7,114 matches
-
c) un alt blocaj posibil se poate localiza la nivelul evaluării și instituționalizării schimbării. Stabilizarea noii situații create se realizează În raport cu reacțiile individului uman și ale organizației la schimbare, În raport cu abilitatea de Învățare a individului și a organizației, În raport cu schimbările comportamentale intervenite În conduitele profesionale, relaționale și organizaționale ale individului uman și de asemenea, În raport cu rezultatele, productivitatea, eficiența individului, grupului, organizației din care face parte. Reacțiile care apar la intervenția factorului de schimbare dau o măsură a gradului de rezistență la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și motivaționale, care cer conduite și comportamente variate și creatoare pentru rezolvarea lor. Pe măsura ce studiile au progresat În acest domeniu, a devenit clar că investigarea comportamentului consumatorului necesită o abordare pluridisciplinară În care un rol esențial revine științelor comportamentale mai ales psihologiei și sociologiei de la care au fost preluate concepte și idei fundamentale. De altfel, specialiștii apreciază că economia politică, psihologia, sociologia și antropologia au pus bazele conceptuale ale cunoștințelor actuale din acest domeniu și susțin dezvoltarea domeniului. 1
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
permanentă interacțiune: comportamentul de cumpărare și comportamentul de consum. Psihologia consumatorului este studiul modului În care oamenii relaționează cu produse și servicii pe care aleg să le utilizeze. Marien Friestad (2001, 28) afirmă că psihologia consumatorului reprezintă studiul tuturor răspunsurilor comportamentale și psihologice care se produc În contextul asumării de către individ a rolului de consumator. În cadrul acestei arii a psihologiei se urmărește, deasemenea, descrierea, explicarea și realizarea unor predicții cu privire la reacțiile consumatorului la informații și experiențe legate de produse și servicii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
b) definiții care reduc atitudinea la componenta afectivă. De exemplu, English și inglish (1958) definesc atitudinea ca o predispoziție de comportare coerentă Învățată În timp, omportare În relație cu o clasă dată de obiecte; c) definiții care accentuează pe componenta comportamentală. Astfel, G. W Allport 1991) arată că atitudinea privește orientarea omului față de fațetele precise ale mediului aconjurător (respectiv, ceilalți oameni, norme culturale, societate În general). Ea a ajuns să fie onceptul central În psihologia socială. La rândul ei, U. Șchiopu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acțiune, sau propensiunea reprezintă deci un aspect al atitudinii, evident distinct de celelalte. Atitudinile se exprimă În limbaj, În acte de conduită socială, credințe, În judecățile de valoare ale indivizilor, În opinii, prejudecăți, stereotipii și, În general, În toate modalitățile comportamentale posibile. Fără Îndoială atitudinea reală a individului stă Întotdeauna În spatele acestor comportamente, ca o structură complexă și activă decurgând din concepția de viață a individului, din sistemul său de valori și convingeri, din obișnuințele statornicite. Atitudinea este o variabilă, o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
parcă Între motivele acțiunii și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului real. În general, atitudinea este o modalitate de raportare la o anumită latură a realității, este o manieră relațională. Esențială pentru raportare este Însă nu latura exterioară, comportamentală, ci latura lăuntrică, propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mică măsură dominanțele personalității. Componentele structurale ale atitudinii M. Rosenberg și C. Hovland (1960) consideră că legătura individului cu mediul nconjurător preupune procese psihice de cunoaștere, procesele afective și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub forma intenției
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă (opinii și onvingeri) și componenta comportamentală exprimată sub forma intenției omportamentale. Atitudinea este definită ca evaluarea globală a „ceva" (persoană/grup de persoane, proces/fenomen) pe o dimensiune continuă de la „defavorabil" la „favorabil". Acest model ste important deoarece precizează natura răspunsurilor individului față de obiectele mentale pre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
simpatic. Răspunsul afectiv al individului este deci năsurabil atât prin erorile răspunsurilor verbale, prin care subiectul Își trădează emoțiile și tarea de spirit, cât și prin paleta de instrumente de măsură pe care medicina ni le pune la ispoziție. Răspunsul comportamental se măsoară Întrebând subiectul În legătură cu intențiile ale comportamentale, dar și prin observație directă. Răspunsurile cognitive sunt legate de redințe, de cunoștințe, de răspunsurile perceptive și de ideile suscitate de către obiectul titudinal și pot fi puse În evidență prin măsurători verbale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atât prin erorile răspunsurilor verbale, prin care subiectul Își trădează emoțiile și tarea de spirit, cât și prin paleta de instrumente de măsură pe care medicina ni le pune la ispoziție. Răspunsul comportamental se măsoară Întrebând subiectul În legătură cu intențiile ale comportamentale, dar și prin observație directă. Răspunsurile cognitive sunt legate de redințe, de cunoștințe, de răspunsurile perceptive și de ideile suscitate de către obiectul titudinal și pot fi puse În evidență prin măsurători verbale. În structura atitudinii, găsim atât elemente cognitive cât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o structurare și o valorizare, ceea ce nu Înseamnă Însă că ele nu ar rămâne distincte, deoarece nici unul din cele două aspecte ale conduitei nu poate fi redus la celălat. Elementele care formează structura psihologică a atitudinii (cognitive, afective, conative, și comportamentale) pot să difere prin calitatea sau prin gradul lor de complexitate. Toate elementele atitudinii, tratate ca un Întreg, formează un sistem În care acestea prezintă ponderi, valori, mai mari sau mai mici. In cadrul sistemului, fiecare componentă a atitudinii poate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
descris anterior ținând cont În cadrul analizei de nivelul de trai al populației și de alte variabile mai mult sau mai puțin conjuncturale. Specialiștii - A. J. Cote, J. McCullogh, M. Reilly (1988, 188-194) - arătau că „dezechilibrul manifestat Între comportament și intenția comportamentală se datorează În parte situațiilor neprevăzute”. Atitudini generale. Atitudini specifice Încercarea de previziune a comportamentului necesită o analiză atentă a atitudinilor specifice. Este posibil să existe o anume atitudine generală și concomitent o atitudine specifică opusă; de exemplu, nu vă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
proprii fiecărui individ În legătură cu un anumit obiect, iar noțiunea de credință o Înglobează pe cea de atitudine. Psihologia socială situează credințele și atitudinile pe două paliere diferite. Conform modelului tridimensional, atitudinile ar avea trei componente: cognitivă (credințe), afectivă (atitudini) și comportamentală (comportamente). În acest caz, credințele au sensul de ansamblu de idei, de informații pe care un individ le deține În legătură cu persoane, lucruri, situații. În concluzie, atitudinea semnifică un tot psihologic complex și multidimensional, alcătuit dintr-o componentă cognitivă (referitoare la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe care un individ le deține În legătură cu persoane, lucruri, situații. În concluzie, atitudinea semnifică un tot psihologic complex și multidimensional, alcătuit dintr-o componentă cognitivă (referitoare la opinii și la convingeri), una afectivă (stări emoționale și preferințe evaluative) și una comportamentală manifestă. Sistemul atitudinal al unei persoane prezintă o organizare și o structură dinamică, fiind, alături de sistemul motivațional și de trăsăturile temperamentale, un vector al conduitei acesteia. Atitudinile au la bază evaluările indivizilor cu privire la caracteristicile obiectelor la care se referă. Atitudinile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
rigoarea cercetării motivației cu rezultatele teoriilor trăsăturilor și factorilor. Evaluarea stilului de viață implică de obicei studii lungi și complicate efectuate asupra unor eșantioane mari de populație: Conform acestei expertize pot fi identificate diferite stiluri de viață și evident, tiparele comportamentale corespunzătoare acestora, cu legătură directă În domeniul achizițiilor mărfurilor. Abordările psihografice au În comun Încercarea de previziune a comportamentului, pe baza informațiilor despre stilul de viață și atitudini. Abordarea psihografică pare să aibă un puternic potențial de previziune În domeniul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
determinată de caracteristicile specifice, convingerile, obiceiurile pe care fiecare individ le prezintă. Desigur, există o diversitate de caracteristici și de aceea structurarea lor este dificilă. Trăsăturile definitorii ale personalității influențează atât mecanismul perceptual, cât și pe cel motivațional și deci comportamental, dar Încă nu se poate explica cu claritate natura acestor legături și succesiunea Înfăptuirii lor. Dintre activitățile de marketing, care au la bază trăsăturile de personalitate se pot evidenția: fidelitatea față de produse și mărci de produse, atitudinea față de produse și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
conformism de suprafață, care nu ajunge să modifice convingerile profunde. Complezența sau complianța este văzută ca o situație de acceptare publică, dar nu și privată a influenței normative. Complianța poate fi conformism, dar și rezistență la influență. Ea pregătește schimbarea comportamentală atunci când circumstanțele o permit, când dispare teama de sancțiuni și constrângeri. Mai puternică decât conformismul și complianța, obediența presupune schimbarea comportamentală sub acțiunea directă și explicită a unei „majorități calitative”, a unei autorități (Chelcea, S., 2006, 137). Serge Moscovici (1976
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dar nu și privată a influenței normative. Complianța poate fi conformism, dar și rezistență la influență. Ea pregătește schimbarea comportamentală atunci când circumstanțele o permit, când dispare teama de sancțiuni și constrângeri. Mai puternică decât conformismul și complianța, obediența presupune schimbarea comportamentală sub acțiunea directă și explicită a unei „majorități calitative”, a unei autorități (Chelcea, S., 2006, 137). Serge Moscovici (1976) introduce În studiul influenței sociale noțiunea de conflict. El așează la baza oricărei influențe conflictul. În viziunea autorului procesele de influență
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
personale, apărarea propriului punct de vedere fără anxietate exagerată, exprimarea sinceră a sentimentelor, apărarea propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora”. Este deci, o „concepție democratică” asupra relațiilor interumane. Asertivitatea a fost introdusă de unii specialiști În terapia comportamentală, fiind preluată apoi și utilizată În relațiile de muncă, În tehnicile comerciale, În Învățământ și În pedagogie. Unele studii științifice au demonstrat marea eficiență a exersării asertivității și impactul favorabil asupra persoanelor În toate domeniile vieții lor. Astfel, considerăm că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
semnificație a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului asupra propriilor atribute. În componența sinelui social sunt integrate, astfel, componenta cognitivă, componenta afectivă și componenta comportamentală. Sinele cognitiv explică modul În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
explică modul În care Înțeleg oamenii propriile acțiuni, emoții și motivații. Componenta afectivă este stima de sine care se referă la autoevaluarea pozitivă și negativă a persoanei. Autoprezentarea este cea de-a treia componentă a sinelui social și presupune manifestarea comportamentală a sinelui și se referă la strategiile pe care oamenii le utilizează pentru a-și crea imaginea În fața celorlalți Dintre componentele acestei structuri complexe a sinelui ne vom opri și asupra autoprezentării componenta comportamentală a Eului social de care depinde
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a sinelui social și presupune manifestarea comportamentală a sinelui și se referă la strategiile pe care oamenii le utilizează pentru a-și crea imaginea În fața celorlalți Dintre componentele acestei structuri complexe a sinelui ne vom opri și asupra autoprezentării componenta comportamentală a Eului social de care depinde În mare măsură manifestarea asertivității. Din această perspectivă, consecințele stimei de sine, a autoevaluărilor influențează considerabil modul de abordare a situațiilor interacționale zilnice ale indivizilor. Deși unii oameni au o imagine pozitivă despre sine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cumpărătorului psihologia mediului și a ambianței care evidențiază inducerea influenței prin muzica ambientală, promovarea mirosurilor și rolul culorilor și luminii În stimularea comportamentului de consum. 3) A treia arie subliniază puterea vânzătorilor În influențarea clienților prin: a. fenomenele de amorsare comportamentală care utilizează tehnici de manipulare cum ar fi „piciorul În ușă”, „ușa În nas”, „tehnica momelii”, „law-ball” sau teoria angajamentului; b. comportamentul non-verbal al personalului și influența asupra cumpărătorului; c. caracteristicile fizice ale vânzătorului; 4) A patra arie se concentrează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motivaționale care predomină, dacă predominante sunt cele generale, se poate face o prognoză asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șansa scade simțitor. Specialiștii apreciază că motivația de consum este constituită În cea mai mare parte din elemente ideatice și comportamentale specifice grupurilor sociale, cum ar fi: opinii, prejudecăți și credințe, obiceiuri și tradiții, modele socio-culturale de comportament, modă, etc. Dar, oricât de puternice ar fi motivațiile, Întotdeauna ele sunt dependente de situație. De aceea motivele care direcționează comportamentul Într-o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]