7,314 matches
-
20 În anii 1950 și începutul anilor 1960, Franța se urbaniza rapid datorită exodului rural și a noilor oportunități oferite de orașe și orășele. Acest lucru a generat găsirea diferitelor soluții pentru zonele urbane, ducând la crearea în 195921 a districtelor urbane (districts urbains), care difereau de sindicate, în aceea că obiectivul lor era de a ușura relațiile dintre o municipalitate aflată în centrul unei zone urbane și cele de la periferie. În 1970 a fost aplicată această formulă și zonelor rurale
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care difereau de sindicate, în aceea că obiectivul lor era de a ușura relațiile dintre o municipalitate aflată în centrul unei zone urbane și cele de la periferie. În 1970 a fost aplicată această formulă și zonelor rurale.22 Spre deosebire de sindicate, districtele nu au avut un succes deosebit, în special în marile aglomerări urbane care la acea vreme treceau prin faza unei creșteri și dezvoltări masive. Această realizare în 196623 a dus la crearea unei structuri mult mai integrate decât cele deja
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lucrau eficient, fie nu reușiseră să țină pasul cu realitățile schimbătoare ale societății franceze. Imaginea era aceea a unui sistem inter-municipal dezordonat în care numărul mic de CA corespundea mai mult sau mai puțin marilor aglomerații urbane și în care districtele, cu precădere în zonele urbane, se bucurau de puțin respect din cauza sarcinilor dificile care li se atribuiau din când în când (de exemplu, stingerea incendiilor sau acordarea de locuințe).24 La trecerea dintre decade, era limpede că trebuia să se
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
minimalistă decât de a le exploata la maximum. Mai mult, legea din 1992 nu s-a atins de structurile deja existente millefeuille institutionnel în loc să le înlăture pe cele care deveniseră redundante. Acest lucru a însemnat că acum coexistau SIVU, SIVOM, districte (districts), comunități urbane (communautés urbaine), syndicats d'agglomération nouvelles etc., iar în prezent s-au alăturat și comunitățile de municipalități (communautés de communes) și comunitățile de orașe (communautés de villes)! De altfel, niciunul dintre aceste corpuri, incluzând CC și CV
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
intermuni-cipală. Legea din 1999 a realizat ceea ce în Franța a fost un pas fără precedent: a abolit două dintre nivelurile guvernării teritoriale pre-existente, communautés de villes și districts, în timp ce a creat unul nou, communauté d'agglomération (CA). CV-urile și districtele urmau să dispară până la 1 ianuarie 2002. CV-urile puteau să aleagă între a deveni communauté de communes sau communauté d'agglomération dacă îndeplineau criteriile celei din urmă. Dacă până în ianuarie 2002 nu își vor fi făcut alegerea, deveneau automat
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
să dispară până la 1 ianuarie 2002. CV-urile puteau să aleagă între a deveni communauté de communes sau communauté d'agglomération dacă îndeplineau criteriile celei din urmă. Dacă până în ianuarie 2002 nu își vor fi făcut alegerea, deveneau automat CC. Districtele puteau alege între a deveni communauté urbaine, CA sau CC. Dacă nu reușeau să aleagă până la data stabilită, deveneau automat CC. Evident, cea mai avantajoasă alegere era să devină o communauté d'agglomération, care reprezenta partea cea mai atractivă a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
999: între 20% și 25% din total EPCI cu între 2 000: între 5 și 10% Sursa: Assemblée des Communautés de France, État de l'intercommunalité, 2004. Tabel 4.7. Împărțirea EPCI în funcție de statutul lor legal 1972 1992 1996 2004 Districte 95 214 318 Comunități urbane 9 9 10 14 Syndicats d'agglomération nouvelle 9 9 6 Comunități de orașe 4 Comunități de municipalități (communes) 894 2286 Communautés d'agglomération 155 Total 104 232 1235 2461 Sursa: Assemblée des Communautés de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
of exercise performance, functional status and clinical end points. Circulation 1995; 92: 614-621. 34. Hirsch AT, Criqui MH, Treat-Jacobson D et al. Peripheral arterial disease detection, awareness, and treatment in primary care. JAMA 2001; 286: 1317 1324. 35. Holdsworth J. District hospital management and outcome of critical lower limb ischemia: comparison with national figures. Eur J Vascular and Endovascular Surgery 1997; 13: 159-163. 36. Jain D, Shaker SM, Burg M, Wackers FJT, Soufer R, Zaret BL. Effects of mental stress on
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
După studii teologice la Arad, pleacă la Pesta, unde urmează cursuri juridice la Universitate. Întors la Arad în 1846, intră în magistratură, devenind, peste doi ani, avocat. În 1849 este numit, pentru scurt timp, director al școlilor românești din trei districte bănățene. Intrând în viața politică, a fost un foarte activ luptător pentru drepturile naționale ale românilor. Trimis la Viena în 1849, ca unul dintre reprezentanții politici ai românilor, el rămâne în capitala Imperiului și ocupă diferite funcții administrative și judecătorești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
pentru arhitectura din perioada colonială franceză. Este unul dintre primele 10 cele mai vizitate orașe din SUA, cu un număr de peste 10 milioane de turiști în 2004. Între atracțiile turistice principale se numără French Quarter (the Quarter sau Vieux Carré) - districtul ce datează din perioada franceză și spaniolă, unde, ca obiective de faimă mondială distingem: Strada Bourbon, Piața Jackson, Catedrala St.Louis, Piața Franceză (ce include și Café du Monde). Orașul are și alte atracții între care: cimitirele vechi (Saint Louis
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în sfîrșit, la nord, pădurea Chantilly. Anumiți termeni evocă de asemenea aceste vechi frontiere, precum cuvîntul celt equoranda, frontieră, care a dat în toponimia modernă numele de Ingrandes, Aigurande, etc. Spațiul intern al teritoriului cetății este el însuși subdivizat în districte sau pagus. Se găsesc acolo mari exploatații cu curți multiple, aedificium, pe care arheologia aeriană le-a descoperit în departamentul Somme. Organizarea politică. În interiorul acestui cadru, puterea a fost mai întîi exersată de un șef-rege: poporul arvern ne furnizează exemple
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atribuită Belgiei. Capitala este Lyon, al cărui rol, așa cum vom vedea, depășește cadrul provinciei și face din el capitala celor trei Galii. Cea de-a treia provincie este Belgia, Belgica; ea se întindea la început pînă la Rin, cu două districte militare în sectorul renan. Capitala este la Durocortorum (Reims). Dar prezența unui puternic contingent militar a făcut ca această repartiție să fie modificată. Germaniile. Pentru a face față dificultăților militare, în anul 90 d.I.C., împăratul Domițian decide crearea a două
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
știut să-și apere interesele. Este reorganizat și statul și, în hățișul de instituții măturate prin abolirea privilegiilor, sînt tăiate drumuri clare. Este creată o circumscripție nouă, cadru unic al tuturor serviciilor publice și al reprezentării naționale, departamentul, subdivizat în districte (care vor deveni arondismente), cantoane și comune, iar în interior este instalat un personal în întregime ales. Vechiul sistem de impozite este suprimat și iau naștere noi "contribuții", așa cum se vor numi de acum impozitele: impozitul funciar, impozitul mobiliar și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
12 Abolirea pauperismului 13 Marianne supranume al Republicii franceze, reprezentată printr-un bust de femeie cu capul acoperit de o bonetă frigiană. (n. trad.) 14 Impresie, răsărit de soare 15 Doar Franța 16 spiritul de plăcere (păcătoasă) (n. trad.) 17 district (în lb.germ) (n. trad.) 18 Statele Unite 19 Statele Unite, Marea Britanie, URSS și China 20 Franța la ora sa exactă 21 Satul din Vaucluse ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ISTORIA FRANȚEI Glosar 6 1 Prefață Cuvînt înainte De la piatră la fier: primele comunități Formarea Galiei Cucerirea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
oarecum fără să-și dea seama, îi cam întunecase strălucirea deși, precum se va vedea în curînd, partea vremelnic întunecată a firii lui avea să fie pînă la urmă luminată lugubru de focuri stranii; la pălălaia lor, acest fiu al districtului Tolland din Connecticut avea să strălucească de zece ori mai tare decît pe vremea cînd însuflețea, cu tamburina lui, petrecerile cîmpenești sau, cu rîsul lui vesel, orele melodioase ale amurgului, prefăcînd întreg orizontul într-o tamburină cu clopoței de stele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aici, tot nu-i bine, fiindcă atunci cînd țintuiești ceva pe catarg, e semn că lucrurile s-au încurcat rău de tot. Ha, ha! moș Ahab! Balena Albă! o să te țintuiască ea! Iată un brad. Odinioară, pe cînd trăia în districtul Tolland, taică-meu a tăiat odată un brad și a găsit în el un inel de argint - inelul de cununie al unui negru bătrîn. Cum de ajunsese acolo? Așa au să spună și despre catargul ăsta într-o zi, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu poziția verticală pe care o ia lancea de balenă în prima fază a exercițiului cu același nume, descris într-un capitol anterior. Grație acestei mișcări balena poate vedea mai bine obiectele care-o înconjoară în.a.). Munte stîncos în districtul Cheshire îNew Hampshire, S.U.A.). Personaj mitologic, tatăl Centaurilor. Supărîndu-l pe Zeus, acesta l-a osîndit pe Ixion să rămînă legat de o roată arzîndă, care se învîrtea veșnic. FILENAME \p D:\Carti operare\Moby Dick 2\Melville Moby Dick 2.doc PAGE 222
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu privire la Cassiani din Histria”. Marrou spune că numele se dădea locuitorilor unui sat-vicus, vicus Cassii sau vicus Cassiani (adică sat al unui Casin sau sat al unui Casian). Marrou concluzionează astfel: ,,reiese că numele Cassianus era astfel legat de un district rural al cetății Histria. Acest nume fiind legat de pământ și nu de o familie, se explică de ce folosirea lui s-a putut menține timp de un secol și mai bine. În același timp se explică însuși numele pe care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
îngrijoreze autoritățile. De-a lungul următoarei decade au fost făcute tot mai multe plângeri de către liderii minorității maghiare referitoare la eforturile finanțate guvernamental de a relocaliza români în regiuni tradiționale maghiare și de a constrânge maghiari să se mute în districte româneși și germane (Connor: 1984, 342). Conceptul de "Popor muncitor unic" ne oferă ocazia de a pătrunde încă o dată dimensiunea fascizantă constitutivă a leninismului romantic. Am amintit deja aversiunea lui Ceaușescu față de maghiari. Să ne întoarcem puțin în timp la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
404 din 7 octombrie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 713 din 13 octombrie 2003. Anexa 1 DENUMIREA ȘI SEDIILE unităților aflate în subordinea Administrației Naționale "Apele Române" A. Unități cu personalitate juridică: 1. Direcția Apelor Someș-Tisa, organizată la nivelul districtului de bazin Someș-Tisa, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, Str. Vânătorului nr. 17, județul Cluj; 2. Direcția Apelor Crișuri, organizată la nivelul districtului de bazin Crișuri, cu sediul în municipiul Oradea, str. Ion Bogdan nr. 35, județul Bihor; ------------- Pct. 2 de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173727_a_175056]
-
în subordinea Administrației Naționale "Apele Române" A. Unități cu personalitate juridică: 1. Direcția Apelor Someș-Tisa, organizată la nivelul districtului de bazin Someș-Tisa, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, Str. Vânătorului nr. 17, județul Cluj; 2. Direcția Apelor Crișuri, organizată la nivelul districtului de bazin Crișuri, cu sediul în municipiul Oradea, str. Ion Bogdan nr. 35, județul Bihor; ------------- Pct. 2 de la lit. A din anexa 1 (vechea anexă 2) a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 73 din 29 iunie 2005 , publicat în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173727_a_175056]
-
Bihor; ------------- Pct. 2 de la lit. A din anexa 1 (vechea anexă 2) a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 73 din 29 iunie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 822 din 12 septembrie 2005. 3. Direcția Apelor Mureș, organizată la nivelul districtului de bazin Mureș, cu sediul în municipiul Târgu Mureș, str. Koteles Samuel nr. 33, județul Mureș; 4. Direcția Apelor Banat, organizată la nivelul districtului de bazin Banat, cu sediul în municipiul Timișoara, bd. Mihai Viteazul nr. 32, județul Timiș; 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173727_a_175056]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 822 din 12 septembrie 2005. 3. Direcția Apelor Mureș, organizată la nivelul districtului de bazin Mureș, cu sediul în municipiul Târgu Mureș, str. Koteles Samuel nr. 33, județul Mureș; 4. Direcția Apelor Banat, organizată la nivelul districtului de bazin Banat, cu sediul în municipiul Timișoara, bd. Mihai Viteazul nr. 32, județul Timiș; 5. Direcția Apelor Jiu, organizată la nivelul districtului de bazin Jiu, cu sediul în municipiul Craiova, Str. Dunării nr. 48, județul Dolj; 6. Direcția Apelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173727_a_175056]
-
municipiul Târgu Mureș, str. Koteles Samuel nr. 33, județul Mureș; 4. Direcția Apelor Banat, organizată la nivelul districtului de bazin Banat, cu sediul în municipiul Timișoara, bd. Mihai Viteazul nr. 32, județul Timiș; 5. Direcția Apelor Jiu, organizată la nivelul districtului de bazin Jiu, cu sediul în municipiul Craiova, Str. Dunării nr. 48, județul Dolj; 6. Direcția Apelor Olt, organizată la nivelul districtului de bazin Olt, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Remus Belu nr. 6, județul Vâlcea; 7. Direcția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173727_a_175056]
-
sediul în municipiul Timișoara, bd. Mihai Viteazul nr. 32, județul Timiș; 5. Direcția Apelor Jiu, organizată la nivelul districtului de bazin Jiu, cu sediul în municipiul Craiova, Str. Dunării nr. 48, județul Dolj; 6. Direcția Apelor Olt, organizată la nivelul districtului de bazin Olt, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Remus Belu nr. 6, județul Vâlcea; 7. Direcția Apelor Argeș-Vedea, organizată la nivelul districtului de bazin Argeș-Vedea, cu sediul în municipiul Pitești, str. Câmpulung nr. 6-8, județul Argeș; 8. Direcția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173727_a_175056]