11,041 matches
-
directă. Numărul de relații de prietenie e mai redus la fete decât la băieți. În ceea ce privește subiecții de 18 ani, studiul arată o influență semnificativ mai mare a variabilei de sex asupra agresivității verbale directe și indirecte și asupra manifestărilor non agresive. În toate cazurile enumerate, nivelul este mult mai ridicat la băieți decât la fete. Lipsa diferențelor semnificative în ceea ce privește agresivitatea fizică directă se datorează nivelului slab de agresivitate înregistrat per ansamblu. Rezultatul cel mai interesant se referă la diminuarea numărului de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
bărbații folosesc din ce în ce mai puțin agresivitatea directă odată cu înaintarea în vârstă, femeile își păstrează tot mai mult înclinația pentru agresivitatea indirectă. Tocmai această schimbare stă la baza observațiilor conform cărora factorul de gen antrenează odată cu vârsta din ce în ce mai puține diferențe în ceea ce privește manifestările agresive la bărbați și la femei (Eagly et al., 1986). Diferențele determinate de variabila de sex asupra comportamentului agresiv par a fi mai degrabă dictate de preferințele indivizilor pentru o anumită formă de agresivitate. Iar aceste diferențe tind să dispară odată cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitatea indirectă. Tocmai această schimbare stă la baza observațiilor conform cărora factorul de gen antrenează odată cu vârsta din ce în ce mai puține diferențe în ceea ce privește manifestările agresive la bărbați și la femei (Eagly et al., 1986). Diferențele determinate de variabila de sex asupra comportamentului agresiv par a fi mai degrabă dictate de preferințele indivizilor pentru o anumită formă de agresivitate. Iar aceste diferențe tind să dispară odată cu vârsta. La adulți, efectul diferențiat al unei situații de provocare se manifestă mai curând la nivelul reprezentărilor (reguli
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
La adulți, efectul diferențiat al unei situații de provocare se manifestă mai curând la nivelul reprezentărilor (reguli, convingeri), iar formele de exprimare a agresivității traduc nivelul cognițiilor (reprezentări organizate în structuri ce conțin atât cunoștințe, cât și reguli de conduită) agresive pe care această situație le poate evoca. În opinia lui Richardson și Green (1999), două tipuri de pro-cese ar putea influența probabilitatea diferențiată a agresivității în funcție de factorul sex: percepția amenințării și frica de pedeapsa socială. Argumentele autorilor au la bază
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
două ipoteze. Pe de o parte, ideea conform căreia oamenii resimt un anumit sentiment de insecuritate în relațiile cu ceilalți (Richardson, Vandenberg și Humphries, 1986 citat de Richardson et al., 1999) și, pe de altă parte, faptul că oamenii reacționează agresiv la o amenințare (Taylor și Epstein, 1967; Richardson et al., 1999). În acest sens, agresivitatea este mult mai prezentă în viața și gândurile bărbaților decât a femeilor. Acestea din urmă sunt mai puțin agresive în mod direct decât bărbații de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
altă parte, faptul că oamenii reacționează agresiv la o amenințare (Taylor și Epstein, 1967; Richardson et al., 1999). În acest sens, agresivitatea este mult mai prezentă în viața și gândurile bărbaților decât a femeilor. Acestea din urmă sunt mai puțin agresive în mod direct decât bărbații de teama unei sancțiuni sociale, agresivitatea fiind considerată inadecvată genului feminin. Agresivitatea indirectă permite evitarea unei confruntări directe cu victima și, în consecință, este mai puțin susceptibilă de sancțiune. Bărbații își inhibă mai puțin decât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sociale și/sau personale. După părerea lui Richardson și Green (1999), procesele implicate în percepția unei amenințări ar spori probabilitatea agresivității, în timp ce mecanismele asociate cu frica de sancțiunile sociale ar determina manifestarea acesteia. Astfel corelația între factorul sex și comportamentul agresiv este destul de evidentă. În ciuda rezultatelor prezentate de unele studii ce demonstrează contribuția hormonilor sexuali la creșterea și dezvoltarea agresivității la anumite specii, corelația n-a fost direct observată la oameni. La animale diminuarea tendințelor agresive este adesea asociată cu scăderea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
între factorul sex și comportamentul agresiv este destul de evidentă. În ciuda rezultatelor prezentate de unele studii ce demonstrează contribuția hormonilor sexuali la creșterea și dezvoltarea agresivității la anumite specii, corelația n-a fost direct observată la oameni. La animale diminuarea tendințelor agresive este adesea asociată cu scăderea nivelului de testosteron. Efectul diferențiat al factorului sex ca indicator al agresivității sporite la bărbați față de femei este interpretat de către unii cercetători ca rezultat al unui baias metodologic. În schimb, contextul social și percepția diferită
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a rolurilor sociale par a influența covârșitor decizia de a recurge la agresivitate. În consecință, efectul determinant al hormonilor sexuali cât și al altor factori biologici nu poate să intervină în cazul oamenilor fără influența hotărâtoare a contextului social. Personalitatea agresivă Din motive teoretice și metodologice, personalitatea ca factor al agresivității a început să fie studiată relativ târziu. Timp de foarte mulți ani inventarul ostilității realizat de Buss și Durkee (BDHI, 1957) a fost singurul instrument fiabil folosit pentru măsurarea predispozițiilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Din motive teoretice și metodologice, personalitatea ca factor al agresivității a început să fie studiată relativ târziu. Timp de foarte mulți ani inventarul ostilității realizat de Buss și Durkee (BDHI, 1957) a fost singurul instrument fiabil folosit pentru măsurarea predispozițiilor agresive ale individului. În general, cercetările realizate pentru studierea rolului personalității în manifestarea agresivității căutau să identifice mai întâi de toate mărcile personalității fără a testa interacțiunile între personalitate și situație. Argumentele invocate împotriva rolului personalității în exprimarea agresivității se bazează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studierea rolului personalității în manifestarea agresivității căutau să identifice mai întâi de toate mărcile personalității fără a testa interacțiunile între personalitate și situație. Argumentele invocate împotriva rolului personalității în exprimarea agresivității se bazează pe instabilitatea temporală și contextuală a comportamentului agresiv. Unele cercetări mai mult sau mai puțin recente demonstrează totuși că personalitatea poate avea o anumită influență asupra comportamentului agresiv (Eron și Huesmann, 1990, citat de Eron, 1994; Olweus, 1979 citat de Endersen și Olweus, 2001). Olweus (1979) a făcut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
personalitate și situație. Argumentele invocate împotriva rolului personalității în exprimarea agresivității se bazează pe instabilitatea temporală și contextuală a comportamentului agresiv. Unele cercetări mai mult sau mai puțin recente demonstrează totuși că personalitatea poate avea o anumită influență asupra comportamentului agresiv (Eron și Huesmann, 1990, citat de Eron, 1994; Olweus, 1979 citat de Endersen și Olweus, 2001). Olweus (1979) a făcut o meta-analiză a studiilor longitudinale centrate pe comportamentul agresiv și organizarea răspunsurilor la copii. Pentru fiecare studiu, autorul a identificat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
demonstrează totuși că personalitatea poate avea o anumită influență asupra comportamentului agresiv (Eron și Huesmann, 1990, citat de Eron, 1994; Olweus, 1979 citat de Endersen și Olweus, 2001). Olweus (1979) a făcut o meta-analiză a studiilor longitudinale centrate pe comportamentul agresiv și organizarea răspunsurilor la copii. Pentru fiecare studiu, autorul a identificat coeficientul de stabilitate a agresivității de la o perioadă de evaluare la alta. Intervalele dintre perioadele de evaluare nu erau aceleași în toate studiile. Diferite erau și vârstele copiilor urmăriți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și vârstele copiilor urmăriți. Măsurarea agresivității consta atât în observații directe, cât și în evaluări făcute de către profesori, evaluări clinice și judecăți emise de către ceilalți. La sfârșitul meta-analizei și în ciuda eterogenității studiilor analizate, Olweus constată o stabilitate evidentă a comportamentului agresiv la copiii observați. În opinia autorului, diferențele individuale în ceea ce privește agresivitatea se manifestă cel mai devreme la vârsta de trei. Copiii de la 8 la 9 ani dovedesc o anumită organizare a comportamentelor agresive în corelație directă cu cele pe care le
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
analizate, Olweus constată o stabilitate evidentă a comportamentului agresiv la copiii observați. În opinia autorului, diferențele individuale în ceea ce privește agresivitatea se manifestă cel mai devreme la vârsta de trei. Copiii de la 8 la 9 ani dovedesc o anumită organizare a comportamentelor agresive în corelație directă cu cele pe care le vor manifesta la vârsta de 10-14 ani. Coeficientul de stabilitate este mai semnificativ pentru subiecții mai în vârstă (depășind cu 25% variația observată asupra eșantionului). Agresivitate pare că se stabilizează la vârsta
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
observată asupra eșantionului). Agresivitate pare că se stabilizează la vârsta de 12-13 ani, această fixare putând să dureze de la un an la cinci și înregistrând coeficienți destul de semnificativi (de la 50% la 90% dintre variațiile observate). Aceste rezultate arată că comportamentul agresiv este, într-o anumită măsură, consecința extinderii și dezvoltării predispoziției individuale la agresivitate. Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
semnificativi (de la 50% la 90% dintre variațiile observate). Aceste rezultate arată că comportamentul agresiv este, într-o anumită măsură, consecința extinderii și dezvoltării predispoziției individuale la agresivitate. Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
anumită măsură, consecința extinderii și dezvoltării predispoziției individuale la agresivitate. Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta de 8 ani permite, cu un anumit grad de certitudine, prezicerea tendințelor agresive la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta de 8 ani permite, cu un anumit grad de certitudine, prezicerea tendințelor agresive la maturitate (Huessmann, Eron, Lefkowitz și Walder
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta de 8 ani permite, cu un anumit grad de certitudine, prezicerea tendințelor agresive la maturitate (Huessmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetătorii au obținut o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta de 8 ani permite, cu un anumit grad de certitudine, prezicerea tendințelor agresive la maturitate (Huessmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetătorii au obținut o puternică corelație între reacțiile agresive ale copiilor în diferite condiții experimentale. Unii autori avansează ideea conform căreia personalitatea agresivă este marcată de determinanți genetici
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta de 8 ani permite, cu un anumit grad de certitudine, prezicerea tendințelor agresive la maturitate (Huessmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetătorii au obținut o puternică corelație între reacțiile agresive ale copiilor în diferite condiții experimentale. Unii autori avansează ideea conform căreia personalitatea agresivă este marcată de determinanți genetici și fiziologici, aceasta manifestându-se de la vârste foarte mici în copilărie și influențând experiențele personale ale copiilor (Huesmann și Eron, 1984
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
grad de certitudine, prezicerea tendințelor agresive la maturitate (Huessmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetătorii au obținut o puternică corelație între reacțiile agresive ale copiilor în diferite condiții experimentale. Unii autori avansează ideea conform căreia personalitatea agresivă este marcată de determinanți genetici și fiziologici, aceasta manifestându-se de la vârste foarte mici în copilărie și influențând experiențele personale ale copiilor (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetările asupra gemenilor și asupra copiilor adoptați demonstrează natura ereditară
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ale copiilor (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron, 1994). Cercetările asupra gemenilor și asupra copiilor adoptați demonstrează natura ereditară a trăsăturilor de personalitate, subliniind și caracterul lor maleabil. Rezultatele obținute de Huesmann și colegii săi sugerează posibilitatea prezicerii comportamentului agresiv la trei generații consecutive (Eron, Huesmann, DuBow, Romanoff și Yarmel, 1987; Huesmann et al., 1984 citați de Eron, 1994); fapt ce nu contravine ideii de determinism genetic. Autorii citați explică totuși fenomenul în termeni de procese de învățare și de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]