burselor acordate sau prin alte facilități. De exemplu, în Danemarca, se permite accesul gratuit la anumit programe de studiu. Piața academică globală devine mai competitivă ca oricând. Țări precum China, Coreea de Sud sau Arabia Saudită au făcut o prioritate în crearea unor universități Worldclass
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ajunge, în acest fel, la stipularea de acorduri de program, protocoale de intenție și relații de parteneriat, cu scopul de a garanta eficiența și posibilitatea susținerii fiecărei intervenții implementate, așa cum este și cazul parteneriatului nostru italiano-român. - Vă mulțumim pentru interviul acordat. Interviu realizat de Adriana Cristina GAVRILIU Centralizare și descentralizare în sistemul de asistență socială Interviu cu Alexandru Cătălin DICU, Director General, Direcția de Asistență Socială a Municipiului București - Stimate domnule director general, aș dori, pentru început, să ne spuneți câteva
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
concesionarea serviciilor către operatori privați, acreditați ca furnizori de servicii sociale, care respectă standardele minimale de calitate și vor prelua rolul de autorități responsabile cu finanțarea și monitorizarea acestor servicii. Vă mulțumesc în numele cititorilor Revistei de Asistență Socială pentru interviul acordat. Interviu realizat de Valentina RUJOIU Asistența socială ca practică și formare profesională: standarde profesionale, evaluare, monitorizare și supervizare Prof. univ. dr. Elena Zamfir, Universitatea București În loc de introducere: asistența socială și societatea Teoriile privind noua configurație a sistemelor sociale în procesul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pentru calificarea beneficiarilor: gradul de acoperire a nevoii specifice de asistență socială: în extensie, dar și ca nivel de profunzime (ce proporție dintre cei aflați într-o situație anume de dificultate fac obiectul asistenței sociale; în ce grad asistența socială acordată îi scoate pe cei asistați din situația de dificultate). O asemenea evaluare a instrumentelor de incluziune a celor care se califică pentru sistemul de ajutor evidențiază atât o estimare corectă a nevoii, cât și posibilitatea acoperirii tuturor nevoilor în funcție de gradul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
În general, programele de tip 16, care prezintă un potențial nociv mai mare la adresa minorilor, tind să fie clasificate mai corect decât programele de tip 12 și apoi decât cele de tip AP. Cu cât „riscul” crește, cu atât atenția acordată respectării criteriilor și reglementărilor legate de clasificare se accentuează și ea, iar erorile se diminuează. SHAPE \* MERGEFORMAT Durata semnului de avertizare. Durata semnului care însoțește programele TV (de tip AP, 12 sau 16) are o deosebită importanță, permițând identificarea categoriei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
aibă cea mai mare pondere a anunțurilor de avertizare cu o durată adecvată, programele de tip 16 tind să fie cel mai corect clasificate și semnalizate. Cu cât „riscul” de afectare a minorilor prin programe TV crește, cu atât atenția acordată respectării reglementărilor legate de clasificare și semnalizare tinde să se accentueze, iar erorile se reduc. Criteriul filtrului orar, al plasării corespunzătoare a programelor în grilă (la ore adecvate), rămâne unul dintre mai respectate criterii utilizate pentru protecția telespectatorilor minori (pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
faptul că anumite probleme reprezintă veritabile amenințări la adresa comunității. Dependența de droguri, de alcool, delincvența, discriminarea, destrămarea familiei, violența intrafamilială se asociază cu însemnate costuri financiare și ideologice. Comunitatea indică modul de abordare a acestor tipuri de probleme, iar răspunsurile acordate implică valorile societății în raport cu subiecte sensibile (structura familiei, protecția copilului, relațiile interetnice, etosul muncii etc.). Datorită faptului că agențiile sunt preocupate de probleme ce ridică aspecte ce țin de riscuri de natură financiară și ideologică, apare necesitatea instituirii a două
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
că agențiile sunt preocupate de probleme ce ridică aspecte ce țin de riscuri de natură financiară și ideologică, apare necesitatea instituirii a două tipuri de control: unul extern, asupra agenției, și altul intern, asupra muncii de asistență socială. 4. Autonomia acordată fiecărui profesionist reflectă autonomia acordată profesiei ca întreg. Dacă la nivelul comunității există ezitări privind acordarea autonomiei unei profesii, atunci vor exista presiuni pentru supervizarea specialistului, luat individual. Autonomia depinde direct de gradul în care există un consens cu privire la obiectivele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
probleme ce ridică aspecte ce țin de riscuri de natură financiară și ideologică, apare necesitatea instituirii a două tipuri de control: unul extern, asupra agenției, și altul intern, asupra muncii de asistență socială. 4. Autonomia acordată fiecărui profesionist reflectă autonomia acordată profesiei ca întreg. Dacă la nivelul comunității există ezitări privind acordarea autonomiei unei profesii, atunci vor exista presiuni pentru supervizarea specialistului, luat individual. Autonomia depinde direct de gradul în care există un consens cu privire la obiectivele profesiei. Dacă există puternice segmente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și tipurile acesteia. Spre exemplu, Asociația Profesională a Asistenților Sociali din Noua Zeelandă (AOTEAROA) (O’Donoghue, Kieran, 2000) a stabilit următoarele scopuri ale supervizării: - asigurarea clarității rolurilor și responsabilităților asistentului social; - încurajarea asistentului pentru a îndeplini obiectivele profesiei; - încurajarea calității serviciilor acordate celor asistați; - încurajarea dezvoltării profesionale și asigurarea de suport personal; - asigurarea de asistență pentru identificarea și tratarea situațiilor de stres; - analizarea resurselor aflate la dispoziția asistentului și discutarea problemelor care apar atunci când acestea sunt inadecvate; - asigurarea unui mediu pozitiv în cadrul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
globale ale personalității. Rezultatele obținute prin această nouă orientare metodologică sunt expuse în lucrările De la incertitudine le decizie (V. Ceașu, 1972), Rolul factorilor de personalitate în eficiența muncii în industria electronică (M. Mamali, 1977), Psihologia zborului (V. Ceaușu, 1976). Atenția acordată analizei muncii ca punct de plecare pentru activitatea psihologilor se reflectă și prin numeroasele psihoprofesiograme și monografii profesionale elaborate atât de către psihologii din institutele de cercetări, cât și de cei din producție (M. Peteanu și colab., N. Jurcău, Z. Bogáthy
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
5), cât și pentru asigurarea unui climat de muncă satisfăcător și menținerea moralului membrilor echipei (5). Liderul care adoptă acest stil își îndeplinește sarcinile de conducere încercând să obțină un compromis, o „cale de mijloc” între exercitarea autorității și grija acordată satisfacției angajaților. Liderul este preocupat de menținerea echilibrului în atenția și efortul investit în direcția oamenilor și a rezultatelor pe care aceștia trebuie să le obțină, dar fără a încerca să introducă vreo schimbare în starea de lucruri existentă, conformându
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
obiective. În loc de a mai cere șefului sprijin și dirijare, angajații recurg la rețeaua informatică pentru a solicita sprijin din partea altor angajați, colegi de lucru. Orientările actuale în domeniu nu mai pledează pentru armonizarea interesului în productivitate cu atenția și considerația acordate factorului uman. Unii oameni au nevoie să fie dirijați, uneori oamenii trebuiesc dirijați, alți oameni, alteori - nu. Liderul eficient sesizează exigențele și prioritățile situației, evaluând în mod realist și cu promptitudine resursele de care dispune și mijloacele în care ele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acest caz a fost vorba de o reînviere a unei tradiții. Conducerea de atunci a Combinatului Siderurgic a încercat cu consecvență să identifice și să înțeleagă problemele oamenilor muncii, să le influențeze și să le rezolve. Acest fapt explică încrederea acordată chiar de la început psihologiei, sociologiei și ergonomiei. În plus, s-au creat condiții unice din punct de vedere material, tehnic, organizațional și financiar, asigurându-se astfel un statut special pentru psiholog și pentru laboratorul de psihologie. Ca răspuns la aceste
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
crescută a rezidenților din mediul rural spre religiozitate, precum și o scădere a diferențelor dintre oraș și sat, în ultimii 15 ani. În 1993 orășenii acordau semnificativ mai puțină importanță religiei în viața lor decât sătenii. De asemenea, diferența între importanța acordată lui Dumnezeu ls sat și oraș era statistic semnificativă. Datele din REF Ref126753346 \h \* MERGEFORMAT Figura 5 și REF Ref126753357 \h \* MERGEFORMAT Figura 6, indică o reducere importantă a diferenței dintre religiozitatea sătenilor și cea a orășenilor între anii 1993
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și oraș era statistic semnificativă. Datele din REF Ref126753346 \h \* MERGEFORMAT Figura 5 și REF Ref126753357 \h \* MERGEFORMAT Figura 6, indică o reducere importantă a diferenței dintre religiozitatea sătenilor și cea a orășenilor între anii 1993 și 2005. Deși importanța acordată religiei și lui Dumnezeu se află la cote mai crescute în oraș, comparativ cu situația de acum 12 ani, totuși diferențele între cele două medii rezidențiale rămân statistic semnificative. Rezultatele analizelor longitudinale validează pe de o parte ipoteza unei religiozități
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este, în general considerată o notă mare. Prin urmare, aceste răspunsuri indică proporția aproximativă a populației urbane românești care, deși crede în Dumnezeu, nu își organizează viața în funcție de această credință. REF Ref118866478 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 3 arată că nota medie acordată importanței religiei de către persoanele din diferite categorii de educație și de vârstă variază semnificativ statistic. Persoanele de peste 61 de ani acordă nota 9 (aproximativ) importanței religiei în viața lor, față de nota 8,50 în cazul celor de sub 40 de ani
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
persoană intervievată și operatorul de anchetă. Contextele în care există o cunoaștere reciprocă, precum relațiile părinți-profesori sau cele dintre prieteni, par să permită o mai mare sinceritate a comunicării pe teme religioase. Anexe Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Variația importanței acordate religiei în propria viață: Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? Educația: cel mult primară gimnazială, profesională liceală postliceală, universitară Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,97 8,81 8,54 8,54 Vârsta: sub 40 41-60
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai mare sinceritate a comunicării pe teme religioase. Anexe Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Variația importanței acordate religiei în propria viață: Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? Educația: cel mult primară gimnazială, profesională liceală postliceală, universitară Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,97 8,81 8,54 8,54 Vârsta: sub 40 41-60 peste 61 Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,53 8,65 8,94 Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4. Cât de des vă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? Educația: cel mult primară gimnazială, profesională liceală postliceală, universitară Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,97 8,81 8,54 8,54 Vârsta: sub 40 41-60 peste 61 Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,53 8,65 8,94 Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4. Cât de des vă rugați lui Dumnezeu în afara serviciilor religioase? Sex Vârstă Total masculin feminin Sub 40 41-60 Peste 61 Zilnic 52,6% 70,9
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
context și interese, iar pentru alții nu. Dat fiind faptul că nu dispunem de date de tip „panel” în ceea ce privește încrederea, vom folosi în locul acesteia o măsură proximă (chiar dacă mai restrictivă), evaluarea generală a tipului de vot. Ne referim la votul acordat constant unui anumit partid, la votul variabil, la non-vot și la votul „afon” (cei care nu pot aprecia sau nu vor să răspundă sau, altfel spus, la votul ignorant). Raportat la totalul populației din mediul urban, 47% declară că votează
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]