10,800 matches
-
dar bibliotecile creștine au fost decimate în timpul persecuțiilor ordonate de împăratul Dioclețian (303-304). Rolul bibliotecilor monastice în timpul invaziilor este simbolizat de Vivarium, întemeiată în Calabria, în jurul anului 540, de Cassiodor; această mănăstire era un fel de academie creștină în care călugării îl serveau pe Dumnezeu prin lectură și prin copii ale textelor, inclusiv ale autorilor profani. În secolul al IV-lea, papa Damasus a constituit o bibliotecă la Roma, iar în secolul următor aflăm din scrisorile lui Sidonius Apollinaris că existau
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și influențe scandinave în nord. În Bulgaria și în Serbia, miniatura rămîne apropiată de modelele bizantine (Psaltirea sîrbă din München, secolul al XIV-lea). II. Perioada monastică 1. Mișcarea culturală. Deși creștinii sînt cei care au ars biblioteca din Alexandria, călugării au transmis totuși o parte importantă a culturii clasice. Vechile canoane, ca cele ale lui Ioan Cassianus (spre anul 400) sau ale Sfîntului Cesarie din Arles (513), recomandau deja călugărilor lectura. Trebuie subliniat de asemenea rolul misionarilor celți. Creștinismul, venit
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Deși creștinii sînt cei care au ars biblioteca din Alexandria, călugării au transmis totuși o parte importantă a culturii clasice. Vechile canoane, ca cele ale lui Ioan Cassianus (spre anul 400) sau ale Sfîntului Cesarie din Arles (513), recomandau deja călugărilor lectura. Trebuie subliniat de asemenea rolul misionarilor celți. Creștinismul, venit de pe continent în Irlanda, capătă cu repeziciune o tentă locală accentuată; între anii 430 și 460, Sfîntul Patrick încheie convertirea poporului irlandez. În secolul următor, călugării irlandezi vor evangheliza continentul
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Arles (513), recomandau deja călugărilor lectura. Trebuie subliniat de asemenea rolul misionarilor celți. Creștinismul, venit de pe continent în Irlanda, capătă cu repeziciune o tentă locală accentuată; între anii 430 și 460, Sfîntul Patrick încheie convertirea poporului irlandez. În secolul următor, călugării irlandezi vor evangheliza continentul; Sfîntul Colomban întemeiază aici mînăstiri: Luxeuil în Franța, Bobbio în Italia; succesorii săi fundează altele în Franța: Saint-Riquier, Saint-Valéry, Saint-Wandrille și o sihăstrie la Saint-Gall, în Elveția, care va deveni o mănăstire celebră. Misionarii englezi străbat
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
să amplifice această mișcare culturală. Sfîntul Benoît din Nursia fondează în 529 mănăstirea din Monte Cassino, în Italia Centrală. Canonul pe care îl redactează se răspîndește cu rapiditate în Occident, înlocuindu-le pe cele deja în vigoare. El împarte timpul călugărului între rugăciune, muncă intelectuală și manuală și, cum munca intelectuală necesită lectură, o parte a muncii manuale trebuie să răspundă nevoilor acesteia. De aceea, numeroase mănăstiri erau prevăzute cu un scriptorium, loc rezervat copierii și decorării manuscriselor după exemplul Viviarium-ului
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
muncii manuale trebuie să răspundă nevoilor acesteia. De aceea, numeroase mănăstiri erau prevăzute cu un scriptorium, loc rezervat copierii și decorării manuscriselor după exemplul Viviarium-ului lui Cassiodor. În spiritul fondatorilor ordinului, această activitate avea ca obiect principal literatura religioasă, dar călugării s-au interesat și de textele profane: latina era limba bisericii și fiecare cleric trebuia să o cunoască suficient de bine; călugării recopiau și operele autorilor din Antichitate, mai puțin pentru text cît pentru limbă, pentru a învăța latina și
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
după exemplul Viviarium-ului lui Cassiodor. În spiritul fondatorilor ordinului, această activitate avea ca obiect principal literatura religioasă, dar călugării s-au interesat și de textele profane: latina era limba bisericii și fiecare cleric trebuia să o cunoască suficient de bine; călugării recopiau și operele autorilor din Antichitate, mai puțin pentru text cît pentru limbă, pentru a învăța latina și a o pune mai bine în practică. Păstrarea acestei literaturi poate fi și o dovadă a prestigiului pe care îl exersa încă
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Voind să refacă Imperiul Roman, Carol cel Mare a provocat renașterea interesului pentru studii și restaurarea civilizației antice într-un spirit creștin; este ceea ce s-a numit Renașterea carolingiană. El adună spiritele cele mai luminate la curtea sa din Aix-la-Chapelle. Călugărul englez Alcuin a organizat școala palatului, concepută pentru a forma servitori ai statului, și a contribuit la adunarea manuscriselor pentru constituirea bibliotecii palatului, bibliotecă dispersată la moartea împăratului. Savanții palatului aveau ca misiune și corectarea textelor, dar și editarea autorilor
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
erau numeroase, dar de importanță și dimensiuni variabile. Cum manuscrisele medievale nu aveau adresă, atribuirea lor unui anumit scriptorium se bazează pe datele unei aprecieri delicate și care adesea nu furnizează decît probabilități. Realizarea cărților se făcea sub conducerea unui călugăr experimentat, armarius; acesta se îngrijea de aprovizionarea atelierului cu material, repartiza și conducea lucrul, verificînd execuția. Adesea îndeplinea și funcția de bibliotecar, asigurînd păzirea cărților și controlînd împrumutarea lor. Mobilierul scriptorium-ului era format din scaune, bănci, cufere cu provizia de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
rar, pieile erau un cadou apreciat la mănăstiri; prinții le dădeau chiar păduri bogate în vînat pentru a le procura o rezervă vie. Pregătirea pieilor se făcea în general în atelierele din exteriorul mănăstirii, dar care depindeau de acestea. Uneori, călugării răzuiau pergamentele deja scrise pentru a copia pe ele altceva, aceasta din cauza lipsurilor și din economie, și nu pentru a face să dispară texte ale Antichității păgîne; de altfel, versiunile vechi ale Sfintei Scripturi și cărțile liturgice care nu mai
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
secolele al VI-lea și al VII-lea, această practică s-a rărit mai apoi. Procedeele chimice permit reapariție primei scrieri a acestor palimpseste, dar folosirea procedeelor optice este mai puțin periculoasă pentru conservarea suportului. Copiștii aparțineau comunității monastice. Uneori, călugări în trecere veneau să li se alăture, chemați datorită competenței lor sau, dimpotrivă, veniți să se perfecționeze într-un atelier renumit sau pur și simplu pentru a recopia un text care lipsea din mănăstirea lor. Scriptorium-ul nu folosea neapărat aceiași
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în trecere veneau să li se alăture, chemați datorită competenței lor sau, dimpotrivă, veniți să se perfecționeze într-un atelier renumit sau pur și simplu pentru a recopia un text care lipsea din mănăstirea lor. Scriptorium-ul nu folosea neapărat aceiași călugări în permanență; în anumite cazuri, cea mai mare parte a membrilor comunității făceau cu schimbul. Munca copistului avea un caracter religios: execuția unei cărți era un lucru bun deoarece permitea celor care erau în serviciul Domnului să se edifice citind
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cerută de manuscris. Au fost manuscrise scrise în cîteva zile, altele în mai mulți ani, dar se estimează că execuția unui manuscris de dimensiune medie de către un singur copist cerea trei sau patru luni. Șeful de atelier sau un alt călugăr experimentat revedea manuscrisul; aceasta consta fie în simpla recitire a textului pentru a elimina greșelile evidente, fie în compararea copiei cu exemplarul reprodus pentru a se asigura de fidelitatea transcrierii, fie în confruntarea cu un alt exemplar decît cel folosit
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
O artă originală trebuie căutată în Irlanda: caracterizată prin obișnuința de a lucra metalul, ea se manifestă în manuscrise printr-o decorație în principal geometrică, al cărei element esențial este împletirea (Evangéliaire de Durow, Livre de Kells). În peregrinările lor, călugării irlandezi au adus arta lor la anglo-saxoni (Evangéliaire de Lindisfarne), apoi pe continent (Evangéliaire de Saint-Gall, Lectionnaire de Luxeuil). Renașterea carolingiană se manifestă strălucit în decorația manuscriselor. Carol cel Mare, Ludovic cel Pios, Carol cel Pleșuv sînt amatori de cărți
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
ajunge chiar și în centru (Limoges). Regăsim în miniaturile spaniole aceleași elemente decorative ca și în arhitectura mozarabă: arcaturi din fier ŕ cheval, cu caractere cufice, animale exotice etc. Această artă se exprimă foarte bine în manuscrisele care reproduc comentariile călugărului asturian, Beatus, despre Apocalipsă, executate în secolele X-XII. În Italia centrală și meridională amprenta bizantină marchează decorarea manuscriselor. Codicele ornate cu miniaturi sînt încă rare, iar decorațiile cele mai originale se găsesc în sulurile din Exultet, care îi serveau diaconului
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în Beaujolais și aproape de Ambert chiar din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, prin cruciații care fuseseră prizonieri în Orient. Alți doi factori de reînnoire au acționat asupra vieții intelectuale a secolului al XIII-lea: cruciadele și ordinele călugărilor cerșetori. Aspectul războinic al cruciadelor nu trebuie să ne facă să uităm contactele pe care acestea le-au permis cu lumea arabă, contacte care se exersau și prin intermediul Spaniei (Raymundus Lullus) și prin Sicilia (Frederic al II-lea). Occidentul medieval
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
pe Aristotel, prin traducerile din arabă, ceea ce a avut consecințe multiple în dezvoltarea gîndirii filozofice. În plus, cucerirea Constantinopolului în 1204 și instituirea regatelor france în Imperiul Bizantin au permis contacte directe cu lumea greacă. Create în aceeași perioadă, ordinele călugărilor cerșetori (carmeliții la sfîrșitul secolului al XII-lea, franciscanii în 1210, dominicanii în 1215, augustinii în 1256) cunosc o expansiune rapidă. În timp ce călugării Evului Mediu timpuriu, contemplativi și sedentari, mai curînd au păstrat cultura, călugării cerșetori au favorizat răspîndirea ei
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
regatelor france în Imperiul Bizantin au permis contacte directe cu lumea greacă. Create în aceeași perioadă, ordinele călugărilor cerșetori (carmeliții la sfîrșitul secolului al XII-lea, franciscanii în 1210, dominicanii în 1215, augustinii în 1256) cunosc o expansiune rapidă. În timp ce călugării Evului Mediu timpuriu, contemplativi și sedentari, mai curînd au păstrat cultura, călugării cerșetori au favorizat răspîndirea ei prin mobilitatea lor extremă. Chiar din rîndurile lor s-au recrutat cei mai străluciți profesori ai universităților secolului al XIII-lea: Alexander de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Create în aceeași perioadă, ordinele călugărilor cerșetori (carmeliții la sfîrșitul secolului al XII-lea, franciscanii în 1210, dominicanii în 1215, augustinii în 1256) cunosc o expansiune rapidă. În timp ce călugării Evului Mediu timpuriu, contemplativi și sedentari, mai curînd au păstrat cultura, călugării cerșetori au favorizat răspîndirea ei prin mobilitatea lor extremă. Chiar din rîndurile lor s-au recrutat cei mai străluciți profesori ai universităților secolului al XIII-lea: Alexander de Hales, Roger Bacon, Sfîntul Bonaventura, Duns Scottus la franciscani, Sfîntul Albert cel
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
anul 105 e.n., este poate anterioară. Hîrtia înlocuiește progresiv mătasea, care nu a mai fost folosită decît pentru lucrările de lux. Utilizarea dalelor gravate în relief pentru a reproduce texte sau imagini a fost practicată foarte devreme în China. Și călugării budiști și daoiști foloseau peceți gravate în relief și inversate pentru reproducerea textelor în serie; se păstrează imagini din secolele al VIII-lea și al IX-lea imprimate astfel. Cel mai vechi text cunoscut ar fi cele șapte file din
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
muncii teologilor, despre grija pentru nevoilor cultului și clerului și pentru educația morală a credincioșilor. Unii tipografi au fost chemați chiar pentru a lucra în mănăstiri (Cluny, Dijon), iar tiparele mănăstirești vor funcționa multă vreme la Saint-Gall și la Einsiedeln. Călugării au devenit ei înșiși tipografi: frații vieții comune, primii tipografi din Marienthal (1474), Bruxelles (1475) și Rostock (1476). La rîndul lor, membrii comunităților israelite, înfloritoare în sudul Europei, s-au interesat imediat de tiparul în care vedeau un mijloc de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cu un ochi hoțoman care-ar fi făcut să tremure orice femeiușcă mai slabă în vârtute“. Așa începe primul episod din cele 230 ale romanului O sută de ani de zile la Porțile Orientului. O satiră dură la adresa dictaturii „Preacuviosul“ călugăr Metodiu, însoțit de tânărul Iovănuț, își începe aventura în Moldova, în secolul al XVII-lea, trecând peste Ozana cea frumos curgătoare, poposind pe la hanul Stăniloaiei sau prin haremul „model“ al tătarilor, călătorind pe drumuri sud-est-europene, până la Stambul și Veneția. Huruzuma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
fiindcă acesta, singurul priceput la afaceri, acaparează banii și pământul. "N-are loc în țara lui Și-i ca pleava câmpului". Religia nu apare deloc în folclor și nu constituie o preocupare. Întâlnim câteva călugărițe îndrăgostite ca maica Magdalena, câțiva călugări pe care dorul îi urmărește la mănăstire și care se luptă împotriva iubirii cu o stranie energie a termenilor și sentimentelor: "Arză-te focul, pădure, Ș-ai cădea sub o secure! Arde-ar lemnele din tine Cum arde inima-n
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
placul său, afectele negative ale eroinei contribuie la plăcerea sadică a aranjorului. Detaliile "obscene" pe care ea refuză să le spună, contravenind astfel, aparent, regulilor tabloului pornografic, se transformă în afecte pozitive pentru cel ce adoptă punctul de vedere al călugărilor lubrici. Totuși nu putem afirma că există acolo un model de eficacitate pornografică, într-atât de vagă rămâne reprezentarea operațiunilor. În plus, afectele de care dă dovadă scriitura pornografică trebuie să fie funcționale, închise în limitele activității sexuale. Ar fi
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cuvântul tendențios, puterea de a marca dorința, dar o face pe ocolite. Se înțelege că Sade îl utilizează excesiv când personajul focalizator este o victimă. În Les Infortunes de la vertu, nefericita Sophie povestește maltratările la care o supun dezmățații de călugări: "Mă pune să mă așez în genunchi și, lipindu-se de mine, își împlinește perfidele patimi într-un loc care nu-mi dă voie, în timpul oficierii, să mă plâng de proasta sa purtare. Urmează Jérôme, templul său fiind cel al
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]