7,261 matches
-
românii sînt prinși într-un clește. Nici o promisiune n-a fost respectată: ofensiva rușilor lui Brussilov a încetat rapid; ei n-au trimis în Dobrogea decît 20.000 de oameni. Ofensiva aliată pornită din Salonic a stagnat. Germanii, coordonînd forțele bulgare și austro-ungare, au întreprins la sfîrșitul lui septembrie 1916 încercuirea armatelor române. Bucureștiul se predă pe 6 decembrie, familia regală, guvernul și o parte din armate se evacuează în Moldova. Un memorandum al marelui cartier general francez din 12 noiembrie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu Jdanov: condițiile armistițiului nu se discutau. Frontiera româno-sovietică este restabilită așa cum fusese aceasta fixată în iunie 1940. Basarabia și Bucovina vor fi retrecute sub suveranitate sovietică, iar Transilvania de nord va fi reintegrată în frontierele românești. Cadrilaterul Dobrogei rămîne bulgar. România va plăti Uniunii Sovietice 300 de milioane dolari ca reparații și își asumă sarcina întreținerii trupelor sovietice staționate pe teritoriul propriu. O comisie de control aliată, formată din delegați ai Uniunii Sovietice, Marii Britanii și Statelor Unite este constituită, dar va
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se va aureola cu prestigiul de combatant ilegalist. Se pare că în anii 1944-1945, era plin de respect pentru tovarășii veniți de la Moscova: Ana Pauker, Vasile Luca, activist de origine ungară care a adoptat cetățenia sovietică, Dumitru Colin, de origine bulgară, care va fi membru al Biroului Politic între 1954-1965, Leonte Răutu, care a lucrat la Radioul românesc de la Moscova înainte de a se instala în Basarabia în 1940-1941. Acesta din urmă va deveni principalul ideolog al partidului și va coopera cu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
germanică 567 Avarii îi înfrîng pe gepizi și devin stăpînii întregii Cîmpii a Pannoniei Secolul VI Pătrunderea triburilor slave în Balcani 626 Slavii asediază Bizanțul și se instalează în Peloponez Secolul VII Formarea imperiului proto-bulgar la sudul Dunării 864-865 Țarul bulgar este convertit la creștinism 896-900 Stabilirea ungurilor în Panonia Secolele X-XI Pătrunderea ungurilor în Transilvania Secolul XII Stabilirea sașilor și colonizarea saxonilor în Transilvania VECINĂTATEA UNGARĂ ȘI OTOMANĂ 1330 Bătălia de la Posada dintre Basarab și Carol Robert 1394 Victoria lui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
22-23 martie Simpatizanții Franței manifestă, în timp ce colonia germană din București sărbătorește victoria Prusiei. Conservatorul Catargiu formează un guvern care va dura cinci ani 1875 Revoltă anti-otomană în Bosnia-Herțegovina. Imperiul Otoman concentrează trupe în Balcani Mai Revoltă în Bulgaria Iunie Mișcarea bulgară este zdrobită de otomani 1876-1877 Chestiunea bulgară se află în centrul discuțiilor dintre Marile Puteri. Numeroși refugiați bulgari trec în România. 1876 Iulie Întrevedere la Reischstadt, în Boemia, între rusul Gortchakov și ministrul Austro-Ungariei, Andrassy. Sînt precizate interesele fiecăruia. Rusia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
germană din București sărbătorește victoria Prusiei. Conservatorul Catargiu formează un guvern care va dura cinci ani 1875 Revoltă anti-otomană în Bosnia-Herțegovina. Imperiul Otoman concentrează trupe în Balcani Mai Revoltă în Bulgaria Iunie Mișcarea bulgară este zdrobită de otomani 1876-1877 Chestiunea bulgară se află în centrul discuțiilor dintre Marile Puteri. Numeroși refugiați bulgari trec în România. 1876 Iulie Întrevedere la Reischstadt, în Boemia, între rusul Gortchakov și ministrul Austro-Ungariei, Andrassy. Sînt precizate interesele fiecăruia. Rusia va trebui să recupereze sudul Basarabiei. Austro-Ungaria
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care va dura cinci ani 1875 Revoltă anti-otomană în Bosnia-Herțegovina. Imperiul Otoman concentrează trupe în Balcani Mai Revoltă în Bulgaria Iunie Mișcarea bulgară este zdrobită de otomani 1876-1877 Chestiunea bulgară se află în centrul discuțiilor dintre Marile Puteri. Numeroși refugiați bulgari trec în România. 1876 Iulie Întrevedere la Reischstadt, în Boemia, între rusul Gortchakov și ministrul Austro-Ungariei, Andrassy. Sînt precizate interesele fiecăruia. Rusia va trebui să recupereze sudul Basarabiei. Austro-Ungaria obține compensații în Bosnia-Herțegovina. 1877 lanuarie-mai Discuții româno-ruse asupra modalităților de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au dispărut cu desăvârșire: „Noi nu murim nicicând, nicicum./ Vorbim de moarte doar/ ca de un anotimp care ne-ntoarce/ cu fața spre amurgurile calme.” Partea cea mai însemnată a activității lui D. este însă aceea de traducător din literatura bulgară, iar osârdia lui pentru transpunerea literaturii bulgare în limba română a fost răsplătită de statul bulgar cu Ordinul „Kiril și Metodie” (1966). SCRIERI: Cântece uitate, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1971; Chemarea pământului meu, București, 1972; Strigătul tăcerii, București, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
nicicând, nicicum./ Vorbim de moarte doar/ ca de un anotimp care ne-ntoarce/ cu fața spre amurgurile calme.” Partea cea mai însemnată a activității lui D. este însă aceea de traducător din literatura bulgară, iar osârdia lui pentru transpunerea literaturii bulgare în limba română a fost răsplătită de statul bulgar cu Ordinul „Kiril și Metodie” (1966). SCRIERI: Cântece uitate, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1971; Chemarea pământului meu, București, 1972; Strigătul tăcerii, București, 1974; Pasăre fără somn, București, 1975; Sfere albastre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
anotimp care ne-ntoarce/ cu fața spre amurgurile calme.” Partea cea mai însemnată a activității lui D. este însă aceea de traducător din literatura bulgară, iar osârdia lui pentru transpunerea literaturii bulgare în limba română a fost răsplătită de statul bulgar cu Ordinul „Kiril și Metodie” (1966). SCRIERI: Cântece uitate, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1971; Chemarea pământului meu, București, 1972; Strigătul tăcerii, București, 1974; Pasăre fără somn, București, 1975; Sfere albastre, București, 1976; Ca să cresc mare și voinic, București, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
meu, București, 1972; Strigătul tăcerii, București, 1974; Pasăre fără somn, București, 1975; Sfere albastre, București, 1976; Ca să cresc mare și voinic, București, 1980; Sub cerul copilăriei noastre, București, 1989; Nevinovată. Vinovată, pref. Șerban Cioculescu, București, 1994. Traduceri: Pagini din proza bulgară, București, 1959 (în colaborare cu Constantin Velichi și Claudia Pătrașcu); Iordan Gheșev, Kremena le știe pe toate, București, 1959 (în colaborare cu Ath. Gospodinov); Kiril Boianov Krăstev, În numele vieții, București, 1960 (în colaborare cu Ath. Gospodinov); Pavel Spasov, Hornarii albi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
bulgară contemporană, București, 1970 (în colaborare); Ivan Cankar, Dreptatea lui Jernej, București, 1973; Gheorghi Rajcev, La periferia orașului, București, 1973; Silijan cocostârc. Povestiri populare macedonene, București, 1975; Elin Pelin, Puterea necuratului, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Tânăra proză bulgară, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Meto Jovanovski, Brumă pe florile de migdal, pref. trad., București, 1979; Cornul de capră, București, 1981 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Anton Ingolic, Dragoste interzisă, pref. Mihaela Deșliu, București, 1981; Lirică bulgară contemporană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
proză bulgară, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Meto Jovanovski, Brumă pe florile de migdal, pref. trad., București, 1979; Cornul de capră, București, 1981 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Anton Ingolic, Dragoste interzisă, pref. Mihaela Deșliu, București, 1981; Lirică bulgară contemporană, pref. trad., București, 1981; Mira Mihelic, Curcubeu peste oraș, București, 1981; Ștefan Mokrev, Clienții trattoriei, București, 1982 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Vidoe Podgoreț, Sirma, căpitan de haiduci, București, 1983; Ivan Martinov, Portret după natură. Veselovski, București, 1983 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei otomane îl determină pe ministrul de externe să întreprindă două acțiuni diplomatice importante: prima a fost neutralizarea Dunării pe distanța Vârciorova - Negotin, pentru a feri teritoriul românesc de efectele războiului, și a doua memoriul înaintat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
urmărească, sub haina sprijinirii ”fraților ortodocși”, expansiunea în Balcani și către strâmtorile Bosfor și Dardanele. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu multă simpatie și a sprijinit lupta popoarelor din Balcani. Astfel, a activat în România un Comitet revoluționar bulgar ce a pregătit răscoala din 1876. În același timp, în noua conjunctură internațională România putea acționa în vederea modificării poziției sale internaționale. Generalizarea conflictului 35 din Balcani și implicațiile sale pentru țara noastră au fost dezbătute pe larg de către factorii de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sale interese. 45 De pe poziții militante țara noastră urmărea și susținea de multă vreme moral și material, mișcarea de eliberarea națională a popoarelor din Balcani. Ea se intensificase după izbucnirea în 1875 a răscoalei antiotomane din Bosnia și Herțegovina. Răscoala bulgară, însă, pregătiră de un comitet revoluționar pe teritoriul românesc și cu sprijinul românilor, era sângeros reprimată în aprilie 1876. Serbia și Muntenegru bucurându-se de sprijinul tacit al Rusiei țariste au pornit războiul de eliberare împotriva Porții. Hotărârea junilor turci, fruntași ai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
român a satisfăcut cererea trecând peste Dunăre primele sale unități. A fost respins însă și cel de al doilea atac de la Plevna. De asemenea, o contraofensivă turcească împotriva aripei sudice a armatei ruse aruncase forțele acesteia și detașamentele de voluntari bulgari pese munți de la Stara Zagora în pasul Șipka. Situația devenise deosebit de gravă. Apăruse primejdia reală a respingerii armatei ruse peste Dunăre, mutarea frontului la nordul ei și deci posibila prelungire a războiului. Ca urmare, la 19 iulie 1877, arhiducele Nicolae
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
este descrisă activitatea lui Mihail Kogălniceanu ca ministru al Afacerilor Străine în lucrările lui Dan Berindei. Dintre acestea se desprinde lucrarea apărută în 1967, Cucerirea independenței României. Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută”, Mihail Kogălniceanu înțelegea să tolereze acțiunile cetelor bulgare, acum deosebit de vii. De asemenea prin nota sa din 14-26 mai, ministrul de externe cerea Porții ca în schimbul atitudinii neutre a țării sale „ să recunoască denumirea de România,cel puțin de acum”. Autorul arată că după înfăptuirea unirii Moldovei și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se cerea ca țara să-și organizeze bine forțele militare”Paralel cu afirmațiile de „neutralitate absolută” Kogălniceanu înțelegea însă să tolereze acțiunile cetelor bulgare. Cu hotărâre Mihai Kogălniceanu denunța masacrele ce aveau loc și arăta că „neutralitatea” și „tăcerea” României nu mai puteau dura multă vreme în condițiile date. Lucrarea lui Nicolae Corivan, Lupta diplomatică pentru cucerirea independenței României, se împarte în două părți
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
atitudinea Europei. Autorul consideră că venirea lui Kogălniceanu, în fruntea ministerului Afacerilor Străine ,dă o orientare nouă politicii externe românești. Dă o serie de ordine, de a nu se permite trecerea de arme în Bulgaria, și a cetelor de tineri bulgari, din țară în sudul Dunării. Bineînțeles că aceste ordine, ca și altele, erau mai mult de formă pentru a justifica declarațiile de neutralitate. Politica lui Mihail Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate dar în realitate era o politică de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Dunării. Bineînțeles că aceste ordine, ca și altele, erau mai mult de formă pentru a justifica declarațiile de neutralitate. Politica lui Mihail Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea Dunării pentru a feri teritoriul românesc de urgiile războiului. 2. Memoriul înaintat porții în vederea realizării cuceririlor noastre. Exponent de seamă al forțelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
doreau menținerea regimului de garanție colectivă, ei considerau, că pericolul nu vine dinspre Austro-Ungaria ci dinspre Rusia. Așadar, în opinia lor, obținerea independenței depidea de relațiile diplomatice cu Germania și Austro-Ungaria. În 1876 problema orientală s-a agravat: izbucnea răscoala bulgară, se declanșa revoluția junilor turci și războiul sârbo-muntenegreano otoman. România s-a declarat neutră În iulie 1876, printr-un memoriu guvernul român solicita Porții și Puterilor Garante recunoașterea individualității statului român și numelui de România. Noul guvern liberal condus de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Tatiana Nicolescu, Mihai Novicov (exponent al tezelor oficiale de-a lungul întregii sale colaborări), Adelina Piatkowski (Spartă, oraș al culturii în sec. VII î.e.n.), Al. A. Philippide ( Shakespeare), Sevilla Baer-Tomoșoiu, Tudor Vianu (Mitul prometeic în literatura română), Martha Vilag, Gh. Bulgar (Ovidiu și peisajul dobrogean), Silvia Cucu, Alexandru Duțu (Alegorie și realism în „Divină Comedie” - însemnări inedite ale lui Coșbuc), Maria Gabrea, Tamara Gane, M. Hubert, Iorgu Iordan (Despre „perenitatea” limbii literare), Despina Mladoveanu, Nedda Brin, Liliana Popovici, Hertha Perez, Lăură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
Luigi Reina, Alberto Bevilacqua, Alberto Moravia, Alberto Granese, Corrado Calabrò, Gianpaolo Rugarli, Alberto Abbuonandi, Remo Bodei, Sergio Givone, Giuliano Manacorda. Numeroase sunt traducerile scrierilor sale în limbi străine: în română, engleză, franceză, spaniolă, rusă, germană, portugheză, slovacă, macedoneană, suedeză, slovenă, bulgară, greacă, maghiară. Dante Maffìa a scris mult, tot mai convins, așa cum a repetat în mai multe ocazii, că scriitorii nu pot și nici nu trebuie judecați după cantitatea paginilor lor. "Când Liala a fost întrebată de un ziarist de ce n-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
unui Sinod ecumenic (Sinod proiectat să aibă loc în 1926) care să abordeze probleme de ordin dogmatic, liturgic, administrativ, precum și o serie de aspecte de strictă actualitate, referitoare la viața religioasă, la cler, la calendar. În contextul în care Biserica bulgară era declarată schismatică la Sinodul din 1872, acuzată de filetism pentru că ceruse crearea unui exarhat bulgar independent de Patriarhia Ecumenică, în 1859, recunoscut prin firmanul sultanului din 1870; Biserica rusă era lovită de teroarea revoluției bolșevice din 1917, apărea o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]