7,087 matches
-
parcursul existenței califatului Omeiad. Sub conducerea familiei marwanide, s-a început agricultura în zone care nu mai fuseseră cultivate până atunci, mărind producția agricolă a imperiului. Pe lângă agricultură, avem și o industrie a porduselor procesate, precum uleiul, vinul, sticla și ceramica. Toată această activitate comercială a dus și la construcții numeroase pentru noile activități comerciale precum și pentru susținerea activității agricole crescândă ce au dus la înmulțirea canalelor, cisternelor, barajelor și sistemelor de irigare. Putem spune că simbolice perioadei de dominație ale
Marwanizii () [Corola-website/Science/331077_a_332406]
-
textile. În 1958, a vizitat mari colecții de artă modernă în Uniunea Sovietică, unde a avut posibilitatea să vadă lucrări ale lui Henri Matisse. În primii ani după studenție, Ion Nicodim a realizat un număr de opere monumentale, tapiserii, mozaicuri, ceramici, consacrându-se îndeosebi picturii. Laureat al "Premiului „Frederic și Cecilia Cuțescu-Storck”", Ion Nicodim s-a instalat la Roma, în 1965, la Accademia di Romania, unde i s-au deschis noi orizonturi. Prima sa expoziție personală la galeria "Il Bilico", îl
Ion Nicodim () [Corola-website/Science/331116_a_332445]
-
inspirate de peisajul dobrogean (Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu etc.) lucrări realizate de artiști dobrogeni (Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Ion Pacea, Ion Nicodim, Ion Bițan etc.), lucrări de sculptură semnate Ion Jalea, Boris Caragea etc., precum și peste 100 de lucrări de ceramică realizate în taberele de artă "Hamangia". În anul 2005 a avut 25 de vizitatori și 201 în grupuri formate din elevi, în 2008 a avut 49 de vizitatori și 244 în grupuri de elevi, iar în anul închiderii, cinci vizitatori
Muzeul de Artă „Lucian Grigorescu” () [Corola-website/Science/331331_a_332660]
-
Dragostea pentru arta populară românească a pictorului Vasile Grigore și pasiunea de a aduna obiecte autentice au dus în final la alcătuirea unei colecții etnografice deosebite, la care au contribuit diferite genuri de artă: icoane pe lemn și pe sticlă, ceramică, obiecte de cult și scoarțe care întregesc ansamblul sălii. Spațiile de expunere sunt pe două nivele, piesele sunt dispuse în cele cinci săli, reprezentând șapte secțiuni mari (pictură, grafică, sculptură, artă populară românească și artă decorativă europeană, orientală și extrem-orientală
Muzeul de Artă „Vasile Grigore - pictor și colecționar” () [Corola-website/Science/331328_a_332657]
-
artiști celebri ca Hiroshige, Utamaro, Kunisada, se poate observa puterea revelatoare a liniei, ca în cazul graficii românești. Pictate manual sau imprimate, piesele de porțelan de proveniență japoneză și chineză impresionează printr-o cromatică strălucitoare și prin prețiozitatea suprafețelor pieselor. Ceramica englezească de tip Delft, faianța germană, rusească și franceză nu sunt decât câteva tipuri realizate, prezente în colecție. Pe aceeași linie a obiectelor de uz casnic se înscriu și piesele de metal, gravate, ciocănite, poansonate sau perforate. Cu o cromatică
Muzeul de Artă „Vasile Grigore - pictor și colecționar” () [Corola-website/Science/331328_a_332657]
-
acestor meleaguri, din cele mai vechi timpuri ale existenței umane până la finele Primului Război Mondial. Călătoria începe, în prima sală, dedicată preistoriei, de la Paleolitic la prima epocă a fierului, cu exponate de la unelte simple din piatră asociate cu resturi de faună, la ceramică neolitică aparținând culturii Gumelnița. Din obiectele aparținând epocii bronzului reținem colierul din cuarț aventurin de la Gorgota. O sabie și câteva topoare celtice descoperite la Brătești și Ocnița ilustrează prima epocă a fierului, Hallstatt. Două săli sunt dedicate celei de-a
Muzeul de Istorie din Târgoviște () [Corola-website/Science/331340_a_332669]
-
acestor meleaguri, din cele mai vechi timpuri ale existenței umane până la finele Primului Război Mondial. Călătoria începe, în prima sală, dedicată preistoriei, de la Paleolitic la prima epocă a fierului, cu exponate de la unelte simple din piatră asociate cu resturi de faună, la ceramică neolitică aparținând culturii Gumelnița. Din obiectele aparținând epocii bronzului reținem colierul din cuarț aventurin de la Gorgota. O sabie și câteva topoare celtice descoperite la Brătești și Ocnița ilustrează prima epocă a fierului, Hallstatt. Două săli sunt dedicate celei de-a
Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” () [Corola-website/Science/331338_a_332667]
-
Clădirea a fost retrocedată Episcopiei pentru un muzeu de artă religioasă, iar muzeul s-a mutat într-o clădire modernă, nu departe de Piața Mare din Galați. Cele mai importante colecții sunt cele de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă (tapiserie, ceramică, sticlă). O parte mai restrânsă a colecțiilor de pictură, sculptură și grafică o constituie câteva piese din secolul al XIX-lea (Aman, Rosenthal, Grigorescu) și din perioada interbelică (Victor Brauner, Theodor Pallady, Petrașcu, Tonitza etc.), cea mai mare parte a
Muzeul de Artă Vizuală din Galați () [Corola-website/Science/331345_a_332674]
-
Segmentul expozițional afectat descoperirilor arheologice este axat pe rezultatele cercetărilor din siturile Giurgiu-Malu Roșu (paleolitic), Pietrele, Bucșani, Sultana (eneolitic), Mogoșești, Zimnicea, Popești (epoca metalelor), Oinacu, Izvoru (epoca migrațiilor) și reconstituie evoluția materială a comunităților umane din Câmpia Dunării. Piesele din ceramică, podoabele și obiectele de cult, împreună cu diverse mărturii despre ocupații și meșteșuguri conferă expoziției un interes deosebit. Dezvoltarea așezării de la Giurgiu către un statut urban s-a datorat construirii Cetății din Insulă, reședință voievodală a lui Mircea cel Bătrân. Sala
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
Vlaicu nr. 1. Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolul al XX-lea și valorifică expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe lemn și sticlă, piese care ilustrează diverse obiceiuri. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
de la Palatul Culturii, Muzeul de Istorie a Moldovei administrează, de asemenea, următoarele obiective muzeale: Expoziția de bază prezintă piese de istorie și arheologie din epoca paleolitică (unelte, arme de silex, oase de animale de la Valea Lupului, Mitoc, Ripiceni, Ceahlău), neolitică (ceramică, unelte, figurine antropomorfe și zoomorfe din culturile Criș, Stoicani-Aldeni, Cucuteni), epoca bronzului (ceramică, unelte din culturile Monteoru, Costișa, Noua), epoca fierului (ceramică, brățări și verigi de bronz din cimitirul de la Stoicani, cuțit de bronz de la Tămăoani, pumnal de fier scitic
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
muzeale: Expoziția de bază prezintă piese de istorie și arheologie din epoca paleolitică (unelte, arme de silex, oase de animale de la Valea Lupului, Mitoc, Ripiceni, Ceahlău), neolitică (ceramică, unelte, figurine antropomorfe și zoomorfe din culturile Criș, Stoicani-Aldeni, Cucuteni), epoca bronzului (ceramică, unelte din culturile Monteoru, Costișa, Noua), epoca fierului (ceramică, brățări și verigi de bronz din cimitirul de la Stoicani, cuțit de bronz de la Tămăoani, pumnal de fier scitic din mormântul de la Comarna, vas grecesc attic descoperit la Frumușița, ceramică din siturile
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
arheologie din epoca paleolitică (unelte, arme de silex, oase de animale de la Valea Lupului, Mitoc, Ripiceni, Ceahlău), neolitică (ceramică, unelte, figurine antropomorfe și zoomorfe din culturile Criș, Stoicani-Aldeni, Cucuteni), epoca bronzului (ceramică, unelte din culturile Monteoru, Costișa, Noua), epoca fierului (ceramică, brățări și verigi de bronz din cimitirul de la Stoicani, cuțit de bronz de la Tămăoani, pumnal de fier scitic din mormântul de la Comarna, vas grecesc attic descoperit la Frumușița, ceramică din siturile arheologice de la Stâncești, Cotnari, Băiceni, piese de harnașament de la
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
cuțit de bronz de la Tămăoani, pumnal de fier scitic din mormântul de la Comarna, vas grecesc attic descoperit la Frumușița, ceramică din siturile arheologice de la Stâncești, Cotnari, Băiceni, piese de harnașament de la Trușești. Civilizația geto-dacică din Moldova este reprezentată prin unelte, ceramică, obiecte de podoabă, statuete de lut de la Poiana și Piatra-Neamț, ceramică carpică din așezările de tip Scheia-Văleni și din necropolele de incinerație de tip Vârtișcoi-Poienești. Colecția mai include altare romane și cărămizi din castrul de la Barboși, inscripții funerare de la Isaccea
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
de la Comarna, vas grecesc attic descoperit la Frumușița, ceramică din siturile arheologice de la Stâncești, Cotnari, Băiceni, piese de harnașament de la Trușești. Civilizația geto-dacică din Moldova este reprezentată prin unelte, ceramică, obiecte de podoabă, statuete de lut de la Poiana și Piatra-Neamț, ceramică carpică din așezările de tip Scheia-Văleni și din necropolele de incinerație de tip Vârtișcoi-Poienești. Colecția mai include altare romane și cărămizi din castrul de la Barboși, inscripții funerare de la Isaccea (Noviodunum), obiecte de lut ars, bronz și sticlă de proveniență greacă
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
obiecte legate de meșteșuguri, port popular și obiceiuri specifice Văii Superioare a Mureșului, Văii Gurghiului și unei părți a Câmpiei Transilvaniei. Muzeul deține peste 5.800 de obiecte, 13.000 de fotografii și diapozitive, 80 de filme etnografice. Reprezentative sunt ceramica, icoanele pe sticlă. Se evidențiază instalațiile tehnice (presă de ulei, moară de apă, teasc pentru struguri). Expoziția “Uneltele și tehnici populare de Valea Mureșului superior și din Câmpia Transilvaniei”, organizată în 1991 în opt săli ale cădirii, prezintă cele mai
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească (opere de Luchian, Petrașcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Șirato, Stoenescu, Iser, Ressu). Secția de Istorie-Arheologie este compusă din nouă săli: Preistorie - vestigiile vieții materiale și spirituale din cultura Schela Cladovei, Civilizația geto-dacică, Războaiele daco-romane, Monumente
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
concepută ca o prezentare a istoriei locale împletită cu cea națională. Muzeul are 27 de săli. Secția de istorie prezintă material arheologic începând din paleolitic până în epoca contemporană, piese dacice, piese rezultate din săpăturile arheologice de la Cetatea Sucevei, colecții de ceramică, piese litice, metal, textile, numismatică, documente, carte veche, memoriale, artă, mineralogie-petrografie, paleontologie, botanică, malacologie, entomologie, mamalogie. Piese excepționale: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopănești (secolul al V-lea), monede de
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
patrimoniul muzeal. Din 1954 a funcționat ca muzeu regional, până când a intrat în componența Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este în componența Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Muzeul adăpostește un patrimoniu mixt de artă plastică și decorativă, etnografie (ceramică, țesături, unelte, covoare românești din secolul al XIX-lea), cărți rare în ediții de lux, picturi din secolul al XIX-lea, faianță, mobilier stil din diverse epoci, artă orientală și extrem-orientală (vase și stampe japoneze, vase de aramă, mobilier), icoane
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
de arheologie (preistorică, dacică, medievală), istorie (exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, carte veche, memorialistică), etnografie (instalații țărănești, mobilier tradițional românesc, șvăbesc, ucrainean și maghiar, podoabe, icoane pe sticlă și lemn, costume populare, textile utilitare și decorative, ceramică, fotografii, etc.). Deține bunuri culturale clasate în Tezaur și Fond. Expozițiile de bază au fost modernizate în anul 1992, precum și în perioada 2002-2007. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Județean Satu Mare () [Corola-website/Science/331372_a_332701]
-
Suceava, înființat în anul 2000. Casa se află în centrul satului Bilca, la nr. 1128. Casa-muzeu din Bilca este reprezentativă pentru zona etnografică Rădăuți. Interiorul cu două camere este tradițional: mobilier din lemn, scoarțe, lăicere, grindărașe, obiecte din lemn și ceramică, de uz casnic, etc. Gospodăria Bilca este completată cu șura și grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc. Casa a fost donată de către scriitorii George Muntean și Adela Popescu Complexului Muzeal Bucovina, întemeind totodată prima secțiune masonică muzeală rurală din
Casa-muzeu Bilca () [Corola-website/Science/331376_a_332705]
-
sau în cele 72 de obiective ale Secției de Etnografie. Un bogat tezaur de mărturii ce probează existența și evoluția comunităților umane pe teritoriul județului Vrancea a fost realizat în urma unor intense cercetări arheologice ce au scos la iveală unelte, ceramică, podoabe, tezaure monetare, mărturii ale credințelor și obiceiurilor colectivităților umane din epocile neolitica, bronz, geto-dacică, evul mediu. De asemenea, muzeul mai deține obiecte și documente ce poartă amprenta evenimentelor petrecute în veacul al XIX-lea (1848, Unirea Principatelor, Războiul de
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
vieții sociale, culturale și politice vrâncene (scriitorul și diplomatul Duiliu Zamfirescu, juristul Gh. Apostoleanu, arhitectul Ion Mincu, geograful S. Mehedinți, întemeietorul teatrului focșănean - maiorul Gheorghe Pastia, scriitorul Al. Vlahuță, țăranul Ion Roată). Mărturiile etnografice, pește 6.000 la număr (unelte, ceramică, port popular, textile de casă), vin să completeze mărturiile arheologice și istorice, oferind o imagine a vieții pe aceste meleaguri. Se remarcă în principal colecția de port popular, în special cea de cămăși și catrințe (unele dintre ele unicate în ceea ce privește
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
s-au axat pe cunoașterea civilizației geților și a perioadei mileniului I d. Chr. Săpăturile au scos la lumină locuințe de suprafață construite din bârne de lemn și pereți din împletituri de nuiele lipite cu lut. Pentru aceasta perioadă, caracteristice sunt ceramica lucrată cu mâna, la roată, dar și de import, în special amfore. Prezența amforelor și monedelor emise de orașele grecești de la Marea Neagră demonstrează existența unor importante legături comerciale. La mijlocul mileniului I d. Chr. se schimbă comportamentul constructiv trecându-se de la suprafață
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
dacică și romană, monede din perioada 88-117 d. Chr. Piese de port și podoabă, cărămizi, piese de pavaj ștampilate cu însemnele unităților militare cantonate aici. Cercetările din castrul de la Mălăiești au scos la lumină un bogat material arheologic alcătuit din ceramică, piese de armament, cărămizi, între care și una cu ștampila Legiunii V Macedonica, și monede imperiale romane. În castrul roman de la Drajna de Sus cercetările au fost continuate și aprofundate de către Cristian Vlădescu, Victor Teodorescu, Mihail Zahariade și Marinela Peneș
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]