7,201 matches
-
apare, la editura Albert Langen, volumul "Tier und Mensch" ("Animal și om"). Căutarea identității în cadrul „Emigrației interne“ nu va mai fi finanțată în anii '30. Ca urmare, Alscher trebuie să se alinieze moralei convenționale și discursului contemporanilor săi în texte banale, de tip „Sânge-și-Pământ“ (), care însă nu au succes la public. În 1939 se angajează ca jurnalist la ziarul "Extrapost" din Timișoara, dar este concediat după numai câteva luni. Familia se scufundă în mizerie și ajunge să trăiască din ajutoarele pentru
Otto Alscher () [Corola-website/Science/309696_a_311025]
-
presiune din partea mamei sale și a lui Florimond Claude, conte de Mercy-Argenteau și ambasadorul Austriei la Paris, Maria Antoaneta a fost silită să vorbească cu contesa du Barry în ziua Anului Nou 1772. Deși conversația s-a limitat la un banal comentariu al Delfinei către metresa regală „este multă lume astăzi la Versailles”, contesa a fost mulțumită iar criza depășită. Mai târziu, Maria Antoaneta a devenit mai politicoasă cu contesa , mulțumindu-l pe Ludovic al XV-lea. Încă de la început Delfina
Maria Antoaneta, regină a Franței () [Corola-website/Science/309697_a_311026]
-
de Virgil Teodorescu - cel ce, în «Blănurile oceanelor și alte poeme» (1945 / 1969), „clasicizează“ / „tradiționalizează“ suprarealismul, de Gellu Naum - posesorul miraculosului alambic "(athanor)" al alchimiștilor, „evidențiat“ și de titlul volumului publicat în anul 1968, "Athanor", unde materia brută, unde cuvântul banal se metamorfozează în chintesență, angajând suprarealismul într-un «onirism paradoxal lucid» ("ibid"., 220). Notabil este faptul că Emil Manu observă un „ultim puseu suprarealist“ la "generația resurecției poetice dintre 1960 - 1965", dovadă a „asimilării“ avangardei de către această generație, „puseu“ avangardist-suprarealist
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
de cercetare foarte grea. Domnia sa se consideră o „cercetătoare rece” a scrierilor lui Ion Vinea, care și-a risipit opera în periodice, având o publicistică extraordinară ( șase volume din nouă) , îndeosebi pe teme politice și sociale și nici un articol nefiind banal, lipsit de interes. Acest autor avea o mare dorință de a trăi (3 sau 4 neveste), cu Henriette Yvonne Stahl, o femeie superbă, trăind paisprezece ani, ulterior aceasta găsind un bărbat mai tânăr (cu douăzeci și șase de ani), Petru
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
numerele de pe linie, de pe coloană și pe diagonală, însumate dau același număr. Un pătrat magic normal conține toate numerele de la 1 la n, iar careuri magice de acest gen există pentru n≥1, exceptând n=2. Cazul n=1 este banal, careul având doar o căsuță în care este înscrisă cifra 1. Cel mai mic ordin "interesant" al unui careu magic este 3, un exemplu fiind careul de mai jos. Suma constantă de pe fiecare linie, coloană sau diagonală se numește "sumă
Matematică recreativă () [Corola-website/Science/309129_a_310458]
-
apare pentru provincia sudică drept novator prin plăcerea disimulării și a „teatrului în teatru”, prin viziunea ironico-sarcastică și prin atmosfera colocvială a scrisului. Niculae, însoțindu-l mai târziu pe tatăl său într-o călătorie asemănătoare, rămâne dezamăgit; întâmplările îi păreau banale, oamenii, lipsiți de farmec. Moromete avea însă ciudatul dar de a vedea lucruri pe care alții nu le văd, avea facultatea de a inventa semnificații acolo unde ele păreau să lipsească ori să rămână ascunse celorlalți Marin Preda a avut
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
limitative, care mărturisește zbuciumul încercat de orice artist autentic: libertatea de creație poate fi încătușată de arcul regulilor, putând să apară o evidentă discrepanță între starea de perfectă idealitate a avîntului în necunoscutul actului artistic și prăbușirea într-o existență banală, marginalizată. Pentru orice personaj care a „văzut” idei este practic imposibil să mai trăiască la standarde comune...Motto-ul acestei compoziții poate fi căutat în conținutul poeziei simboliste „Excelsior” a lui Alexandru Macedonski, cu deosebire în ultima strofă a acesteia
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
care unște elementele compoziției, peisajul în jurul căruia se sting și se aprind, calidoscopic geometriile riguroase închipuind subiecte din lumea reală. Mișcarea și iluzia, exacerbate sau temperate prin tehnica inciziei profunde, conferă un plus estetic lucrărilor. Ideatica acestora,de la zone aparent banale privind lumea si manifestarile ei concrete, la varii trimiteri culturale este reprezentată de (Luminile Orașului; Omagiu lui Moliere; Curtea cu Păsări; Hipism; Pădure Sacră; Comori Ascunse; Gradina Hisperidelor; Ipostaze ale Renașterii câteva din titlurile gravurilor expuse. Remarcabil este autoportretul autorului
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
și "Spam". Unele sketchuri au fost scrise de Palin singur (sau începute de el), precum „"Inchiziția spaniolă"”, care a făcut populară fraza „"Nimeni" nu se așteaptă la Inchiziția spaniolă !”. Aceste sketchuri abordează situații din viața de zi cu zi : conversație banală într-un salon; cinatul în oraș; și introduc un element neașteptat : cardinali ai Inchiziției spaniole; un om incredibil de obez, cu numele improbabil de Creosote. De acolo, Palin și Jones încep să elaboreze asupra mediului nou creat, ducându-l la
Michael Palin () [Corola-website/Science/309872_a_311201]
-
Media era nemulțumit de felul în care Winehouse își „imita cântărețele favorite de jazz” în momentul debutului, acesta recunoștea calitățile sale vocale deosebite. Conform aceleiași publicații Winehouse „a fost binecuvântată cu o voce impudică care putea transforma chiar și sentimentele banale în declarații puternice”. De asemenea, veteranul muzicii jazz Tony Bennett era de părere că „dintre toți interpreții contemporani, Amy Winehouse avea cea mai bună voce pentru jazz”. Stilul muzical abordat de Amy Winehouse combina elemente preluate din muzica soul și
Amy Winehouse () [Corola-website/Science/309326_a_310655]
-
specifică a lui Mahler - intruziunea constantă a banalității și absurdității în momente de seriozitate profundă, simbolizată în partea a doua a celei de-a cincea Simfonii, când o arie trivială populară se termină abrupt într-un marș funerar solemn. Aria banală își schimbă caracterul, trecând la un cor brucknerian pe care Mahler îl folosește pentru a da semnificație speranței de soluționare a conflictelor. Mahler însuși recunoștea eclectismul lucrărilor sale, numind Scherzoul din a Treia Simfonie „cea mai ridicolă și în același
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
permiteau detectarea avioanelor inamice dincolo de raza vizuală, îmbunătățind astfel gestionarea țintelor. În mod similar, dezvoltările în domeniul rachetelor aer-aer ghidate a permis completarea armamentului de bord cu aceste rachete. În această perioadă rachetele pasive cu ghidare prin infraroșu au devenit banale, dar primii senzori de IR au avut sensibilitate slabă și unghi de detectare foarte îngust (de obicei nu mai mult de 30 °), care a limitat utilizarea efectivă a acestora doar pentru distanțe scurte. Cea de a treia generație a asistat
Avion de vânătoare () [Corola-website/Science/306069_a_307398]
-
Brejnev-Ceaușescu și înaintea consfătuirii miniștrilor apărării din țările membre în organizația pactului de la Varșovia. La scurt timp după vizita la Moscova, la 28 august 1966, ministrul Sălăjan a încetat din viață în Spitalul Elias, unde fusese internat pentru o operație banală de ulcer sângerând. Cauza decesului a fost o peritonită biliară. „"Cu un an înainte, ministrul Sălăjan avusese o hemoragie digestivă în Iugoslavia (...). În august 1966, hemoragia s-a repetat. A fost internat la Elias. L-a operat profesorul Ion Făgărășanu
Leontin Sălăjan () [Corola-website/Science/304808_a_306137]
-
contestă cu vehemență că acesta ar fi făcut falsuri. De aceeași părere sunt unii cercetători, pentru faptul că Hasdeu a publicat zeci de documente, mult mai valoroase decât cele două, și nu avea nevoie să inventeze niște documente atât de banale. Dumitru Manolache, în acest sens, întreabă retoric ce ar fi vrut Hasdeu să demonstreze cu aceste documente, conchizând că pare absurd. Dar presupusa „Diploma bârlădeană” din 1134 ar fi demonstrat existența unui stat organizat pe teritoriul Moldovei cu aproape două
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
din București. Tema principală a acestei nuvele o reprezintă relevarea „fantasticului” camuflat în cotidian. Autorul a fost preocupat să descopere sensul autentic și profund al existenței umane, imaginând călătorii inițiatice în lumi paralele pentru a evidenția opoziția între esențial și banal și irelevanța timpului în descrierea sacrului. Intenția scriitorului era să reveleze existența a două lumi paralele în Universul cotidian: o lume reală-profană (lumea de aici) și o lume sacră (lumea de dincolo) care se manifestă permanent, dar discret. Concepția originală
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
însă o vocație de artist, fiind un visător donquijotesc ce aspiră către desăvârșire. "„Pentru păcatele mele am ajuns profesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeauna, arta pură. Trăiesc pentru suflet...”", exclamă el. Personaj cât se poate de banal, el a fost ales tocmai din acest motiv ca subiect receptor al revelației spirituale. Eugen Simion îl considera un cal răpciugos în care „se ascunde sufletul nobil al sacrului”. Lipsa de intuiție a personajului îl face incapabil să discearnă lucrurile
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
Martello), după atacuri și schimbări repetate de tactici pot face daune fortului. Tunul a transformat, de asemenea, războiul naval în perioada modernă timpurie, astfel cum forțele navale europene au profitat de puterea de foc a lor. Pentru jefuire a devenit banal, precizia și puterea distructivă a tunului a fost crescută în mod semnificativ, și au devenit mai mortale decât oricând, atât în folosința infanteriei, care cu întârziere a trebuit să adopte tactici diferite, și a navelor, care au trebuit să fie
Tun () [Corola-website/Science/305862_a_307191]
-
este sortită prăbușirii și valoarea reală se asociază numai tinereții, rămânând unica „vârstă-portaltoi“ pentru adevăr (cf. Ora de psihologie); (3) geometria / cristalul poemului să sugereze „opusul“ - câlțoșenia, haoticul etc. - și invers (cf. Poemul neîntrerupt al tinereții noastre); (4) incisivitatea frazei banale poate suplini metafora; (5) misia poetului este: ca „antipoezia“ mediului înconjurător să fie sublimată în Poezie, el, Poetul, în calitate de Creator, mulțumindu-se a fi Marele Păgubos, «cel care pierde în planul vieții materiale pentru a întreține lumina pură a creației
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
9) poeții tineri trebuie să știe că «o voluptate conștientă e cel mai sever ascetism» ("Poeților tineri" - PScr, I, 456); (10) poetul „agitator și duhovnic“ mai trebuie să fie și «spionul libertății noastre» (cf. "Spionaj" - PScr, I, 500); (11) poezia banalului / cotidianului; (12) poezia reificării "ens"-ului uman (cf. "Dimineața" - PScr, 394) etc. "Scrieri" II „antologhează“ - din 1968 - "Tristele" (despre care Eugen Simion afirmă că «deconspiră un Miron Radu Paraschivescu clasicizant, voluptos cu măsură, degustător din vinul meditației calme» - SSra, I
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
din Republica Populară Română. Întrucât singurul comanditar era statul, prin intermediul Fondului Plastic, chiar și maeștrii consacrați nu s-au putut sustrage de la obligația de a adopta temele convenționale impuse de doctrina realismului socialist, realizând totuși - datorită talentului lor - în ciuda conținutului banal, adevărate opere de artă: Camil Ressu ("Semnarea apelului pentru pace"), Alexandru Ciucurencu ("1 Mai", "Ana Ipătescu"), Corneliu Baba ("Oțelari"). Alți reprezentanți ai realismului socialist în pictură și tematica tablourilor: Theodor Harșia ("Șantierul de la Bicaz"), Gavril Miklossy ("Grivița, 1933"; "Lupeni, 1929
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
Spre sfârșitul anului, în-deosebi în vestul României, populația aflase, de la posturile de te-leviziune externe (maghiare, iu-go-slave) și emisiunile în limba română de la Radio Europa Liberă și Vocea Americii, de schimbările din Europa. Așa a fost posibil ca un eveniment aparent banal (evacuarea arbitrară a pastorului timi-șo-rean al Bisericii reformate László Tőkés fixată pentru data de 15 decembrie 1989) să devină pretext pen-tru o revoltă populară în Timișoara, transformată apoi, prin ra-di--calizare, în revoluție. În 15 decembrie s-au adunat în fața casei
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
ca pe o piesă cu care să-și completeze colecția. Și nu va pregeta s-o răpească pe Miranda. Scena răpirii e cu totul lipsită de eroism; gestul colecționarului e al unui laș care își atrage victima cu o poveste banală și închide ușa în urma ei, luând-o prizonieră. Poate că numele eroinei e o ironie. Miranda e și, în "Furtuna" lui Shakespeare, întruchiparea candorii. Și ea e prizonieră, pe o insulă unde puterea tatălui ei îi supune deopotrivă pe Ariel
Colecționarul () [Corola-website/Science/313007_a_314336]
-
mărunți"), afacerile și politica ("Making Money"), sau la genurile muzicale ca opera ("Maskerade") sau rock-ul ("Soul Music"). Sunt parodiați și Shakespeare, Beatrix Potter, precum și unele filme. Evenimentele istorice majore, în special luptele, sunt folosite uneori ca fundament pentru situații banale sau cheie din poveștile "Lumii Disc" ("Jingo", "Piramide"), la fel ca tendințele științifice, tehnologice și cultura pop ("Imagini mișcătoare", "Bărbați sub arme"). În multe dintre romanele "Lumii Disc" sunt prezente teme umaniste, în seriile vrăjitoarelor și a lui Tiffany Aching
Lumea Disc () [Corola-website/Science/314476_a_315805]
-
comunitate), cu o existență culturală mai modernă și mai rațională. Același scop de a crea o națiune a fost urmărit și de revoluționarii pașoptiști moldoveni și munteni nu doar prin tentativa de acaparare a puterii politice, ci și prin acțiuni „banale” precum schimbarea modei vestimentare (renunțarea la caftan și la anteriu etc.), a felului de a se distra și a culturii gastronomice (renunțarea parțială la bucătăria greco-turcă în favoarea bucătăriei ruse și occidentale), prin scrierea unei istorii de care românii să fie
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
presă în accepțiune modernă: Orient Radio Rador. Noti Constantinde, secretar la Legația română din Paris și Sebastian Șerbescu, avocat, au fost persoanejele cheie ale înființării acestei agenții. Constantinde menționează în jurnalul său că ideea le-a venit într-o discuție banală: „Într-o zi mi-a propus să înființăm o agenție telegrafică pentru România în genul marilor agenții internaționale Havas, Reuter etc. Am elaborat un plan destul de detaliat și Șerbescu a plecat la București pentru a o fonda”. Lucrurile nu au
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]