7,862 matches
-
evidență măreția Ceahlăului. „Ceahlăul era domnul din veac. Către el se întorceau cei mai mulți, către el suspinau acei care se depărtaseră de obârșie, colonizând câmpiile și întinzând aria neamului." sau „Pe stânga Ceahlăului, cu nenumăratele sale turnuri de stânci, săpate pe adâncul cerului, se înalță în aer ca un fantastic castel de aur zidit de mâna fermecată a vreunui vrăjitor din povești". Lectura trebuie să aibă un conținut veridic, care să se raporteze la regiuni precise, nu să trateze în general despre
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
păcatului izvorăsc din acel suflet păcătos care a gustat din belșug plăcerea și durerea păcatului și dorește acum din toată ființa lui izbăvirea de el și îndreptarea. Proorocul își dădea seama că păcatul îl coborâse în cele mai de jos adâncuri, iar rugăciunea trebuia să-l ridice pe cele mai înalte culmi, să-l îndepărteze de păcat și să-l apropie cât mai mult de Dumnezeu. Totodată, el își dă seama că de vreme ce natura omenească este încărcată cu povara păcatului strămoșesc
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
După concepția celor vechi, inima este nu numai organul principal al corpului omenesc, dar ea constituie în același timp și sediul sufletului, deoarece în Vechiul Testament cuvântul „inimă” este folosit pentru cugetul sau sufletul omenesc. Ca atare, inima este considerată sediul adâncurilor celor mai ascunse ale omului. Și, din păcate, „inima omului este mai vicleană decât orice. Cine o va cunoaște? Eu, Domnul, pătrund inima și cerc cele dinăuntru”. Atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament, inima e pusă adeseori în opoziție
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
te voi scoate și tu Mă vei preaslăvi”. Străbătând timpul și spațiul, trebuie să ne oprim la Psaltire să o citim, să medităm asupra înțelesurilor ei și să o trăim din plin. Să urmăm pe David și să strigăm din adâncul inimii: „Te voi lăuda, că sunt o făptură așa de minunată”; „Veniți și vă voi spune, câte a făcut El sufletului meu”. „Acestea a vorbit Iisus și, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăvește pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
va fi rău, tot trupul tău va fi întunecat”. Lăuntrul omului este asemenea unui izvor de apă. Dacă izvorul este curat, bem apă și ne asigurăm sănătatea, iar dacă este infectat ne otrăvim, iar apa nu se poate folosi. în adâncurile sufletului nostru se zămislesc gândurile și se iau toate hotărârile. Acest „ochi” sufletesc este „chipul lui Dumnezeu”, pe care omul l-a primit de la Creatorul său. Este „organul” prin care creatura este legată de creator. Căci precum ochiul este fereastra
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
toate acestea, fiecare om are și o chemare interioară, care constă în lucrarea lăuntrică a harului prin care omul primește lumina pregătitoare și i se întărește încrederea în adevărul descoperit în posibilitatea iertării prin Hristos.” Această chemare interioară izvorâtă din adâncul ființei noastre este darul veșniciei și năzuința spre veșnicie, a cărei împlinire o așteptăm fiecare dintre noi. Este mântuirea despre care Fericitul Augustin, după ce a umblat prin valurile plăcerilor vieții, auzind chemarea lui Iisus la mântuire, a spus un mare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
știe fiecare copil sau elev, fiecare om, și atunci când se roagă, să lase deoparte „toată grija cea lumească”, astfel încât să se miște duhul nostru, să se adâncească mintea noastră și toate simțurile cele alese ca să ne putem ruga profund: „dintru adâncuri am strigat către Tine, Doamne”. Să ne rugăm cu toată credința, așa cum spune Mântuitorul „Toate câte veți cere de la mine, rugându-vă, să credeți că veți lua”. Elevul, la școală, trebuie să fie lămurit pentru ce și pentru cine se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
heruvimi și sabie de foc ce se întorcea de-l străjuia; cutremură-te și te depărtează. Căci te jur cu numele Aceluia care a umblat ca pe uscat pe valurile mării și a certat viforul vânturilor; a Cărui căutătură seacă adâncurile și groaza Lui topește munții; că Acela și acum îți poruncește prin noi: Teme-te, ieși și te depărtează de la zidirea aceasta și să nu te întorci, nici să te ascunzi în el, nici să-l întâmpini pe el, nici
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe el, nici să lucrezi împotriva lui, nici noaptea, nici ziua, nici dimineața, nici la amiază. Ci te du în iadul tău, până în ziua cea mare gătită judecății. Teme-te de Dumnezeu, Cel ce șade pe heruvimi și caută spre adâncuri; de Care se cutremură îngerii, arhanghelii, scaunele, domniile, începătoriile, stăpâniile, puterile, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi; de Care se cutremură cerul, pământul, marea și toate câte sunt în ea. Ieși și te depărtează
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a activităților mentale, un fel de regenerare a personalității. Uneori ea generează curajul, imprimă credincioșilor o influență deosebită. Seninătatea privirii, liniștea atitudinii, seninătatea comportamentului și, când este necesar, acceptarea cu seninătate a morții, pun în evidență prezența comorii ascunse în adâncul sufletului. Sub această influență binefăcătoare, până și ignoranții, retardații, își folosesc mai bine forțele intelectuale și morale. Rugăciunea îi ridică pe oameni deasupra nivelului lor intelectual, dobândit prin ereditate și prin educație. Această legătură spirituală cu Dumnezeu îi umple de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se redă omului harul celei de a doua nașteri. Atunci ar trebui să se nască și sentimentul filial față de Dumnezeu. Așadar, cel ce va lucra cu stăruință în pocăință va primi condiția de fiu și Dumnezeu se va sălășlui în adâncul inimii lui, rămânând acolo pentru totdeauna. Dumnezeu este Tatăl nostru și în ordine naturală, deoarece, făcându-l pe om, i-a suflat în față, din Sine, suflare de viață. O suflare care nu este trupească, ci duhovnicească, și care nu încetează
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Doamne, la Tine am nădăjduit, să nu iei ssufletului meu! Păzeștemă de cursa ce mi s-a întins, și de lațurile celor ce fac fărădelege. Să cadă păcătoșii în mreaja lor, iară eu ferit să fiu până ce voi trece. Din adâncuri strig către Tine Doamne: Doamne, auzi glasul meu! Fie urechile Tale cu luare aminte la glasul rugăciunii mele.De-ai ținea seamă de păcate, Doamne Doamne, cine ar mai rămânea? Dar la Tine este iertarea, toți să se închine înaintea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
inferioare ale gratificării acestora (ascetism, sublimare, efecte întăritoare ale respingerii, disciplină, persecuție, izolare”) (Maslow, op.cit, p.110) Aceasta pentru că există o distanță pe care psihologul o identifică instanțiatoare de dihotomii între două tipuri de psihologie: una care privește spre adâncurile din noi ca spre o prăpastie cu forțe întunecate ce trebuie ținute sub control, și alta care își acceptă clocotul imperativ al adâncurilor psihice pentru a-i gratifica pretențiile: „Conceptele cheie în noua psihologie dinamică sunt spontaneitatea, eliberarea, naturalețea, alegerea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe care psihologul o identifică instanțiatoare de dihotomii între două tipuri de psihologie: una care privește spre adâncurile din noi ca spre o prăpastie cu forțe întunecate ce trebuie ținute sub control, și alta care își acceptă clocotul imperativ al adâncurilor psihice pentru a-i gratifica pretențiile: „Conceptele cheie în noua psihologie dinamică sunt spontaneitatea, eliberarea, naturalețea, alegerea liberă, acceptarea de sine, conștientizarea impulsurilor, satisfacerea trebuințelor primare. Înainte erau cele de control, inhibiție, disciplină, instruire și modelare, pe principiul că adâncurile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
adâncurilor psihice pentru a-i gratifica pretențiile: „Conceptele cheie în noua psihologie dinamică sunt spontaneitatea, eliberarea, naturalețea, alegerea liberă, acceptarea de sine, conștientizarea impulsurilor, satisfacerea trebuințelor primare. Înainte erau cele de control, inhibiție, disciplină, instruire și modelare, pe principiul că adâncurile ființei omenești sunt periculoase, malefice, animalice și rapace.” (Maslow, p.256) este evident că Hamsun se încadrează perfect în acea tipologie de intelectuali pentru care adâncurile ființei adăpostesc monștrii care oricând pot țâșni spre suprafață nimicind ordinea. Dacă în vârful
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
primare. Înainte erau cele de control, inhibiție, disciplină, instruire și modelare, pe principiul că adâncurile ființei omenești sunt periculoase, malefice, animalice și rapace.” (Maslow, p.256) este evident că Hamsun se încadrează perfect în acea tipologie de intelectuali pentru care adâncurile ființei adăpostesc monștrii care oricând pot țâșni spre suprafață nimicind ordinea. Dacă în vârful piramidei trebuințelor, Maslow plasează autorealizarea ca fiind ultima dintre cele superioare, e firesc să te întrebi ce înțelege el prin autorealizare. Ori constatăm că autorealizarea în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
odioasă (cu mascarade penibile de tipul vopsirii unor brazi cu ocazia unei vizite anunțate a lui Ceaușescu încât ei să pară mai verzi decât verdele natural, etc.) Naturalețe, nostalgie, simplitate, umor, acestea ar fi straturile pe care le descoperi în adâncul personajului. Comunismul este confundat cu vremea tinereții, vremea descoperirii orașului, ieșirea din lumea mizeră și tradițională a satului. Trecerea spre cutumele vieții de oraș este ușor hilară. Sora, adusă pentru prima dată la oraș, nu se mai satură de noile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
oferă Lăcrămioara Berechet: "Dor+in+a, unde in ar putea fi notarea simbolică a principiului feminin, creator, yin (...) Andronic este simbolic o ipostază a lui Abaddon, Apollion - numele damnat pe care Dorina nu are voie să-l rostească - înger al Adâncului, unde o cheamă pe soața sa mistică, Dor-i-na"177. Numele miresei lui Andronic a fost interpretat ca "semnificativ"178 de către Ștefan Borbély, fiind o sugestie a provenienței divine: Dorina provine din Doru, derivat din Theos doron (Theodor) = "darul lui Dumnezeu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Blaga dezvoltă 133 o idee a "particularismului" misterului în cunoașterea dogmatică. El susține că, spre deosebire de misterul agnosticismului kantian, care este unul "oarecum omogen, fără dimensiuni, ascuns pretutindeni în dosul lumii văzute", pentru cunoașterea dogmatică "există mistere articulate, mistere cu dimensiunea adâncului, mistere nepricepute dar fixabile, mistere cu relief, cu încheieturi, (...) mistere potențate, de diferite grade". Formularea dogmatică tocmai acest lucru face, anume fixează un mister în particularitatea sa. "Dogmaticul prinde misterele sub aspectul fiecăruia; aspect care face din fiecare un anume
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în chiar ființa unui existent. Mai mult chiar, înseamnă însăși ființa acestui existent..."335. Această temă metafizică se înfățișează felurit: în forma prezenței Diavolului în ființa lui Dumnezeu, a răului în bine, a morții care bate ca o inimă în adâncul viului, ori a contradicției care pune în mișcare Ideea absolută sau Rațiunea. Nici Hegel nu este străin de acest context de gândire mistico-metafizică. Ba dimpotrivă, se pare că el vine tocmai pe acest făgaș, legătura sa cu gândirea mistică fiind
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-o lumină clar- obscură, inevident, totuși un sit de experiat în chiar noutatea ivirii sale sub forma unei imagini laterale, oblice. Cum am putea-o înțelege dacă nu tocmai urmând calea pe care ea ne-o deschide, pătrunzând în adâncul niciodată explorat, altfel inaccesibil, ca într-o terra incognita care ne cheamă și ne ia în pază? La rândul ei, fenomenologia inaparentului (a nu încă vizibilului) lucrează asupra unor astfel de fenomene de tipul imaginilor poetale (diafane sau transparente) acoperite
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al poemului. Loc predilect al diafanului situat la dubla încrucișare a vederii și a vizibilului, a apariției și a constituirii imaginii. În acest positum al oricărei percepții, posibilul imperceptibil face posibilă percepția însăși, iar tot ce apare e acoperit în adâncul ascunsului, inaparent percepției sensibile, nevăzut întrucât nu dă încă nimic de văzut. Se deschide însă intuiției eidetice în formele trecerii și transparenței, în imaginile absenței și ale luminii prin care se vede. Ceea ce nu apare percepției face perceptibil, nu se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ar putea să fie", căci "sunt cu putință și un asemenea foc,/ și asemenea arderi 9". Potența semnificantă nu înseamnă însă doar înscriere a ființării pe calea ființei, ci și "potența unui mister revelator 10", facerea de sine, creșterea în adâncul naturii predispusă la prefacere. Ceea ce deja poate stă în așteptare, așteaptă posibila zămislire "supt ceruri cari încă nu s-au clădit", "un cer chemător și necucerit 11". Puterile - "în ipostază de boabe" - semnifică înainte ca rostirea să dea glas, aspiră
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dă semnificării vorbește de la sine despre faptul că "orice-nceput se vrea fecund", procesând din "obârșiile-izvoare18". Ceea ce izvorăște nesecat "între floare și poamă" face posibil peisajul transparent al unei necurmate faceri 19. Creația înseamnă ascensiune, relief ce se înalță în adânc ridicând întregul poem: "florile/ spre alte foarte înalte poieni tânjind/ mai invocă și-acum/ lumina ta fără de nume20". Între ceea ce se dă ca început al nepătrunsului ascuns - sămânță mirabilă - și ceea ce se deschide în floare și apoi în fruct, câmpul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cântec nemăsurat!/ Ca unui orb vindecat/ lumea-n lumină mi s-a lărgit 22". Lumea lărgită e noua lume pe care poemul o face cu putință; brusca survenire a luminii creează tot ceea ce începe să semnifice altfel, să-și arate adâncul, să-și deschidă ascunsul. Acum, în această stare de revelare nemărginită, totul se așază "în slujba luminii" prin care se poate vedea nelimitat ("până în cele din urmă margini privim"), se reașază în perspectiva deschisă a originarului ("mă-ntorc de acum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]