7,052 matches
-
soluții pentru implicarea intelectualilor din exil Întru eliberarea României și era Încurajată creația literară În limba română, căci, așa cum spunea Monica Lovinescu „mai buni, mai răi, mai vedeam ce făceam, ce am mai scris”. Nu este Întîmplător faptul că primul cenaclu literar din exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a Întîlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ce am mai scris”. Nu este Întîmplător faptul că primul cenaclu literar din exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a Întîlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai tîrziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă În jurul prozei lui Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a Întîlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai tîrziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă În jurul prozei lui Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată În locuința lui Leonid Mămăligă, unde veneau, În anii ’70, și scriitori din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai tîrziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă În jurul prozei lui Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată În locuința lui Leonid Mămăligă, unde veneau, În anii ’70, și scriitori din România, printre care Nicolae Breban, Marin Sorescu, Bănulescu, Marin Preda, conform părerii Împărtășite doar de unii dintre participanți că literatură de calitate se face
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
apreciază și valorifică rezultatele evaluării în scopul diagnozei și prognozei; ● stabilește strategii didactice adecvate, în scopul remedierii deficiențelor procesului educațional, în funcție de rezultatele înregistrate la evaluare. C. Acțiuni extracurs Proiectează și realizează activități extracurs în concordanță cu obiectivele educaționale stabilite: expoziții, cenacluri, simpozioane, sesiuni de comunicări ale elevilor, manifestări cultural-artistice, sportive și de recreere. D. Dezvoltarea profesională 1. Identifică nevoile proprii de perfecționare și formare profesională. 2. Participă la activități de perfecționare și formare profesională organizate de către instituții la nivel local/regional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223292_a_224621]
-
, Doina (19.VIII.1960, Oltenița), poetă și publicistă. Urmează Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1982-1986). În timpul studenției frecventează cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin. După absolvire va fi profesoară de limba și literatura română la Oltenița. Din 1990 lucrează în presă, la „Cotidianul”, Agenția Mediafax, „Cronica română” și „Dreptatea”. De asemenea, scrie scenarii și e realizatoare de emisiuni la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
și literatură comparată, la aceeași facultate, fără a le finaliza. În 1995, a lucrat ca secretar literar la Teatrul Mic din București, iar din 1996, ca editor la Mediavision, Casa de producție a PRO TV. Este unul dintre membrii fondatori ai cenaclurilor „Central”, respectiv „Litere”. Debutează publicistic în revista „Contrapunct” (1992) și editorial în Tablou de familie, care a primit Premiul revistei „Tomis” pentru cel mai bun volum colectiv de poezie din anul 1995. Prima carte personală este Bucla, publicată în 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
Societatea de mâine”, „Revista mea”, „Gând românesc”, „Tribuna”), Târgu Jiu („Gorjanul”), București („Zorile”, „Universul literar”, „Prepoem”, „Timocul”, „Convorbiri literare”, „Buna Vestire”, „Porunca vremii”, mai susținut scriind la „Sfarmă-Piatră”). O vreme a lucrat la Cernăuți, la „Iconar”. Activa, din 1936, în cenaclul „Altarul cărții”, devenit Asociația Scriitorilor Români din Banat, aflându-se, în ciuda unei chinuitoare boli de piept, printre animatorii vieții culturale lugojene. Volumele Simfonia rustică (1935), Cântece de seară (1936), Cântarea dragostei (1937), Prăstă deal la nana-n vale (1937), Florile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
Vals!), ofițeri de miliție care își tratează cu sadism victimele, niște tineri protestatari din ziua de 21 decembrie 1989, fără să știe că fiecare îl torturează cu zel ideologic tocmai pe fiul colegului său (Cum a fost respins Kipling la cenaclu), un criminal condamnat la moarte și un tată care insistă să primească, după terminarea execuției, nu consolări formale și inutile, ci o misterioasă sacoșă „adusă din străinătate” (O pungă de plastic cu mânere albe). Fie că mimează oralitatea, fie că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă, conferința disidenților ruși etc. Antrenată în preocupările cotidiene sau mondene ale „vechii emigrații”, S. frecventează ședințele cenaclului lui L. M. Arcade și reține opiniile participanților (de pildă, la tema „să scrii în franceză sau în română”, Virgil Ierunca „a condamnat fără apel pe poetul român care ar încerca să scrie în franceză”), e prezentă la conferințele de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Mai târziu va lucra la revistele „Săteanca”, „Femeia”, „Luceafărul”, „Viața militară” și la Redacția publicațiilor pentru străinătate. Debutează în 1939, încă elev, cu proza poematică Iarna rădăuțeană la revista „Suceava”, iar editorial în 1940 cu placheta Muguri, intitulată după numele cenaclului literar al liceului. De-a lungul anilor va mai colabora la „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Universul literar”, „Miorița”, „Națiunea”, „Scrisul bănățean”, „Tânărul scriitor”, „Scânteia tineretului”, „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Steaua”, „Luceafărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
și cu pictorul Nicolae Popa. Arcușul este abandonat în favoarea muzicii culorilor. Drumul spre pictură a început acum ... • Tabere de creație (1981 - 2005): Orăștie, Toplița, Făgăraș, Bistrița-Năsăud, Constanța, Mangalia, Hârlău, Alba-Iulia, Câmpulung - Muscel; • Studii libere de pictură în diverse ateliere și cenacluri din Romania, Turcia și Anglia; • Excursii și studii de documentare în Anglia, Bulgaria, Elveția, Franța, Grecia, Italia, Monaco și Polonia; • Membră a Societății Profesorilor de Muzică și Desen din România; • Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Iași; • Lucrări
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
2003 - Galeriile Universități „Ștefan cel Mare Suceava - 40 de ani de învățământ superior sucevean - a prezentat Gr. Micu 2003 - Salonul anual al filialei U.A.P. Iași - Wold Trade Center, au prezentat Valentin Ciucă și Silvan Ionescu 2003 - Centrul Cultural German - Cenaclul Universității „Al. I. Cuza“, „Ștefan Luchian“, a prezentat prof. Cleopatra Mociuțchi 2004 - Salonul anual al filialei U.A.P. Iași - Wold Trade Center, a prezentat Valentin Ciucă 2005 - Universitatea „Al. I. Cuza” - Sala pașilor pierduți - a prezentat prof. univ. G. Macarie
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Pintilie) și a lui Gheorghe Gavrilă, funcționar. Face liceul teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Galați. Debutează publicistic în „Iașul literar”, în 1963, iar editorial, cu două cărți de poezie, Jocul anilor și Poarta viselor, în 1967. Între 1991 și 1999, conduce cenaclul „Orfeu” de pe lângă Biblioteca „N. Iorga” din Ploiești, unde editează opt culegeri pe care le și prefațează. Încă de la primele volume semnate de B., se evidențiază cele două dominante în jurul cărora se va organiza mai apoi lirismul autoarei: erotismul și mirarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
din Maxim Gorki, Verlaine, Rilke. Debutează în ziarul „Dacia” (1920), sub pseudonimul Ion Negrea, iar ca dramaturg, cu piesa Trei cruci, „apocalips în nouă tablouri”, datată de autor 1922. Din 1924 susține cronica dramatică la săptămânalul „Clipa”, participă la reuniunile cenaclului literar organizat de redacția revistei, frecventează seminarul condus de Mihail Dragomirescu la Facultatea de Litere, e prezent și devine cunoscut în mediile teatrale și literare. În 1927 îi sunt reprezentate comedia Mirele și drama Uzina la Teatrul Popular din Tismana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
impuse de conjuncturile politice și sociale. Dar C. avea și un program literar, într-un moment când „Convorbirile literare” își pierduseră din însemnătate și influență. Neformulat clar de la primele numere, acest program s-a cristalizat cu timpul. Spre deosebire de revista și cenaclul maiorescian, aici se urmăreau alte țeluri, imediate și propagandistice. Punctul de plecare era ideea că literatura și cultura română sunt amenințate de o „deznaționalizare”, consecință a importului de literatură străină, dar și a indiferenței protipendadei. În aceste condiții, C. susține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
scrie o poezie înfocată de exaltare a tradiției istorice medievale, precum poemul Moșii, datând din 1915), apoi ca B. Fundoianu, cu poeme și foiletoane în „Vieața nouă”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Sburătorul literar”, „Contimporanul”, „Integral” ș.a.). Frecventează, de altfel, cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. Traduce din poeți francezi și germani pentru revistele „Floare albastră” și „Adevărul literar și artistic”. Sub pseudonime ebraice (Ofir, Ha-shir sau Benjamin) tălmăcește din poeți de limbă idiș și redactează articole pe teme iudaice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
mai oportun să fie soluționat conflictul, prin ce mijloace, termeni, imagini, figuri literare etc. Se-nțelege, lucrurile nu sunt noi. Prima școală de literatură și critică literară n-a fost înființată în 1951, ci ceva mai devreme și se numea cenaclu. Acum însă dirijismul Uniunii Scriitorilor este vizibil în toate sectoarele patronate de aceasta: editură, revistă, secții de creație. Astfel la E.S.P.L.A., editura Uniunii Scriitorilor, aceste dezbateri se țin cu regularitate: așijderea și în cadrul secției de proză a Uniunii, după cum vom
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a se încadra definitiv - e timpul! - în frontul poeziei noastre luptătoare”. Că una din cauzele formalismului era îndepărtarea de viață, de realitate, de popor, s-a înțeles. Ideea va fi accentuată și de cealaltă instanță critică semioficială: cititorii. Astfel membrii cenaclului literar Al.Sahia din Buzău adresează Ninei Cassian și altor scriitori o scrisoare deschisă, publicată în Contemporanul 20: „În primul rând scriem tov. Nina Cassian. În anul 1950 ați venit la Buzău împreună cu tov. Veronica Porumbacu, Nicolae Tăutu, Eusebiu Camilar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nicolae Tăutu, Eusebiu Camilar și alții. Ne-am bucurat mult pentru toți tovarășii care au venit și fiecare dintre noi s-a bucurat mai mult de prezența câte unuia din dvs. Simpatia aceasta era ceva firesc. Era la noi, la cenaclu, o tânără începătoare în ale scrisului - poate vă mai amintiți de ea. V-a îndrăgit mai mult și ați vorbit lung împreună (...). Dar noi am urmărit cu mâhnire, cum nădejdea s-a stins, fiindcă după ce i-ați trimis (abia la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mai mult și ați vorbit lung împreună (...). Dar noi am urmărit cu mâhnire, cum nădejdea s-a stins, fiindcă după ce i-ați trimis (abia la vreo lună) o scrisoare convențională și rece, din cauza unei politeți cam jignitoare, tânăra membră a cenaclului nostru n-a mai primit nici un cuvânt. Ea a dispărut din rândurile noastre, a celor care încercam să devenim ingineri ai sufletelor omenești, și poate pentru acest lucru și dvs., tov. Nina Cassian, purtați o oarecare vină. Scriem în al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să devenim ingineri ai sufletelor omenești, și poate pentru acest lucru și dvs., tov. Nina Cassian, purtați o oarecare vină. Scriem în al doilea rând tovarășei Maria Banuș (...). Poate că nu știți cu câtă nerăbdare așteptam să intrați și pe la cenaclu atunci când veneați la Buzău, pentru a cerceta viața Gospodăriei colective 1907 din comuna Căldărești, viață ce v-a inspirat în scrierea piesei Ziua cea mare (...). Dar în seara aceea ați venit în adevăr în oraș, chiar la vreo sută de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la Buzău, pentru a cerceta viața Gospodăriei colective 1907 din comuna Căldărești, viață ce v-a inspirat în scrierea piesei Ziua cea mare (...). Dar în seara aceea ați venit în adevăr în oraș, chiar la vreo sută de metri de cenaclu și abia la urmă ne-am dat seama că nici nu v-ați gândit la noi, fiindcă nici măcar n-ați întrebat de cenaclul literar. N-ar avea rost să vorbim de decepția pe care am simțit-o cu toții. Nici ședința
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dar în seara aceea ați venit în adevăr în oraș, chiar la vreo sută de metri de cenaclu și abia la urmă ne-am dat seama că nici nu v-ați gândit la noi, fiindcă nici măcar n-ați întrebat de cenaclul literar. N-ar avea rost să vorbim de decepția pe care am simțit-o cu toții. Nici ședința de cenaclu n-am mai ținut-o. V-am întâlnit apoi la consfătuirea tinerilor scriitori de la București din 1950. Ați vorbit nespus de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
abia la urmă ne-am dat seama că nici nu v-ați gândit la noi, fiindcă nici măcar n-ați întrebat de cenaclul literar. N-ar avea rost să vorbim de decepția pe care am simțit-o cu toții. Nici ședința de cenaclu n-am mai ținut-o. V-am întâlnit apoi la consfătuirea tinerilor scriitori de la București din 1950. Ați vorbit nespus de frumos, ne-am luat inima-n dinți și v-am amintit de Buzău, de felul cum v-am așteptat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]