10,371 matches
-
afirma ca specialist în domeniul investigării trecutului românilor americani, Alexandru Nemoianu a desfășurat o bogată activitate publicistică, el colaborând la cunoscute reviste și ziare din Statele Unite, Canada și România, dintre care amintim: America, Origini, Meridianul românesc, dar și Convorbiri literare, Altarul Banatului, Tribuna, Cronica, Orizont etc. Cea mai mare parte a acestor intervenții a fost dedicată, așa cum observă chiar autorul, investigării comunității române din America, a cărei evoluție a evidențiat, după 1945, o atenție specială în direcția afirmării ei identitare. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1941-1944) și XI-XII (1945-1947). Aceeași evoluție a avut-o și Scarlat Lambrino - directorul Școlii Române din Roma (1941-1947) și autorul volumului Săpăturile de la Histria, 1946. Studii și articole de istoria artei `n Analecta, 1943-1947 (despre iconostas, broderii și țesături liturgice, altare, expoziția de artă italiană veche, biserica din Lujeni, Arthur G. Verona, icoana Sf. Nicolae de la Vad); Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, 1943-1944 (despre biserica Doamnei din București și biserica din Bălinești) și Revista istorică română (despre restaurarea monumentelor, Sava Popovici, Mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ndrepta spre Germania (Petre Baicu, Alexandru Salcă, op.cit., p. 113). Achile Sarry, „De la `ntinderile `nghețate ale Siberiei `n Bărăganul «gulag»-ului românesc”, România liberă, nr. 732, 29-30 august 1992, p. 5; Atanasie Berzescu, „Martiriul profesorului de teologie Ion V. Georgescu”, Altarul Banatului, nr. 10-12, octombrie-decembrie 1992, pp. 154-157; Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 179. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 221. Constantin Strună, op.cit., pp. 96, 133. Ibidem, passim. Perry Biddiscombe, art.cit., pp. 212-213; Horia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii sătești, întemeiata, în anul 1850, de Șerban Cantacuzino. Formă bisericii este de cruce, cu altar semicircular, cu cornișe și cu ferestre dreptunghiulare, fără ornamentație și fără turla. Dintre duhovnicii care au slujit aici, amintim pe preoții Pintilie Ioan, Toma Râpă, Peptu Grigore, Andrieș Ioan(în prezent, slujește preotul Argatu Vasile). Dealul voievodului, Dealul domnesc sau
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
radicală a problemei evreiești care trebuie să Însemne eliminarea totală a jidanilor de pe teritoriul României”. Numeroase ziare au prezentat pedepsirea evreilor ca pe o luptă Împotriva pângăritorilor creștinismului, pângăritorilor de biserici și a credinței creștinești: „Soldați, vrășmașul care a pângărit altarul și pământul strămoșesc trebuie pedepsit”; „jidanii și bolșevicii au răstignit credința pe steaua mârșăviei lor”. La folosirea motivului creștin s-a alăturat de data aceasta Însuși Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" . Într-un discurs radiodifuzat a doua zi după pogrom
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să conducă țara, unii s-au ridicat în înaltul cerului și au cutrierat lumea, în mână și mintea lor lor fiind existența vieții unor conducători și regi, pe care lumea nu putea să-i mai încapă, alții au slujit în altarele creștine ale românilor până la fruntariile țării...toate acestea au fost rodul muncii generației noastre, a promoției unite ce ne-am întâlnit la toate soroacele... și poate că ar fi bine ca acestea să fie însemnate undeva...spre aducere aminte. Din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
ne-am așezat în genunchi, cu nasul în tălpile celor din față. Ne ridicam, făceam semnul crucii și iar ne așezam cu nasul în tălpile celor din față. La un moment dat, preotul a dispărut într-o cămăruță - „|la-i altarul!“, mi-a șoptit bunica - și s-a întors cu o cupă legată cu lanțuri, din care ieșea fum. A tăiat o cărare printre oameni. Vreo doi s-au trântit înaintea lui și preotul i-a călcat pe spate. Toate gesturile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Vreo doi s-au trântit înaintea lui și preotul i-a călcat pe spate. Toate gesturile alea, care nu aveau nici un rost pentru mine, mi se păreau de-a dreptul fascinante. Apoi s-a format o coadă, până la preot, lângă altar. Bunica mi-a pus o bucată de hârtie în mână și m-a așezat în fața ei, la coadă. Pentru nafură, mi-a explicat. Când am ajuns la preot, acesta, din grabă - sau din nebăgare de seamă, cred - m-a sărit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
se mânie pe fratele său va cădea supt pedeapsa judecății; și oricine va zice fratelui său: "Prostule!", va cădea supt pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: "Nebunule!", va cădea supt pedeapsa focului gheenei. Așa că dacă îți aduci darul la altar, și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți darul acolo înaintea altarului și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău, apoi vino și adu-ți darul. Caută de te împacă degrabă cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cădea supt pedeapsa soborului; iar oricine-i va zice: "Nebunule!", va cădea supt pedeapsa focului gheenei. Așa că dacă îți aduci darul la altar, și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți darul acolo înaintea altarului și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău, apoi vino și adu-ți darul. Caută de te împacă degrabă cu pârașul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva pârașul să te dea pe mâna
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
prăbușirile sau înălțările lor. Uneori pilduitoare și pentru ziua de față. Iată de ce semnalăm ca o necesară și așteptată readucere în atenția celor de acum a publicisticii unuia dintre slujitorii dăruiți ai slovei de gazetă din Basarabia interbelică. Slujitor al altarului Domnului, dar și al tribunei, tot altar, din cotidiana pagină de presă: Părintele Vasile }epordei (1908-1997). Încă din anii studenției la Facultatea de Teologie din Chișinău a fost atras de gazetărie, colaborând la publicații bisericești, dar și la ziarele de
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
pentru ziua de față. Iată de ce semnalăm ca o necesară și așteptată readucere în atenția celor de acum a publicisticii unuia dintre slujitorii dăruiți ai slovei de gazetă din Basarabia interbelică. Slujitor al altarului Domnului, dar și al tribunei, tot altar, din cotidiana pagină de presă: Părintele Vasile }epordei (1908-1997). Încă din anii studenției la Facultatea de Teologie din Chișinău a fost atras de gazetărie, colaborând la publicații bisericești, dar și la ziarele de mare tiraj. În 1932, Nichifor Crainic l-
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
speranță în veci rănită, că va veni și momentul așteptat al reîntoarcerii Basarabiei la }ara Românească. În acele tragice zile din urmă cu 65 de ani, părintele }epordei, ca de altfel și mulți alți gazetari ai Basarabiei veniți din lumea altarelor, inclusiv părintele nonagenar acum Sergiu. C. Roșca, s-au rugat și au întărit sufletește populația pornită în bejenie, fiindu-le alături nu numai ca păstori și duhovnici, ci și ca mărturisitori ai grozăviei momentelor de atunci. Un articol din Raza
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
au venit elemente de valoare este învățământul. Restul, nulități". Și multe, multe alte asemenea pagini, nu doar patetice, ci și izvorâte dintr-un spirit justițiar, preocupat de destinele poporului său pe care se simte chemat să-l țină unit în jurul altarului străbun și al vetrelor strămoșești. Pentru publicistica sa, preotul }epordei a plătit cu ani grei de temniță în Siberia. Ridicat de la domiciliul său din București, în octombrie 1948, a fost judecat de un tribunal sovietic și condamnat la 25 ani
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
o postfață a traducătorului, cu 5 ilustrații de importanta pictoriță Fusako Kodama și cu imaginea sculpturii Clepsidră 4, de Ion Irimescu. A publicat în diverse periodice și antologii, traduceri din Ruxandra Niculescu ( Strada Plopilor Vechi), Adrian Rogoz ( Fuga în spațiu-timp, Altarul zeilor stochastici), Horia Aramă ( Verde Aixa), Vladimir Colin ( Broasca), Gheorghe Săsărman ( Evadarea lui Algernon), Eugen Barbu ( Prânzul de duminică), D.R. Popescu ( Mări sub pustiuri), Gib. I. Mihăescu ( Visul) și Urmuz ( Pagini bizare). A prefațat și adnotat cartea de istorie literară
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
atestări și citate, nu sînt tocmai satisfăcătoare în formularea definițiilor care ne interesează. Astfel, mesă (ilustrat printr-un citat din N. Filimon) este doar, în mod vag și generic, "numele unei slujbe religioase care se oficiază în biserica catolică, în altar". Forma misă este echivalată, într-un prim sens, cu mesă (la care sînt mai multe trimiteri la texte și dicționare ardelenești, începînd cu Barițiu), dar apare și cu un al doilea înțeles, de "compoziție muzicală pentru cor și soliști, adesea
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
măreția divină. Într-un cadru mistic, după ce orologiul vremii a bătut cele 12 trepte, liniștea pune stăpânire pe biserică, nemaiauzindu-se decât glasul preotului ce cheamă: „Veniți de luați lumină!” „Un clopot lung de glasuri vui de bucurie Colo-n altar se uită și preoți și popor Cum din mormânt răsare Christos învingător Iar inimile noastre s-unesc în armonie” Împreună, deci, preoți și popor, văd biruința Mântuitorului „lumina ducând-o/Celor din morminte” cu „moartea pre moarte călcând-o” cum
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
lumea creștină, Maica Domnului este ocrotitoarea corăbierilor, iar lăcașul de cult ortodox are forma unei nave, simbolizând arca Bisericii care traversează istoria spre eternitate și mântuire. Așa se explică faptul că în iconografia bizantină, Maica Domnului este zugrăvită pe bolta altarului la prora cu privirea și brațele deschise ocrotitor către credincioșii dinăuntrul navei. Mesajul este clar: „noi, cei bântuiți” de „valul” istoriei, în „nava” bisericii suntem protejați de Domnul Hristos aflat la cârmă și de Sfânta Fecioară, aflată la prora bisericii
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
falsificare a aparenței, ci una a esenței însăși contaminată de absurd, deoarece miturile alcătuiesc, după cum spunea Mircea Eliade, "paradigmele pentru toate actele omenești semnificative". Asistăm la o invazie a de-semnificării în chiar sanctuarul semnificației înalte: "Veniți/ s-a redeschis altarul/ priviți-l/ îngenunchiați/ lingeți-l!// Oglinda s-a subțiat/ de tot -/ tînărul Narcis linge la ea" (S-a redeschis altarul). Sau următoarea dublă demitere, mitologică și uraniană, sub acolada unei familiarități de limbaj nuanțînd renunțarea: "Din salcîmi/ se-aude nechezatul
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
toate actele omenești semnificative". Asistăm la o invazie a de-semnificării în chiar sanctuarul semnificației înalte: "Veniți/ s-a redeschis altarul/ priviți-l/ îngenunchiați/ lingeți-l!// Oglinda s-a subțiat/ de tot -/ tînărul Narcis linge la ea" (S-a redeschis altarul). Sau următoarea dublă demitere, mitologică și uraniană, sub acolada unei familiarități de limbaj nuanțînd renunțarea: "Din salcîmi/ se-aude nechezatul/ calului troian/ al mînzului, adică,/ al nepotului/ - de fapt - nu contează/ se-aude un șirag de perle false/ deșirîndu-se/ acum
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
vremuri, Urzește cânt pe stative de stâncă Și doina tristă din castani o fură, Să ducă-n sate jăluire-adâncă... Au înflorit castanii la Soroca În primăvara plină de-ntristare; Parcă-s policandre verzi în care ard Mii lumânări zvârlite din altare. Nu se deschid ferești ca să-i sărute Ca-n alte dăți, din fiecare casă, În ușile unde șopteau în noapte, Pragul, nu-i prag, e piatră care-apasă. De-aici, din depărtările pe unde Durerea-și poartă-n amintire pașii, Sub
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
de la Orhei, de la Tighina." A inclus în acest volum splendida evocare "În paraclisul de la Soroca". La 15 ianuarie 1943, din Iași, scria această Pisanie: "Io, Vasilie Lupu, Moldovei hospodar, Sălaș Domniei mele având la Eși, M-am vrednicit ca să ridic altar Pe-un loc ce-i cu Danubiu megieș." Se referea la biserica ridicată în Muntenia, ca temei al împăcării cu Matei Basarab, deci tot un fel de unire în al XVII-lea veac, prevestind Unirea din 1859. Versurile acestea, și
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
pe "aleea cu covor" spre intrarea în biserică, în timp ce corul Catedralei, de pe o terasă care se afla deasupra intrării principale, cânta: "Pre stăpânul și arhiereul Titus Doamne îl păzește întru mulți ani!... Întru mulți ani, stăpâne!" După înveșmântarea sa, în altar, în splendidele odăjdii arhierești, împreună cu "soborul de preoți și diaconi slujitori", înveșmântați și ei în odăjdiile lor preoțești, Înalt prea Sfântul deschidea larg ușile principale ale altarului, se închina în fața icoanelor și începea oficierea sfintei liturghii duminicale, care, împreună cu predica
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
îl păzește întru mulți ani!... Întru mulți ani, stăpâne!" După înveșmântarea sa, în altar, în splendidele odăjdii arhierești, împreună cu "soborul de preoți și diaconi slujitori", înveșmântați și ei în odăjdiile lor preoțești, Înalt prea Sfântul deschidea larg ușile principale ale altarului, se închina în fața icoanelor și începea oficierea sfintei liturghii duminicale, care, împreună cu predica ce se rostea după citirea Sfintei Evanghelii, dura aproximativ două ore. Episcopul Tit Simedrea era un om ca la șaizeci de ani, de statură potrivită. Nu avea
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
nostru colaborator Vasile Arteni. În zilele cât ne-am aflat în partea locului, am străbătut desișul codrilor, am poposit în poieni răcoroase, ne-am oprit lângă cruci ce înveșnicesc amintirea ostașilor căzuți în apărarea hotarelor țării, ne-am închinat la altarele mănăstirilor, a căror zidire este învăluită în legendă. La mănăstirea Căpriana, candelele și lumânările nu se sting, semn al permanenței credincioșilor. Aici ni se povestește că mănăstirea a fost zidită pe timpul lui Alexandru cel Bun și a fost reconstruită de
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]