8,520 matches
-
pe scară largă arată că vegetarianismul descrește semnificativ riscul de cancer, atac de cord sau alte boli fatale. Nutrienții, proteinele și amino acizii necesari pentru susținerea corpului se pot găsi în legumele frunzoase, cereale, nuci sau lapte de soia. Aceste diete ajută la menținerea greutății corpului sub control și reduce astfel riscul de boală la inimă sau osteoporoză. Carnea roșie, în particular, s-a descoperit a fi direct asociată cu creșterea dramatică a riscului de cancer la plămân, esofag, ficat și
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
C și E. Vegetarienii tind să aibă indexul corp-masă mai mic, nivel mai mic de colesterol, tensiunea scăzută și șanse mai mici de boală de inimă, hipertensiune, diabet tip 2, boală renală, osteoporoză, demenții precum "Boala Alzheimer" și alte dereglări. Dietele vegetariene vestice sunt, în mod tipic, mari în carotenoide, dar relativ scăzute în acizi grași și vitamina B. Veganii pot avea insuficiență de vitamina B și calciu dacă nu mănâncă destule alimente precum verdețuri, plante frunzose sau tofu. Nivele crescute
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
avea insuficiență de vitamina B și calciu dacă nu mănâncă destule alimente precum verdețuri, plante frunzose sau tofu. Nivele crescute de fibră, acid folic, vitamina C și E și magneziu, precum și consumarea scăzută în grăsimi saturate sunt toate beneficii ale dietei vegetariene. Consumarea de proteine la dietele vegetariene este doar cu puțin mai scăzută decât în cea care include carnea, dar poate îndeplini cerințele zilnice pentru orice persoană, chiar și atleți. Studiile făcute de Universitatea Harvard precum și alte studii făcute în
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
calciu dacă nu mănâncă destule alimente precum verdețuri, plante frunzose sau tofu. Nivele crescute de fibră, acid folic, vitamina C și E și magneziu, precum și consumarea scăzută în grăsimi saturate sunt toate beneficii ale dietei vegetariene. Consumarea de proteine la dietele vegetariene este doar cu puțin mai scăzută decât în cea care include carnea, dar poate îndeplini cerințele zilnice pentru orice persoană, chiar și atleți. Studiile făcute de Universitatea Harvard precum și alte studii făcute în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada, Australia
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
în cea care include carnea, dar poate îndeplini cerințele zilnice pentru orice persoană, chiar și atleți. Studiile făcute de Universitatea Harvard precum și alte studii făcute în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă și câteva țări europene au arătat că dietele vegetariene contribuie cu mai mult decât necesarul de proteine atâta timp cât o varietate de plante sunt valabile și consumate. Proteinele sunt compuse din amino acizi, iar îngrijorarea frecventă pentru proteinele din surse vegetale este consumarea inadecvată de „amino acizii esențiali”, ce
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
amino acizii necesari pot fi de asemenea obținuți prin mâncarea de o varietate de plante complementare, care în combinație asigură toți amino acizii esențiali (ex. orez și fasole, humus, pita etc.). O consumare variată de asemena surse poate fi adecvată. Dietele vegetariene conțin în mod tipic nivel de fier similar cu cele non-vegetariene, dar acestea au biovalabilitate scăzută față de fierul din surse de carne. Printre mâncărurile vegetariene bogate în fier se includ: fasolele negre, acaju, linte, ovăz, stafide, păstăi, boabe de
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
acestea au biovalabilitate scăzută față de fierul din surse de carne. Printre mâncărurile vegetariene bogate în fier se includ: fasolele negre, acaju, linte, ovăz, stafide, păstăi, boabe de soia, câteva cereale, semințe de floarea-soarelui, sos de tomate, pâine de grâu etc.. Dietele vegane sunt, de obicei, mai bogate în fier deoarece produsele lactate sunt scăzute în acest domeniu. Deficiența de fier este mai comună la femeile și copiii vegetarieni decât la consumatorii de carne, dar anemia cauzată de această deficiență este rară
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
85 grame sau 1/2 de cană) de vitamina D dacă sunt expuse la 5 minute de lumină UV după ce au fost recoltate. Pentru cei care nu primesc expunere solară și/sau mâncare adecvată, suplimente de vitamina D sunt necesare. Dieta vegetariană nu include peștele — o sursă majoră de acizi grași Omega 3, deși există unele surse pe bază de plante, precum soia, nuci, semințe de dovleac dar mai ales semințe de cânepă și in. Mâncărurui din plante aprovizionează cu acid
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
stilurile de viață diferite pot influența durata vieții cu până la 10 ani. Printre aceste stiluri, s-a estimat că vegetarianismul conferă de la 1-1/2 la 2 ani de viață. Cinci din cinci sondaje au concluzionat că adulții care urmează o dietă săracă în carne, bogată în plante își descresc semnificativ riscurile mortalității, relativ cu alte diete. Statistic vorbind, în Europa durata vieții este mai mare în sudul Franței, unde se urmează o dietă mediteraneană săracă în carne cu multe plante, decât
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
s-a estimat că vegetarianismul conferă de la 1-1/2 la 2 ani de viață. Cinci din cinci sondaje au concluzionat că adulții care urmează o dietă săracă în carne, bogată în plante își descresc semnificativ riscurile mortalității, relativ cu alte diete. Statistic vorbind, în Europa durata vieții este mai mare în sudul Franței, unde se urmează o dietă mediteraneană săracă în carne cu multe plante, decât în nordul Franței, unde o dietă bogată în carne este comună. Un studiu al Institului
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
sondaje au concluzionat că adulții care urmează o dietă săracă în carne, bogată în plante își descresc semnificativ riscurile mortalității, relativ cu alte diete. Statistic vorbind, în Europa durata vieții este mai mare în sudul Franței, unde se urmează o dietă mediteraneană săracă în carne cu multe plante, decât în nordul Franței, unde o dietă bogată în carne este comună. Un studiu al Institului de Medicină Preventivă și Clinică a urmărit viața a 19 subiecți vegetarieni (lacto-ovo) și 19 omnivori recrutați
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
plante își descresc semnificativ riscurile mortalității, relativ cu alte diete. Statistic vorbind, în Europa durata vieții este mai mare în sudul Franței, unde se urmează o dietă mediteraneană săracă în carne cu multe plante, decât în nordul Franței, unde o dietă bogată în carne este comună. Un studiu al Institului de Medicină Preventivă și Clinică a urmărit viața a 19 subiecți vegetarieni (lacto-ovo) și 19 omnivori recrutați din aceeasși regiune. S-a constatat că lacto-ovo vegetarienii au un nivel semnificativ mai
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
prosperă. În 2003, un articol al "Journal of Dairy Science" (rom. Jurnalul Lactatelor) a găsit că între 30% și 80% din vite cară "E. coli" O157:H7 . În același articol, a fost relevat că la vacile ce li se schimbă dieta de la "grâne" la "furaj", în 5 zile, abundența O157-ului descrește cu de 1000 de ori. Dar până când asemenea schimbări sunt făcute, sursa multor epidemii de "E. coli" va continua a fi carnea prelucrată industrial sau fermele de lactate. Este mai
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
fapt, epidemiile de "E. coli" au implicat și sucul de mere sau portocale nepasteurizat, lapte, lucerna și chiar și apa . Variate îngrijorări asupra siguranței dată de alimentele de origine animală au dus la creșterea numărului de persoane ce aleg o dietă semi-vegetariană. Printre aceste îngrijorări se enumeră pericolul gripei aviare la mezeluri, febra aftoasă la carnea de oaie, bifenil policlorinat (PCB) la somon, intoxicare cu mercur la pește, concentrație mare de dioxină în produse animale și hormoni de creștere artificiali, antibiotice
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
folosite pentru a coace fructele. Cazuri recente de epidemii de infecții cu salmonelă, contaminări ale untului de arahide sau legumelor congelate indică faptul că și alimentele vegetariene sunt susceptibile contaminării. În medicina vestică, pacienții sunt sfătuiți câteodată să adere la dieta vegetariană. Unele specializări alternative, precum Ayurveda și Siddha, prescriu dieta aceasta ca o procedură normală. Părerea generală în lumea științifică este că la fiziologia omului, cea mai indicată este dieta omnivoră. Grupul „"Vegetarian Resource Group"”, printre alții, a concluzionat că
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
infecții cu salmonelă, contaminări ale untului de arahide sau legumelor congelate indică faptul că și alimentele vegetariene sunt susceptibile contaminării. În medicina vestică, pacienții sunt sfătuiți câteodată să adere la dieta vegetariană. Unele specializări alternative, precum Ayurveda și Siddha, prescriu dieta aceasta ca o procedură normală. Părerea generală în lumea științifică este că la fiziologia omului, cea mai indicată este dieta omnivoră. Grupul „"Vegetarian Resource Group"”, printre alții, a concluzionat că oamenii sunt în mod natural omnivori, dată fiind abilitatea de
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
În medicina vestică, pacienții sunt sfătuiți câteodată să adere la dieta vegetariană. Unele specializări alternative, precum Ayurveda și Siddha, prescriu dieta aceasta ca o procedură normală. Părerea generală în lumea științifică este că la fiziologia omului, cea mai indicată este dieta omnivoră. Grupul „"Vegetarian Resource Group"”, printre alții, a concluzionat că oamenii sunt în mod natural omnivori, dată fiind abilitatea de a digera atât carne cât și plante, cu tendința metabolică de a se adapta, ceea ce le dă nevoi nutriționale satisfăcute
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
argumente sunt cele care precizează că anatomia omului este mai asemănătoare cu a erbivorelor, cu tracte intestinale lungi și dinți neascuțiți, spre deosebire de omnivore și carnivore. Dinții umani, cu tot cu caninii relativ tociți, sunt mai asemănători cu cei găsiți la animalele cu diete erbivore. Experții în nutriție cred că primii oameni neevoluați au ajuns să mănânce carne ca rezultat al schimbării drastice a climatului, care a avut loc acum 3-4 milioane de ani în urmă, când pădurile și junglele s-au uscat și
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
nu mai folosească niciodată aceste produse. Argumente ce nu țin de drepturile animalelor există în multe filozofii vegetariene. Avansarea încălzirii globale este un factor cheie pentru vegetarienii preocupați de mediul înconjurător. Conform unui studiu făcut de Universitatea din Chicago, schimbarea dietei cu carne într-una vegetariană reduce emisiile de carbon cu de 1,4 ori mai mult decât cantitatea redusă de la schimbarea unui Toyota Camry cu o mașină hibrid. Asta din cauză că o cantitate mare de metan este în aerul emis de la
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
motive spirituale. Postirea este văzută ca purificare și redobâdire a inocenței. Deși ascultă de Biserica Ortodoxă și practicile ei ascetice, creștinul-ortodox caută să se scape de "pasiuni", sau de înclinața de a păcătui. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea recomandă dieta vegetariană ca un stil de viață holistic în învățăturile sale. Un număr de persoane din fondatorii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, printre care Joseph Bates și Ellen White au adoptat dieta vegetariană în timpul secolului al XIX-lea; s-a
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
păcătui. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea recomandă dieta vegetariană ca un stil de viață holistic în învățăturile sale. Un număr de persoane din fondatorii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, printre care Joseph Bates și Ellen White au adoptat dieta vegetariană în timpul secolului al XIX-lea; s-a zvonit că Ellen White ar fi primit viziuni cu privire la beneficiile dietei vegetariene. Mai recent, membrii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din California au fost implicați într-o cercetare datorită longevității lor
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
Un număr de persoane din fondatorii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, printre care Joseph Bates și Ellen White au adoptat dieta vegetariană în timpul secolului al XIX-lea; s-a zvonit că Ellen White ar fi primit viziuni cu privire la beneficiile dietei vegetariene. Mai recent, membrii Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din California au fost implicați într-o cercetare datorită longevității lor potrivit stilului lor de viață sănătos, ce include vegetarianismul. Majoritatea căilor hinduse conține vegetarianismul ca ideal. Sunt trei motive
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
încă poate să cauzeze pagube spiritulae sufletului. Un număr de grupuri și activiști vegetarieni evrei-ortodocși promovează asemenea idei și cred că permisiunea halakhică de a consuma carne este o indulgență temporară pentru cei care nu sunt încă gata să accepte dieta vegetariană. Având relații cu atât Iudaismul cât și Creștinismul antic, membrii anticului grup religios Essene practicau vegetarianismul strict, împărțind o credință similară cu ideea hindușilor și a jainiștilor de Ahisma (sau „lipsă de nocivitate”). Traducerea celor Zece Porunci a Torahului
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
asupra sclaviei din Biblie au fost interpretate de teologii moderni ca sugerarea de a nu o face deloc. Cei care practică jainismul sunt, în general, lacto-vegetarieni. Niciun produs obținut de la un animal mort nu este permis. Jainiștii consideră vegetarianismul ca dieta ideală în mod similar cu hindușii, cu accentul pe principiul non-violenței. Aceasta este condiția indispensabilă pentru progresul spiritual. Unii indivizi foarte dedicați sunt fructariani. Mierea este interzisă, deoarece colectarea acesteia este văzută ca violență împotriva albinelor. Unii jainiști nu consumă
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
ritualic), deoarece credința Sikh spune că sacrificarea unui animal în numele lui Dumnezeu este doar ritualic (și trebuie evitat). Mulți care practică o credință care cade sub definiția Neopăgână sunt de asemenea vegetarieni. De când neopăgânismul accentuează sanctitatea Pământului și Naturii, o dietă vegetariană este adoptată din grijile față de mediul înconjurător și/sau bunăstarea animalelor. Oamenii pot alege să fie vegetarieni datorită creșterii într-un mediu de natură vegetariană, sau a unui partener, membru al familiei sau prieten vegetarian. O societate predominant și
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]