9,641 matches
-
aerului care, în cheie religioasă, ar putea trimite la suflul Creatorului (Geneză, 2,7): Din plante pietre ape / se nasc ființele / la adierea slavei (Uitând de moarte, trad. MB).349 Regăsim motivul amintit ca semn al primăverii în poezia Berbec: Anotimpul se arătă: fraged în vânt, (...) și recompune vocile-ngropate / ale prundișului, pâraielor / ale zilelor încărcate de hâr (Berbec, trad. MB). Focalizând atenția strict asupra momentului tainic al renașterii din ritmicitatea ciclica a naturii ce se regenerează, motivul vântului introduce, la fel
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pe ceva straniu, îndepărtat care nu îi aparține: O altă viață m-a încătușat: solitara / printre oameni străini (În mine rătăcita orice formă); Alt soare, din care s-a iscat / povara-aceasta de a-mi vorbi-n tăceri (Se auzeau anotimpuri aeriene trecând, trad. MB).369 Înstrăinarea are ca bază o realitate biografica: trăind departe de pământul natal poetul ar fi vrut, pe de o parte, să nu mai rătăcească și să nu mai perceapă alteriatea ce îl condamnă la singurătate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
acest Vergiliu îl regăsim nu numai pe Quasimodo traducătorul Georgicelor, ci și pe cel anterior, din Odihnă ierbii, care dorește să se simtă aparat în îmbrățișarea naturii: deschid brazda și în ea mă întind. Atras de ritmul ciclic al trecerii anotimpurilor și al muncilor agricole, sicilianul a preferat, pentru traduceri, fragmentele descriptive de natură ce vorbeau despre prospețimea vieții simple, pastorale.436 Cercetătorii nu au întârziat să remarce consonanta dintre sensibilitatea autorului ermetic și cea a poetului latin. În articolul intitulat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ziua urca, Căi de luna și de vulcani, Neagră, râde în portocali coțofana); de asemenea, unii topoi suferă modificări; frecvență altora se intensifică sau se reduce. Astfel, în prima parte a creației motivul păsărilor marchează de obicei trecerea de la un anotimp la altul. Uneori păsările sunt profeții morții și dezolării, iar imaginile ce le au că protagoniste lasă să transpară dorința eului de a se elibera de sentimentul apăsător de întemnițare. Datorită relației cu operele grecești și latinești, incepand cu volumul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de oglinzi, Autoportret cu palimpsest etc.), autorul identificând prezența unor teme comune, precum: condiția creatorului, mirarea de a fi, individul în raport cu propriul destin și cu istoria. A doua parte conține o analiză a prozei acesteia (volumele de nuvele Cele patru anotimpuri și Proiecte de trecut, precum și romanul Sertarul cu aplauze), autorul remarcând și în cazul acesta imposibila disociere între omul Ana Blandiana și opera sa, precum și implicația social-etică a autoarei, care pare a triumfa asupra valorii estetice. Acest studiu monografic, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
travestit în poezie pentru copii și sub înfățișarea parodică a dictatorului sub masca Motanului Arpagic din poemul O vedetă de pe strada mea"138. Acordând spațiu și unei prezentări detaliate a prozei Anei Blandiana, cercetând detaliat volumele de nuvele: Cele patru anotimpuri și Proiecte de trecut 139, precum și romanul Sertarul cu aplauze 140, autoarea rezervă, totuși, spațiu și unei prezentări a volumelor de publicistică și de eseistică ale autoarei, în care sunt adunate, de fapt, aceleași obsesii legate de condiția creatorului, de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nehotărâți încă, și nematuri murim" ( Voi știți ceva) Identificarea cu natura, considerată capabilă să o salveze pe poetă din criza identitară în care se află, este prezentă și de această dată, diferența fiind că "ea este condiționată de un anumit anotimp. Reîntoarcerea într-un spațiu protector poate avea loc numai atunci când pulsul vieții devine tot mai slab pentru elementele cadrului natural, tumultul specific verii stingându-se într-o tăcere din ce în ce mai profundă"92: "Frunze ușoare ce nu mă urăsc/ Și n-or
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Viața să treacă" (Trebuie numai să aștept) De altfel, "patosul candorii devine la Ana Blandiana o condiție a poeticului, ipostaziere lirică, într-o stare de echilibru ambiguu, în care sinceritatea nu este decât o atitudine stilistică"96. Condiționată de același anotimp, anticipat în volumul anterior, poeta încearcă și de această dată jocul, însă fără șanse de reușită, deoarece, volum al maturității, Octombrie, noiembrie, decembrie poate promova cel mult, "o atmosferă onirică, de "basm vegetal"97: "Așteaptă să vină octombrie./ Așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
spună pe nume/ Acestui ultim regat". (Cine-a numit) Această țară a nimănui, "sursă a inspirației, deținătoare a adevărului, situată între viață și moarte este leagănul creației blandiene"127. Reînviind romantismul blestemat, Ana Blandiana readuce în prim-plan toamna, ca anotimp al desfrunzirii, al morții dominat de frig, de ceață și de umbre pe care ea nu îl înțelege și nici nu îl acceptă și pe care îl pune pe seama cruzimii trecerii timpului și a blestemului societății în care este nevoită
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu o inepuizabilă fervoare intelectuală (rubrica sa Atlas din "România literară" devine un eveniment săptămânal), călătoriile întreprinse în străinătate (începând cu o bursă de studii de șase luni în SUA, în 1973-1974), siguranța cu care debutează în proză (Cele patru anotimpuri, 1977), înaltă ținută păstrată în diverse împrejurări publice, ca și legendara ei fidelitate conjugală (cu atât mai surprinzătoare, cu cât este vorba de o femeie frumoasă, visată de mulți bărbați) îi conferă Anei Blandiana un prestigiu ieșit din comun. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Orașe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul in mulțimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001, Cărți de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 nuvele fantastice; Proiecte de trecut, 1982 nuvele fantastice; Ambele volume au apărut sub titlul Orașul topit și alte povestiri fantastice in 2004; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 roman; Imitație de coșmar, 1995 nuvele, dar și numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în "România literară", 26 (1986). Grădinaru, Dan, Scene din viața Casandrei, în "România literară", 20 (1990). Grigurcu, Gheorghe, Poeți români de azi, București, Editura Cartea Românească, 1979. Grigurcu, Gheorghe, Ethosul la Ana Blandiana, în "România literară", 3 (2005). Gurghianu, Aurel, Anotimpurile cetății, Cluj, Editura Dacia, 1988. Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, București, Editura Cartea Românească, 1987. Husar, Alexandru, Ars longa Probleme fundamentale ale artei, București, Editura Univers, 1980. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, București, Editura Humanitas, 1990. Ierunca, Virgil, Românește, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
bulboase, tuberculi, grupa verzei, condimentar-aromatice, perene și ciuperci); unii autori consideră rădăcinoasele și tuberculii în aceeași grupă tehnologică; fructele au 6 grupe tehnologice (arbuști, pomacee, drupacee, nucifere, fructe compuse și fructe exotice); b. produse semiprelucrate (materie primă pentru prelucrare în anotimpul rece); din fructe 3 sortimente - pulpe, marcuri, sucuri; din legume 4 sortimente - produse lactofermentate, acidifiate exogen (prin adaos de oțet etc), suprasărate, sucuri; comune 3 sortimente - produse semiprelucrate congelate, ionizate (iradiate gama), conservate aseptic prin diferite procedee. c. produse prelucrate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
apreciat, dar având totodată calități depurative și diuretice. Leușteanul (Levisticum officinale), este o plantă perenă cu valoare energetică de 300 Kcal/kg, al cărei consum are loc de-a lungul întregului an, sub forma frunzelor sale verzi sau uscate în anotimpul rece. Proprietățile sale condimentare sunt completate de valoarea dietetică în sine, precum și de virtuțile medicinale (diuretice, hipotensive, sedative, expectorante etc.). Conținutul în minerale este de aproximativ 2%, având în cantități mai importante K (220 mg %) și P (70 mg %). Vitamina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
un conținut ridicat în ulei volatil cu 50 % carvonă. Foarte bogat în vitamine (vitamina C 120 mg %) și săruri minerale (2 %), mărarul este produs în culturi succesive sau protejate de-a lungul întregului an, dar se consumă și deshidratat, în anotimpul rece. Are proprietăți medicinale foarte bine cunoscute: tonic aperitive și stomahice, stimulează diureza, iar semințele sunt carminative și sedative. Conținutul ridicat în fibre (3 % celuloză), completează valoarea alimentară a mărarului. Pătrunjelul de frunze (Petroselium crispum) sau frunzele pătrunjelului de rădăcini
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
predominând K cu 540 mg % și Ca cu 444 mg % , protide (2 %) și vitamina C (60 mg %). CEAPA (Allium cepa) este o legumă foarte valoroasă sub raportul calităților alimentare, condimentare și medicinale. Se păstrează în cantități importante pentru consum în anotimpul rece și se prelucrează mai ales prin deshidratare. În România se consumă multă ceapă, peste 12 kg/locuitor an, față de media europeană (7 kg/loc an). Producția românească este mai mare decât cea a Marii Britanii, Franței sau Germaniei. Ceapa uscată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
temporar, prin procedee simple. În primele 5 luni din anul următor, oferta de ceapă provine în proporție tot mai importantă de la depozitele cu ventilație mecanică sau depozitele frigorifice, care înregistrează pierderile cele mai mici și asigură o bună păstrare în anotimpul rece. În lunile mai-iulie se consumă mai ales ceapă verde, până la noua recoltă de ceapă uscată. Culturile ceaclama sunt mai avantajoase pentru valorificare și oferă bulbi care se păstrează bine timp de 6 luni în condiții de ventilație naturală, dar
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în Europa (53 %), în Rusia, Marea Britanie, Polonia și Franța. Urmează sfecla roșie, cu producție totală de zece ori mai mică, țelina de rădăcini și ridichile. Valoarea lor alimentară, dietetică și chiar medicinală este considerabilă. Datorită perioadei de consum, constituie în anotimpul rece și mai ales în primele luni ale anului, o sursă de vitamine și elemente minerale de neînlocuit. Majoritatea au un efect tonic, stimulator, antianemic, dar totodată depurativ și detoxifiant. Ridichile de luna conțin apă 95 %, glucide 3 %, celuloză 1
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sînge soarelui, zeilor, în general. De exemplu, a existat convingerea că foametea din 1450 s-a datorat sacrificiilor prea puține. Ceea ce e bun pentru soare, e bun pentru întreaga natură și cosmosul întreg: trebuie făcute sacrificii ca să plouă, ca să revină anotimpurile, ca să crească porumbul. Nimic nu se naște, nimic nu durează, decît prin sîngele sacrificiilor 95." Aztecii se cred investiți cu o grandioasă misiune cosmică. Ei sunt veșnic în război; pentru a cuceri teritorii, pentru a supune populații și a le
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lupta, zi de zi, împotriva revenirii, după ei oricînd posibilă, a tenebrelor, a neantului: lumea aztecă și-a încredințat o misiune grandioasă. Aztecii sunt, poate, nebuni, dar sunt responsabili. Pentru omul modern este imposibil ca mersul soarelui, apariția lunii, a anotimpurilor, creșterea porumbului să nu fie fenomene naturale; imposibil să fie responsabilitatea sa (știința îl convinge că ființele umane nu dețin puterea de a furniza soarelui energia necesară, de a face ca anotimpurile să se succeadă, de a face să vină
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este imposibil ca mersul soarelui, apariția lunii, a anotimpurilor, creșterea porumbului să nu fie fenomene naturale; imposibil să fie responsabilitatea sa (știința îl convinge că ființele umane nu dețin puterea de a furniza soarelui energia necesară, de a face ca anotimpurile să se succeadă, de a face să vină ploaia). Oamenii moderni sunt, poate, savanți, dar nu simt nici o responsabilitate. Aztecii se consideră poporul soarelui. Pentru ei, realitatea fundamentală, fondatoare, este scena care s-a petrecut la Teotihuacán. Pentru omul modern
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prin trecut. Braudel vorbește de posibilități: "În fiecare epocă există un fel de lume mentală, cu cîmpul ei de posibilități." Numai că ideea de posibilitate este în mod constant relativizată, chiar contrazisă: Scena presupune posibilități dar și constante obligatorii: climatul, anotimpurile, relieful sunt tot atîția factori ai Istoriei." Oamenii de care vorbește Braudel sunt atît de puțin liberi: "Cadrul mental e, și el, pentru multă vreme, o temniță." Istoricul cercetează imposibilele pe care le induc realitățile profunde ale Istoriei. Două măști
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
bugetul Casei Școalelor. Cum era și firesc, înfăptuirea obiectivului primar, stabilirea locului și edificarea școlii de arte și meșteșuguri, a trecut pe agenda de lucru a autorităților ieșene, centrale și locale, pentru anul următor, 1840. După ce va fi trecut și anotimpul friguros, în primăvară, aceleași autorități, "povățuite de dispozițiile Regulamentului Organic și <de cel> al <Casei> Școalelor" după cum anunța "Albina românească" în ziua de 24 martie 1840 -, deschideau competiția pentru darea în antrepriză a construcției localului "acelora care vor înfățoșa cele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și istorici activitatea economică este parcursă de o mișcare ciclică, avînd patru faze: 1) expansiunea; 2) criza; 3) recesiunea; 4) reluarea creșterii. Se disting mai multe tipuri de cicluri: a) ciclul sezonier, ce privește anumite activități strîns legate de schimbarea anotimpurilor (agricultură, turism ș.a.); b) ciclul scurt (ciclul Kitchin) durează patruzeci de luni. Este un ciclu de mișcare a afacerilor legat de variația stocurilor; c) ciclul mediu (ciclul Juglar) se întinde pe o perioadă de aproximativ 8-9 ani, afectînd întreaga activitate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pentru spumoasa narațiune Notre Dame du Nil, iată că o altă scriitoare de culoare, cameruneza Leonora Miano s-a impus fără drept de apel în finala cursei pentru premiul Femina 2013, cu un roman cutremurător, La saison de l'ombre / Anotimpul umbrei (Grasset). Greu de spus dacă e vorba de o modă, de reminiscențe de culpabilitate colonială, de o deschidere către "literatura-lume" pe care, la urma urmei, ei au teoretizat-o, cert e că francezilor le place tot mai mult universul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]