8,268 matches
-
proteic prin intermediul unei legături coordinative între ionul de Fe și lanțul proteic.În cazul hemoglobinei legătura coordinativă este realizată cu histidina,în timp ce NOS (sintaza oxidului de azot) și citocromul P450 realizează legătura cu cisteina.Datorită existenței unui singur electron la atomul de Fe, are poate fi legat printr-o legătura coordinativă cu proteina, fierul adoptă o stare de pentacoordinare, în timp ce în cazul legării oxigenului sau monoxidului de carbon , fierul este hexacoordinat. Diferența față de hemul B este oxidarea lanțului metilic din poziția
Hem () [Corola-website/Science/304545_a_305874]
-
sulfoniu 3. Pasul 3 îl constituie adiția unei baze (trietilamina). La temperatura camerei aceasta va deprotona ionul sulfoniu transformîndu-l înntr-un compus numit sulfon ilidă (o moleculă neutră din punct de vedere electric , dar care are sarcini electrice opuse la 2 atomi alăturați); sulfon ilida suferă o rearanjare de tip sigmatropic pentru a forma cetona 5.Aceasta formează prin deshidratare 3tiometilindol, compus care prin tratare cu Ni Raney elimină ionul de S, formînd astfel 3-H-indol. Sinteza Hemetsberger are la bază descompunerea termică
Indol () [Corola-website/Science/304582_a_305911]
-
de sodiu la 400 C, pe parcursul anilor ea mai suferă modificări: Verley 1924(catalizator amidura de sodiu), Tyson 1941 (catalizator terțbutoxidul de potasiu). Inelul pirolic are o reactivitate mult mai mare față de nucleul benzenic, acest fapt datorîndu-se electronilor neparticipanți ai atomului de azot, electroni neparticipanți care sunt delocalizați.Conform valorii pK=3,6 acizii tari de tipul acidului clorhidric por protona acest atom de N din nucleul indolic. La indol, spre deosebire de pirol, poziția cea mai reactivă este poziția 3, de 1013ori
Indol () [Corola-website/Science/304582_a_305911]
-
potasiu). Inelul pirolic are o reactivitate mult mai mare față de nucleul benzenic, acest fapt datorîndu-se electronilor neparticipanți ai atomului de azot, electroni neparticipanți care sunt delocalizați.Conform valorii pK=3,6 acizii tari de tipul acidului clorhidric por protona acest atom de N din nucleul indolic. La indol, spre deosebire de pirol, poziția cea mai reactivă este poziția 3, de 1013ori mai reactivă fața de benzen. În sprijinul acestei teorii eset reacția Vilsmeyer-Haack Dacă poziția 3 este ocupată, substituția poate avea loc și
Indol () [Corola-website/Science/304582_a_305911]
-
conjugare, efect care este pus în evidență de structurile bipolare. În prezența formaldehidei și a dimetilaminei, indolul suferă o reacție Mannich, produsul final fiind gramina, un tip de alcaloid, care este folosită în reacția de sinteză a triptofanului. Datorită prezenței atomului de hidrogen de la N, acesta poate fi cedat în reacțiile cu metalele alcaline și cu compușii organomagnezieni (compuși Grignard), la fel ca și pirolul. Explicația ar sta în valoarea pKa a protonului din legătura cu azotul.Această valoare este de
Indol () [Corola-website/Science/304582_a_305911]
-
de reacție anhidru sunt necesare pentru deprotonare.Sarea anionului indol poate reacționa pe 2 căi: Pentru același motiv solvenții aprotici de tipul DMF(dimetilformamida( și DMSO (dimetilsulfoxid)sunt folosiți ca mediu de reacție pentru prima cale , datorită favorizării atacului la atomul de N, în timp ce solvenții nepolari de tipul toluenului favorizează atacul la C3 ul este relativ ușor oxidat în natură.oxidanți simpli de tipul N-bromosuccinimida oxidează selectiv indolul (1) la oxindol (4 și 5). Este de obicei folosit în parfumerie, pentru
Indol () [Corola-website/Science/304582_a_305911]
-
chimic cu simbolul chimic Xe și cu numărul atomic egal cu 54. Este un gaz nobil, incolor, greu, fiind găsit în atmosfera Terrei în cantități mici. Deși, ca toate gazele nobile, xenonul este inert din punct de vedere chimic, între atomii acestuia și atomii altor elemente chimice pot exista reacții chimice, cum ar fi reacția de formare a "hexafluoroplatinatul de xenon"; acesta a fost primul compus sintetizat al unui gaz nobil. Ocurența naturală a xenonului este reprezentată de opt izotopi stabili
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
chimic Xe și cu numărul atomic egal cu 54. Este un gaz nobil, incolor, greu, fiind găsit în atmosfera Terrei în cantități mici. Deși, ca toate gazele nobile, xenonul este inert din punct de vedere chimic, între atomii acestuia și atomii altor elemente chimice pot exista reacții chimice, cum ar fi reacția de formare a "hexafluoroplatinatul de xenon"; acesta a fost primul compus sintetizat al unui gaz nobil. Ocurența naturală a xenonului este reprezentată de opt izotopi stabili. Însă, mai există
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
deși procesul este diferit față de energia optică de pompaj). Datorită faptului că izotopul Xe are valoarea spinul nuclear formula 1, prin urmare, are un moment electric cuadrupolar nul, deci nucleul său nu prezintă nicio o formă de interacțiune cu nucleele altor atomi cu care se ciocnește, astfel, hiperpolarizația sa se menține o perioadă de timp îndelungată chiar și după ce acțiunea radiațiilor laser a încetat și vaporii alcalini eliberați se condensează pe suprafetele aflate la temperatura camerei. Polarizare de spin a izotopului Xe
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
sa se menține o perioadă de timp îndelungată chiar și după ce acțiunea radiațiilor laser a încetat și vaporii alcalini eliberați se condensează pe suprafetele aflate la temperatura camerei. Polarizare de spin a izotopului Xe poate dura de la câteva secunde pentru atomii de xenon dizolvați în sânge la mai multe ore în in faza gazoasa și de mai multe zile pentru xenonul criogenizat. În schimb, izotopul Xe are spinului nuclear de formula 2 și un moment electric cuadrupolar nenul, avand un timp de
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
o rapidă dezvoltare. Xenonul reacționează direct numai cu fluorul. La ora actuală compușii xenonului se pot grupa în principal în patru categorii: halogenuri, oxizi și oxi-halogenuri, acizi, alți compuși. O categorie specială o reprezintă clatrații și excimerii la care participă atomi de xenon. Sunt cunoscute trei fluoruri ale xenonului: formula 6, formula 7, și formula 8. Fluorurile xenonului au fost și sunt punctul de pornire pentru sintetizarea unor noi compuși ai xenonului. Sunt substanțe volatile, care sublimează ușor la temperatura camerei. Ele pot fi
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
amestec de xenon, fluor, siliciu și tetraclorură de carbon (formula 53). Cu toate acestea, în lumea științifică există îndoieli dacă formula 52 este un compus real sau este doar un complex van der Waals format din molecula de formula 25 legat slab de atomul de formula 4. Asemena argonului și kriptonului, xenonul poate forma cu apa, la temperaturi joase și presiuni înalte, produse de adiție, de exemplu formula 57. Acești hidrați cristalini se descompun imediat la încălzire sau la micșorarea presiunii. Studii structurale, au arătat că
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
Asemena argonului și kriptonului, xenonul poate forma cu apa, la temperaturi joase și presiuni înalte, produse de adiție, de exemplu formula 57. Acești hidrați cristalini se descompun imediat la încălzire sau la micșorarea presiunii. Studii structurale, au arătat că în hidrați, atomii de xenon sunt incluse în spațiile interstițiale formate de moleculele de apă asociate între ele prin legături de hidrogen, adică formează clatrați. În prezent, se cunosc trei oxizi ai xenonului: trioxidul de xenon (formula 58), tetroxidul de xenon (formula 59) și dioxidul
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
puternici, iar ultimul, dioxidul de xenon, reportat doar în 2011, are numărul de coordinare egal cu patru. Cationi de formula 61 au fost găsiți în linia spectroscopică a argonului solid. formula 68 Capacitatea gazelor nobile de a forma combinații chimice cu alți atomi este însă limitată, la ora actuală se cunosc compuși ai Kr, Xe și Rn și numai legăturile cu fluor și oxigen sunt stabile. Recent, a început să apară un anumit interes în studierea compușilor xenonului, în care atomul de xenon
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
cu alți atomi este însă limitată, la ora actuală se cunosc compuși ai Kr, Xe și Rn și numai legăturile cu fluor și oxigen sunt stabile. Recent, a început să apară un anumit interes în studierea compușilor xenonului, în care atomul de xenon este legat în mod direct de un element cu o electronegativitate mai scăzută decât cea a fluorului sau a oxigenului, sau mai scăzută chiar și față de cea carbonului. ((Electron-withdrawing groups, such as groups with fluorine substitution, are necessary
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
fluorului sau a oxigenului, sau mai scăzută chiar și față de cea carbonului. ((Electron-withdrawing groups, such as groups with fluorine substitution, are necessary to stabilize these compounds.-de tradus)). Numeroși compuși au fost caracterizați, ca de exemplu: Alți compuși ce conțin atomi de xenon legați la un element electronegativ includ F-Xe-N(SOF) și F-Xe-BF. Ultimul este sintetizat de la tetrafluoroboratul dioxigenil, OBF, la -100 de grade Celsius. Un neobișnuit ion de xenon este cationul tetraxenonoauratul, AuXe, ce conține legături atomice dintre xenon și
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
-100 de grade Celsius. Un neobișnuit ion de xenon este cationul tetraxenonoauratul, AuXe, ce conține legături atomice dintre xenon și aur (Xe-Au). Ionul poate fi găsit în compusul AuXe(SbF), și este remarcabil pentru legăturile atomice directe dintre doi atomi notoriu inerți (xenonul și aurul); în acest caz, xenonul acționează ca un ligand pentru metalele de tranziție. În 1995, M. Räsänen și colegii săi, oameni de știință la "Universitatea din Helsinki" (din Finlanda), au anunțat prepararea unor noi compuși ai
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
unei matrice criogenice de xenon. Se cunoaște un singur acid al xenonului, anume acidul xenic(HXeO). În plus, față de compușii formați de xenon între care există o legătură chimică, xenonul poate forma și substanțe cum ar fi "clatrații", în care atomi de xenon sunt legați de structura cristalină a altui compus. Un exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
de xenon între care există o legătură chimică, xenonul poate forma și substanțe cum ar fi "clatrații", în care atomi de xenon sunt legați de structura cristalină a altui compus. Un exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
exemplu este xenonul hidratat, Xe·5,75 HO, unde atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
atomii de xenon ocupă locurile libere din structura cristalină a apei de cristalizare. Acest compus are un punct de topire de 24 °Celsius. Xenonul mai poate forma compuși fulerenici endoedrali, unde atomii de xenon sunt prinși în interiorul moleculei de fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
moleculei de fulerene. Atomii de xenon prinși în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare. Totuși, atomul de xenon poate avea o influență electronică asupra reactivității fulerenei. Din cauza faptului că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
în interiorul fulerenei pot fi monitorizați prin rezonanța magnetică nucleară (NMR, în engleză) a spectrului izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare. Totuși, atomul de xenon poate avea o influență electronică asupra reactivității fulerenei. Din cauza faptului că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură moleculară, așa cum găsim, de altfel
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
izotopului Xe. Utilizând această tehnică, reacțiile chimice ale moleculei de fulerene pot fi analizate, datorită sensibilității schimbării chimice a atomului de xenon din această împrejurare. Totuși, atomul de xenon poate avea o influență electronică asupra reactivității fulerenei. Din cauza faptului că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură moleculară, așa cum găsim, de altfel, la oxigen sau la brom (O și Br). Totuși, când atomii de xenon devin
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
Din cauza faptului că atomii de xenon au cel mai mic status de energie, aceștia se resping unii pe alții și nu pot forma o legătură moleculară, așa cum găsim, de altfel, la oxigen sau la brom (O și Br). Totuși, când atomii de xenon devin energizați, ei pot forma excimeri (dimeri excitați) , până când electronii se reîntorc la statutul de energie slab. Această entitate se formează deoarece atomii de xenon tind să umple ultimul strat electronic, și pot face acest lucru prin adăugarea
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]