9,508 matches
-
într-adevăr, fără un cuvânt, cu pași hotărâți, dar pe măsură ce se îndepărtează și se pierde în pusta imensă, fără repere, din care nu pare să fie nici o ieșire, începem să bănuim că totul nu este decât o înscenare perfidă, o comedie sadică. „Celălalt” rămâne cu spatele la noi, înveșmântat într-o mantie amplă care-i maschează mișcările mâinilor. Va trage sau nu? Secundele se preling cu o infernală încetineală, într-un suspans sufocant: încă puțin și prizonierul va ieși din bătaia presupusei arme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe unele le-a citit de nenumărate ori, dar pe altele încă nu, până în 1957 ! Apoi, imediat, una și mai tare : nici piesele lui Shakespeare nu le-a citit pe toate ! Titus Andronicus, trilogia Henry VI, jumătate din Richard II, Comedia erorilor, All’s well that ends well ̀ și așteaptă încă lectura. Se miră și el, dar asta e, și nu se jenează s-o spună. Ce pot gândi cărturarii serioși despre un om de teatru englez, actor și regizor
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
îl putem numi providențial. Providențial, dar fără simțul Providenței. Nu a înțeles că mișcarea de el declanșată duce necesarmente pe un cu totul alt tărâm. Schimbând ce e de schimbat, rolul său e comparabil cu al lui Virgiliu în Divina Comedie, care îl duce pe Dante până în pragul Paradisului, dar acolo nu are acces. Gorbaciov a fost unul din cei mai benefici comuniști. Totuși, comunist. De acest lucru nu s-a putut mântui. Am în față o carte lămuritoare pentru cele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
amintirea Danei Dumitriu Pe Mircea Eliade l-am văzut și auzit o singură dată în țară, înainte de ultimul război : ̀ n primăvara 1938, la Dalles, unde a ținut o conferință despre „căutarea absolutului” la Balzac, în cadrul unui ciclu consacrat autorului Comediei umane (nu era vorba numai de romanul cu respectivul titlu, ci de viziunea balzaciană în total). Cu o săptămână înainte, în același ciclu, vorbise Ralea, care, așezat la pupitru, se adresa publicului cu o agreabilă familiaritate. Cu ușorul său accent
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dar nu ele ci acestea au fost cele care au produs șocul, un șoc oricum primenitor. În conferința din 1938 despre Balzac, care m a fascinat și a rămas pentru mine neuitată (cu un an înainte avusesem revelația copleșitoare a Comediei umane ca totalitate), Eliade scotea stăruitor în evidență focarul central al viziunii balzaciene pe care-l constituie romanele zise „filozofice” Séraphita și Louis Lambert. Aceste romane sunt, de fapt, palide și lipsite de forța tuturor celorlalte, dar numai ele dau
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Béguin, apărută cu un an înainte (și pe care probabil că Eliade o cunoștea), nu auzisem. Eliade considera acele două romane, care mie nu-mi plăceau (nu-mi plac nici acum), ca fiind la treapta cea mai de sus a Comediei umane. Asta m-a tulburat și mi-am zis că desigur nu am dreptate. Conferința lui Eliade avusese o forță de convingere irezistibilă. Mai târziu, recitind Comedia umană, mi-am dat seama că aveam dreptate să nu mi placă cele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
-mi plac nici acum), ca fiind la treapta cea mai de sus a Comediei umane. Asta m-a tulburat și mi-am zis că desigur nu am dreptate. Conferința lui Eliade avusese o forță de convingere irezistibilă. Mai târziu, recitind Comedia umană, mi-am dat seama că aveam dreptate să nu mi placă cele două romane, dar că Eliade avea dreptate să le considere esențiale. Numai că Eliade le transfera importanța semnificativă în valoare literară. Același lucru se petrecuse în viața
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
azi un loc comun al culturii mondiale. Și în privința lui Nu lucrurile stau la fel. Intenția de a scandaliza este evidentă și, de altminteri, declarată expres. Hazul cărții este imens. Viața literară românească a epocii e prezentată ca o inenarabilă comedie bufă. Personalitățile ei notabile apar într-o galerie de portrete burlești grozav de bine prinse. Partea cea mai șocantă e însă partea propriu-zis critică, în care autorul arborează o neseriozitate ostentativă, cu intenția neascunsă de a discredita specia ca atare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în parte putând fi la rândul ei considerată ca un părinte al impetrantului. Dar toate acestea sunt, vorba aceea, „numai simbol”. Să trecem la realități, la realitățile legate de tema morții, reținând relația dintre moarte și carnaval, recte moarte și comedie. Sau neant și comedie. Comedia pură, veritabilă, are ca fundal neantul. De aceea marele comic e abisal. În articolul său atât de sever, Șerban Cioculescu are o previziune formidabilă, un diagnostic într-adevăr de mare critic, independent de inadeziunea sa
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la rândul ei considerată ca un părinte al impetrantului. Dar toate acestea sunt, vorba aceea, „numai simbol”. Să trecem la realități, la realitățile legate de tema morții, reținând relația dintre moarte și carnaval, recte moarte și comedie. Sau neant și comedie. Comedia pură, veritabilă, are ca fundal neantul. De aceea marele comic e abisal. În articolul său atât de sever, Șerban Cioculescu are o previziune formidabilă, un diagnostic într-adevăr de mare critic, independent de inadeziunea sa globală : „...dacă se decide
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
rândul ei considerată ca un părinte al impetrantului. Dar toate acestea sunt, vorba aceea, „numai simbol”. Să trecem la realități, la realitățile legate de tema morții, reținând relația dintre moarte și carnaval, recte moarte și comedie. Sau neant și comedie. Comedia pură, veritabilă, are ca fundal neantul. De aceea marele comic e abisal. În articolul său atât de sever, Șerban Cioculescu are o previziune formidabilă, un diagnostic într-adevăr de mare critic, independent de inadeziunea sa globală : „...dacă se decide să
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
veritabilă, are ca fundal neantul. De aceea marele comic e abisal. În articolul său atât de sever, Șerban Cioculescu are o previziune formidabilă, un diagnostic într-adevăr de mare critic, independent de inadeziunea sa globală : „...dacă se decide să atace comedia, la rampă, viitorul îi e deschis ” (s.n.). Câteva rânduri mai departe, îl îndeamnă : „...să încerce a se devota. Să tragă învățămintele din Jurnal, august 1932, și va fi mântuit”. Acel jurnal din august 1932 e tocmai partea gravă, patetică, sinceră
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lui Queneau, lui Paulhan, urmați de Serge Doubrovsky, P.A. Touchard, Jacques Lemarchand, chiar și Elsa Triolet, s-a înțeles că Ionescu aducea în dramaturgia franceză o primenire salutară. „Anti-teatrul” ionescian reprezenta implicit, uneori explicit, o agresiune contra stilului franțuzesc al comediei, briliantă, grațioasă, ambiguă, care, de la Marivaux sau Beaumarchais a mers subțiindu se, până la un Alfred Capus, astăzi uitat, și apoi la, de pildă, Denys Amiel, Alfred Savoir, Jean Sarment, Sacha Guitry, ca să nu pomenim mai mulți, filiație în care comicul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ambiguă, care, de la Marivaux sau Beaumarchais a mers subțiindu se, până la un Alfred Capus, astăzi uitat, și apoi la, de pildă, Denys Amiel, Alfred Savoir, Jean Sarment, Sacha Guitry, ca să nu pomenim mai mulți, filiație în care comicul franc al comediei molierești a cedat din ce în ce „spiritului”, râsului moderat și zâmbetului cu subînțeles. De fapt, Ionescu reînvia o tradiție milenară, cea a farsei populare, fundamental legată de tradiția Carnavalului și de manifestările (manus-fendo = a lovi cu mâna) ei specifice
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
savent que l’amour existe”, scrie Albert Camus (La mer au plus près, în L’été). În piesele acestea e vorba de dragoste împărtășită și definitivă, care umple o viață, o transfigurează și-i dă valoare absolută, transcendentă. Nu sunt comedii sentimentale, nici „drame de amor”, cu atât mai puțin de alcov. Eugen Ionescu și-a exprimat în mod decis plictiseala pe care i-o inspiră „la préoccupation du cocuage”, chiar dacă cel ce a introdus-o în literatură se numea Racine
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
din iluzia propriei superiorități, prin aculturație, prin influențe străine. Mai aflăm din acest articol că „marea idee este bruscată sub complicitatea râsului anecdotic” și că există două „unghiuri” care polarizează spațiul românesc, și anume „unul ar putea fi ilustrat prin comedia lui Caragiale, al cărei nucleu este zeflemeaua, iar celălalt prin filozofia și teatrul lui Blaga, al căror nucleu e mitul”. E adevărat că semnatarul, Ilie Bădescu, își ia anumite precauții, menționând pe lângă „mofturi” și „marea comedie”, dar alternativa fatală e
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
putea fi ilustrat prin comedia lui Caragiale, al cărei nucleu este zeflemeaua, iar celălalt prin filozofia și teatrul lui Blaga, al căror nucleu e mitul”. E adevărat că semnatarul, Ilie Bădescu, își ia anumite precauții, menționând pe lângă „mofturi” și „marea comedie”, dar alternativa fatală e dată : mitul sau zeflemeaua, respectiv Blaga sau Caragiale, Entweder...oder ; polaritatea e redusă la alternativă : Noica îl recuza pe Caragiale de dragul lui Eminescu ; noul doctrinar face același lucru în avantajul lui Blaga. Nu vreau să afirm
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
timpului și a morții în ființa noastră. Geniul comic nu se reduce la zeflemea, dar o implică, după cum implică și cele mai facile resorturi declanșatoare de râs. Una din cele mai insipide preferințe ale pedanților și „delicaților” este așa-numita comedie nobilă, sau serioasă, la care nu se râde, ci doar se zâmbește. Marele comic, al lui Aristofan, al lui Rabelais, al lui Molière, se întemeiază pe farsa populară (pe „fondul sănătos și adânc” de care vorbea și preopinentul). Degeaba zicea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
deci că tot timpul era fotograful care prinde instantaneele cele mai divulgante pentru racilele societății. Și noi am învățat cu toții prin școli - nu știu dacă și acuma se mai învață chestia asta - că sunt trei grade, trei efecte ale comicului : comedia sau comicul de caracter, care ar fi treapta superioară, comicul de moravuri ar fi cea medie și, în fine, treapta cea mai de jos, comicul de situație. Mania kantiană a ierarhizărilor categoriale ! M-am gândit multă vreme dacă nu cumva
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cea medie și, în fine, treapta cea mai de jos, comicul de situație. Mania kantiană a ierarhizărilor categoriale ! M-am gândit multă vreme dacă nu cumva nu există un singur fel de comic : cel de situație. Căci nu văd de ce comediile de caracter - să luăm piesele lui Molière cele mai clasice - nu sunt, dacă le faci analiza lor formală, comedii de situație, în care se divulgă caracterul prin situațiile în care este pus, de pildă, Harpagon. Și am fost foarte bucuros
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
am gândit multă vreme dacă nu cumva nu există un singur fel de comic : cel de situație. Căci nu văd de ce comediile de caracter - să luăm piesele lui Molière cele mai clasice - nu sunt, dacă le faci analiza lor formală, comedii de situație, în care se divulgă caracterul prin situațiile în care este pus, de pildă, Harpagon. Și am fost foarte bucuros să întâlnesc, acum poate un an, o tabletă a lui Philippide, în care am citit același lucru : nu există
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
parte din plasma întreagă a creației lui Caragiale. Acuma, ca să revin la întrebarea pe care mi ați pus-o : nu cred că sunt tragice acele bucăți. — Am rămas cu impresia că Dvs. excludeți tragicul din opera lui Caragiale... — Da. — În Comediile d-lui I.L. Caragiale, acel studiu faimos al lui Maiorescu, mentorul „Junimii” spune, referindu-se chiar la Caragiale, că în spatele oricărei comedii se ascunde o tragedie... — Da. Pe de altă parte, un filozof român, avizat, al tragicului, l-am numit
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sunt tragice acele bucăți. — Am rămas cu impresia că Dvs. excludeți tragicul din opera lui Caragiale... — Da. — În Comediile d-lui I.L. Caragiale, acel studiu faimos al lui Maiorescu, mentorul „Junimii” spune, referindu-se chiar la Caragiale, că în spatele oricărei comedii se ascunde o tragedie... — Da. Pe de altă parte, un filozof român, avizat, al tragicului, l-am numit pe D.D. Roșca, spunea că tragicul și comicul merg împreună... — Da. — Cum s-ar explica acest... Cred că se explică prin următorul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cititor de opere clasice, mai ales Dante, din care și-a dat și teza de doctorat la Bologna. În Italia, toți prietenii noștri, și ei intelectuali și artiști, spuneau despre limba lui René că era pură, înviorătoare, ca din Divina comedie. Vizita neașteptată a mamei lui René, Linnéea. A stat la mine numai o noapte, venind de la Göteborg, unde și-a vizitat rudele. Vorbindu-mi, a uitat cât de rău s-a purtat cu mine și chiar cu primul ei născut
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Prejudecățile că femeile prestează mai puțin decât bărbații n-au putut fi înlăturate în realitate. Am cumpărat multe cărți ca să le citesc de Crăciun. Dar sunt încă fidelă vechiului meu obicei de a reciti vechile cărți, de exemplu Dante, Divina Comedie în original, cu traduceri în suedeză și franceză lângă mine, pentru a mă bucura de geniile diferite ale limbilor și a remarca cum traducătorii au transpus originalul, uneori, da, chiar depășind originalul. Sâmbătă, 10 august 1974 (Douăzeci și cinci de zile de la
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]