7,249 matches
-
vom avea tot atâta material, nu vom putea face față și va trebui să amânăm pe luna următoare. Originalul îl predăm lui don Mario, așa cum ne-am înțeles. Nu mai știu nimic de el, e bine? Ultima oară ne-am certat puțin, ca între buni prieteni, dar el crede că ar trebui să fim mai puțin îngăduitori față de spanioli. N-aș putea scrie dacă n-aș ține cont de cerințele lor, și-apoi pentru mine sunt niște mărunțișuri. Îi voi spune
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
diferențierile de roluri conjugale și stabilitatea maritală. Se pot face și observații pe marginea acestui model (Segalen, 1987): cum se construiește un indice reprezentativ al „certurilor” din familie?; este posibil să se măsoare insatisfacția și instabilitatea maritală doar prin indicele „ceartă”?; este îndreptățită opunerea sarcinilor domestice celor profesionale? Paradigma costuri-beneficii și a schimbului social ce are loc în spiritul ei servește ca bază pentru noi nuanțări în înțelegerea rolurilor și a comportamentele maritale. Astfel, Kellerhals et al. (1987) atașează dimensiunii economice
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la mamă și la tată). Există însă avantaje și dezavantaje atât pentru monocustodie, cât și pentru custodia comună. Față de monocustodie, cea comună are avantajul că amândoi partenerii își continuă rolul de părinți, însă dacă ei nu colaborează autentic, ci se ceartă, e preferabilă cea monoparentală. 2. Studiile au arătat că stima de sine (self-esteem) a copilului este afectată mai mult (negativ) la familiile cu conflicte decât la cele monoparentale (Cooper et al., 1983). Însă și alte comportamente ale sinelui și personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de a implica persoane-cheie din afara familiei în munca de asistență. Infatuarea, vorbitul prea mult, afecțiunea exagerată, dar și lipsa de interes și alte comportamente constituie contraindicații în procesul terapeutic. Mai generale și semnificative sunt însă cearta cu clientul - te-ai certat, ai pierdut - și comportamentul de „robot”, adică lipsa de spontaneitate facială, corporală și paralingvistică (ton și voce) și vorbire stereotipizată. Referitor la etica terapiei familiale, Codul Principiilor Etice ale Terapiei Mariajului și Familiei din SUA din 1991 prevede o serie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pronumele „tu” și „noi”, bărbații pe cel de „eu”. • Modelul de conversație la femei este mult mai cald și egalitar în comparație cu cel al bărbaților, mai aspru și mai centrat pe dominanță-ascultare. Fetele și femeile, chiar când se critică sau se ceartă, nu pun problema în termen de „șef”, „important” etc., pe când băieții și bărbații, da. • Femeile își dezvăluie reciproc intimitățile și secretele mult mai mult decât o fac bărbații. Ei preferă să discute între ei subiecte de interes public (politică, sport
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
capacitatea de a gândi repede. Moderarea unei discuții de grup necesită concentrare și ascultare atentă. În consecință, planificați-vă programul în așa fel încât să minimalizați presiunile care vă pot limita capacitatea de concentrare (de exemplu, dormiți suficient, nu vă certați cu fiii dumneavoastră adolescenți, nu moderați mai mult de două grupuri într-o singură zi). Moderatorii trebuie să fie capabili să acorde întreaga lor atenție grupului. SFAT Fiți atenți: răspund la întrebarea pe care ați adresat-o? Moderatorii începători sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Înșală de două ori, să-mi fie rușine. (Un alt proverb ne dă explicația: „Cel care te Înșală o dată te nedreptățește; dacă te Înșală a doua oară, o face pe dreptate: te ia drept ceea ce ești”.) Când doi hoți se ceartă, apare lucrul furat. (Confruntarea dintre orgoliile profesioniștilor trebuie să dea Întotdeauna un Învingător, astfel că cine știe să le ațâțe sau să le Întrețină poate avea siguranța că va afla, În timp, lucruri surprinzătoare.) Vulpea, moartă-n cale-o vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe om și, prin această transformare, creează natura.” (Democrit) Cu o floare nu se face primăvară. (O bună intenție, pentru a dobândi valoare de faptă, trebuie să se transforme Într-un obicei.) Lovindu-l prea des, Înveți măgarul să azvârle. (Certând prea des un copil Îl facem neascultător: „O singură vorbă e de-ajuns celui ce va să te Înțeleagă”.) „Orice supunere Închide În sine o răzvrătire.” (Gr. Moisil) Lasă câinele să rabde de foame, și te va urma. (Satisfăcându-i
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se-ntâlnește”; „Dragoste chioară pe rogojină goală”.) Iertăm totul atât timp cât iubim. (Iubirea ne face disponibili să iertăm, pentru că rădăcinile ei sunt alimentate de lacrimile suferinței.) „Ce e dragostea? Numai acela știe care iubește fără speranță.” (Fr. Schiller) Îndrăgostiții care se ceartă se adoră. (În adorația reciprocă, așteptările sunt Încărcate de speranțe nelimitate.) „Oamenii care discută cu Înfocare sunt foarte aproape de a se Înțelege.” (H. de Balzac) Cine-mi dovedește dragostea Îmi pregătește griji. Nimeni n-a exprimat mai frumos acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
orice fel ar fi, nu numai că atenuează simțul comparațiilor, dar creează „a doua natură”.) „În fiecare rău e un strop de bine; de s-ar pricepe omul să-l găsească, să tragă și folosul.” (W. Shakespeare) Când doi se ceartă, al treilea câștigă. (Prilejul nu așteaptă: Îl va folosi cel care este prompt În decizii.) Planta care are multe fructe nu le coace pe toate. (Cel care se angajează În mai multe proiecte În același timp riscă să nu termine
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
plasticitatea lui, cunoscutul pasaj biblic din momentele finale ale suferințelor lui Iisus pe cruce: „Iar unul dintre făcătorii de rele răstigniți Îl hulea zicând: «Nu ești Tu Hristosul? Mântuiește-Te pe Tine Însuți și pe noi». și celălalt, răspunzând, Îl certa, zicând: «Nu te temi tu de Dumnezeu, că ești În aceeași osândă? și noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după faptele noastre; Acesta Însă n-a făcut nici un rău». și zicea lui Isus: «Pomenește-mă, Doamne, când vei
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
relațiile internaționale și de imaginea Memorialului în lume, scrie, dar, mai ales, visează ca, în locul tuturor acestor ocupații, agitații, obligații, să fie lăsată singură și să scrie... În tot acest timp, Doina mai face curățenie, face cumpărături, face mâncare, își ceartă soțul că este dezordonat, spală, coase, își face ordine în hârtii, visează să meargă mai des la concerte, dar este, seara, adesea, prea obosită să o mai facă, se joacă cu pisica, se uită la jurnalele de actualități, citește on
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
odraslele noastre scumpe? Irina: Să nu te sprijini pe ce spune mama. Pentru că ea o să vorbească la fel ca tine, ori o să tacă, ori o să cînte mulți ani. Maria: Pe mine să mă scutiți. Puteți măcar azi să nu vă certați, să nu dați unii în alții. Măcar azi. Irina: Măcar azi! Cînd avem succese și victorii trebuie să ne menajăm, să nu stricăm atmosfera fericită... Cînd avem eșecuri, iar trebuie să ne menajăm... Dar atunci cînd?!... Maria: (întrerupînd-o) Eu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Am și eu două păcate: pictura și femeile. Vecin 1: Și filosofia... Vecin 2: Păi de la păcatul ăsta se trag și celelalte două. Vecin 1: Să vedem ce spune colectivul. Vecin 4: Ce să mai... Că doar nu ne-om certa de la un pot... Vecin 1: De data asta fie și așa, dar să știți că altă slăbiciune nu se mai îngăduie... Gata! Vecin 4: Ce facem, jucăm mai departe? Au rămas dependințele și filosoful. Vecin 1: De, dependințele... sigur că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai vrut să fii gropar...! Groparul: Eh! N-am vrut... s-a întîmplat... mi-a murit un prieten... am băut o săptămînă lîngă mormîntul lui... aveam să-i spun niște chestii... i-am dat și lui să bea... ne-am certat... am rîs de ne-am prăpădit... groparii au crezut că... și m-au luat cu ei... Octav: Și iar mă întreb cum de pot uita oamenii toate ororile, toate crimele astea! Incredibil! Groparul: Nu-i chiar atât de incredibil... Ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
poartă unchiul cu mine...! Și voi nu spuneți nimic?! Marieta: Eu sînt sătulă pînă-n gît de chestiile astea... Ei am venit să fac verificarea... Costache:...Și eu... am venit să te întreb de ce marfă mai ai nevoie... să... Voi vă certați... voi vă-mpăcați... Știu eu... Matei: Scormonești, scormonești, doar ai să descoperi în mine un securist! Ei, află că n-am fost securist! Și asta nu pentru că am avut mai multă conștiință ca alții! Aiurea! N-am vrut să fiu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
În cele din urmă se poate vorbi de tematizarea obstinată a violenței transpusă la nivel scriptural (scriitura este cheamată să reprezinte psihozele individuale ale personajelor). Poate fi și acesta o trăsătură a unei maniere femine de a scrie literatură, o “ceartă cu literatura” drapată Într-un expresionism numai pe jumătate jucat. Într-o lume În criză de timp, asaltată de conformismul televizualului și plictisită de nesfârșite saga, romanul contemporan tinde să devină - iar autoarea franceză este un exemplu elocvent dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
acesta asistă la spectacol în postura de supraveghetor al supravegherii. În Disputa, procedeul este exploatat la maximum, iar supravegherea-cadru reprezintă chiar temelia întregului text. Ea îl susține și îl organizează. Un prinț și partenera lui de același rang s-au certat pe tema originii infidelității: a cui e vina? A bărbatului sau a femeii? Pentru a găsi un răspuns, au imaginat un veritabil laborator, în care doi băieți și două fete au fost crescuți departe de lume. A sosit acum momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
printr-un pervers mecanism psihologic) că va atrage la rându-i privirile furișe, indiscrete, ale celor ce caută să pătrundă, supraveghind asistența, taine pe care le-ar putea ușor descoperi în contextul acestei vizibilități generalizate: cine cu cine s-a certat, cine s-a împăcat, ce „rupturi” sentimentale plutesc în aer, ce iubiri se afișează în văzul lumii. Deși expunerea de sine e asumată și ostentativă, supravegherea celor din jur apelează și la ajutorul unor instrumente specializate, nelipsite din dotarea obișnuiților
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
iubirii. Țara înseamnă casa și de la casă pornesc hora și nunta. Apar în volum motive cunoscute în lirica poeților citați în acest capitol: covorul românesc, stâlpii casei, pietrele, pământul, masa de seară, târgul de fete: "Pasărea cu două capete se ceartă-n chilim;/ două păsări din ea vor să se despartă/ Dintr-o singură pasăre venim/ la împăcare la ceartă". Motivul desenat trimite la covoarele oltenești în viziunea lui Țuculescu. Dumitru M. Ion reînvie într-o formulă originală universul tradiționaliștilor subordonându
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se ocupa de achiziții și avea un background solid în negocieri de produse food. Nu mai lungesc povestea: am vizitat peste 30 de magazine degeaba (de fapt, eu mi-am luat două poșete, iar colega mea - niște carioci), ne-am certat cu toate vânzătoarele de la mall (știți povestea, e conflictul clasic dintre reprezentanții de vânzări, wholesale vs retail), dar pâine proaspătă tot n-am găsit, așa că seara a fost un fiasco total; când a văzut că-l aștept cu masa goală
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
impresioneze pe al meu, nu mai conta cât costă. La atâția bani, sigur era o ciorbă pe care nu și-o permiteau multe gospodine... Lângă tarabă se strânsese lumea ca la urs și oamenii începuseră să vocifereze. M-au și certat câțiva gură-cască atunci când am răsturnat punga și i-am stropit pe picioare... Dacă vă puteți imagina, stupidul de vânzător îmi dăduse peștii cu tot cu apă... Trec peste chinul de a curăța vietățile minuscule exact după indicațiile manualului Piscicultura pentru toți, Anexa
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ridicau media și-l scăpau de corijență. În bucătărie, ce să vă spun, mi se supunea ca un sclav: gătea doar ce-i comandam și îmi promisese că mă învață și pe mine; îmi simțise punctul slab și, de câte ori ne certam, mă vrăjea cu bunătățile pe care urma să le gătesc cu mâna mea după rețetele de la el. Îi povestisem despre numărul șase, care în această privință mă dezamăgise crunt, dar expediase subiectul elegant în felul său: „Dă-l dracu’ de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ca numărul șase; era însă genial în bucătărie și mi-a spus că îmi pregătește „lapte de pasăre“... Eram teribil de curioasă cum se prepară, mai ales că nu-mi puteam imagina pe unde se mulge găina. Ne-am și certat un pic pe tema asta, el a zis că folosește lapte la cutie, dar eu voiam să văd cu ochii mei cum procedează și îi cumpărasem una de rasă din piață; o alesesem pe cea mai grasă după ce mă asigurase
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
al Întâlnirii. Ajută și susține sau condamnă și pedepsește. De fiecare dată În cazul Întâlnirii, căutăm privirea celuilalt. O privire aprobatoare, consolatoare, care să ne dea siguranță, sprijin afectiv și moral. După cum, În mod egal, ne ferim de privirile care ceartă, acuză, ne descoperă defectele sau vinovăția. Legat de privire, mai exact de „faptul de a fi văzut” sau de „faptul de a fi privit”, este și fuga din fața celuilalt, „faptul de a te ascunde”, de „a te face nevăzut” după ce
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]