7,032 matches
-
sunt adunați în anumite sate, fixate de acel Departament unde vor fi lăsați liberi, să locuiască și să trăiască cu mijloacele lor, fără a putea părăsi satul. Conducătorul evreilor răspunde de disciplina lor și de buna ordine care trebuie să domnească în tabără. Comandamentele sunt rugate să dea concursul când vor fi solicitate. D. O. ȘEFUL DE STAT MAJOR GENERAL, ss. Tătăranu N. Tătăranu Șeful Secției II-a Colonel, ss. Ciocan I. Ciocan *) Adnotări: "Dosar 29"; "26. X. 941. 1. Pretorul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
activitatea lor și au fost desființați prin: 2. Decretul-Lege pentru abrogarea Decretului-Lege din 5 Octombrie 1940 și instituirea controlului Ministerului Economiei Naționale asupra întreprinderilor comerciale și industriale din 19 Ianuarie 1941 (Monitorul Oficial No. 16)578. În expunerea de motive Domnii Miniștri de Justiție și Economie Națională arată că "instituirea comisarilor de românizare avusese ca scop organizarea unui regim economic stăpânit de interesul național și de primatul nostru etnic, într'un anumit moment, împiedicând astfel menținerea sub nume românești simulate a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
asigură paza lor. INSPECTOR JANDARMI TRANSNISTRIA Colonel, ss. Broșteanu E. Broșteanu *) Adnotare: "Biroul 2. La chestiune ss. indescifrabil". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 421, f. 64. Documentul nr. 154 D.G.P. 30 Noembrie 1941 Printre evreii din Cernăuți domnește îngrijorare în urma știrilor primite de la evreii evacuați, în sensul că au fost deposedați de bunurile avute asupra lor, în drum spre Moghilău, unde vor rămâne o mică parte dintre cei evacuați; ceilalți urmând a fi duși spre o destinație necunoscută
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este folosită pentru nevoile generale ale ghettoului. Ghetto-ul posedă următoarele ateliere: croitorie de damă; croitorie bărbătească; frizerie, coafură și manicură; pălării damă și dentistică. Evreii locuiesc în același local cu atelierele, local care se prezintă în condițiuni bune, peste tot domnind ordine și curățenie. Ghettoul este înzestrat cu: a/. O bucătărie comună, la care am constatat că Duminică 11 Aprilie a.c., s'a servit tocană de carne cu sos de tomate, iar Marți 13 Aprilie, chifteluțe de carne. În fiecare dimineață
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Berșad pentru nordul județului Balta și partea de vest a județului Jugastru. c) Balta pentru restul județelor din Transnistria în care se află orfani. Trierea se va face în conformitate cu instrucțiunile speciale care urmează a fi întocmite de către dl. medic sau domnii medici desemnați special, după următoarele criterii: 1. Cei care suferă de boli care-i fac improprii pentru emigrare. 2. Cei care urmează a fi supuși unui tratament medical, după care vor fi apți pentru trimitere. 3. Cei care pot pleca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în 1776. Restructurarea programei de învățământ, lărgită pentru a include studiul limbii și literaturii latine, dislocă monopolul paradigmei greciste. Calea spre românizare era astfel deschisă. Câteva decenii mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
voi trabue se áscultáti de Parintii vostri; dára Parintii vostri trabue se ásculte de Domnii pamântesti, ácestea iáras trabue se ásculte de Domnul Tierrii, si de Dumnezeu trabue se ásculte toti hòmenii. Jubiti Fiilor! nu pot toti hòmenii á fi Domni sáu mái mári. Punetive înnáinte Lumea quá fi o Besèrica. Áu nu e ádeverát, che pe Scáunul cel dintâiu nu pot sedè toti? Numái unii áu loc pe dênsul, ceiálálti sed pe áldoilea, áltreilea, si mái înderapt. Rânduiàlá ácèstá o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de mică, în cât nu se póte citi pe ele" (Haret, 1903, p. 48). Astfel se face că pereții prăpădiți ai sălilor de clasă deveneau iconostas de chirpici pentru sfinții războinici și mucenicii eroici ai istoriei naționale. Întunericul fizic ce domnea în cocioabele tenebroase care erau cele mai multe școli sătești era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul trecut românesc depictat în tablourile istorice. În acest tulburător clarobscur trebuie să se fi desfășurat orele de clasă la țară, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
împotriva oportunismului și reformismului în mișcarea muncitorească din România" (Roller, 1952, p. 553). Triumful organizațional al mișcării muncitorești avea să fie umbrit însă de un alt capitol tragic, procesul din Dealul Spirii, început în 1922 împotriva liderilor comuniști. "Teroarea a domnit înaintea și în timpul procesului. Acuzații erau maltratați până și în sala de sedință" (Roller, 1952, p. 555). Momentul de perigeu, experiența de maximă încărcătură dramatică, se produce în 1924, prin ilegalizarea Partidului Comunist, care a recepționat "furia burgheziei și moșierimii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comunei noastre devenit stăpânire dependentă cu numele Țiganeii și cu variante în diverse acte de mai târziu, precum Țigănia și Țigăneștii. Apare prima dată menționat într-un hrisov din 12 ianuarie 1495 (7003), când Ștefan cel Mare, aflat cu Curtea domnească itinerantă la Vaslui, face mai multe danii, confirmă și întărește stăpâniri de sate și moșii slujitorilor săi credincioși din partea de jos a Moldovei, destul de numeroși prin partea locului, nu numai potrivit legendelor create, ci și realităților surprinse documentar. Printre ei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acesta pe malul de vest al Siretului, adică pe teritoriul comunei Suraia, ci numai la est de Siret, până în Bârloviță, și nu până „pe apa Bîrladului” cum, din greșală, îl arată un act. Dacă dintre cei patru beneficiari ai hrisovului domnesc din 1495, primilor trei li se pierde documentar urma, căci nici unuia din cei 16 oameni menționați nominal în actul din 1602 nu i se arată vreo legătură cu vreunul din cei patru slujitori domnești, totuși al patrulea, Giurge, reapare și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
existau la vedere în timpul procesului din 1835 nu s-au păstrat. În astfel de condiții ne vedem siliți să folosim informații din surse cu știri indirecte, dar care au tangență cu situația respectivă. O asemenea sursă poate fi considerată cartea domnească dată de Gheorghe Duca, la 5 mai 1683, de aici de la Umbrărești, și avem motive să presupunem că din casa lui Gavriliță, marele vornic, a fost emis documentul. Se știe că în acest an, domnitorul Moldovei a trebuit să se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
supremă, domnitorul țării. O astfel de situație se constată dintr-o scrisoare de mărturie, cu data de 15 decembrie 1667, provenită de la Florea căpitanul, în care arată cum „au venit Gligorii de Torcești și cu fiu-său, Vasilie” cu carte domnească „de la Iliaș Alexandru voievodu” (1666-1668), reclamând că „au avut pâră și mai dinainte vreme cu Iordachi, așijderea de Torcești, pentru moșie din sat din Torcești și i-au fost tocmit Ștefan căpitanul cu toți megieșii; iar Iordachi di iznoavă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Florea, aceștia vânzând ori mai dinainte, ori mai târziu decât cei 15 din 1684. Alții au făcut danie, precum Gavril, fiul Cârlianței, cu frații și cu feciorii lui, Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o sută
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acea „a opta parte a Tonului”, care rămăsese nevândută. La fel; „a opta parte a lui Andronic”, de asemenea nevândută inițial și pentru care ei primiseră de la răzeșii vânzători „alăture moșie pentru moșie”. Iar dacă arătăm că, în aceeași întăritură domnească din 1698, se menționează și înțelegerea survenită între Vasile Costache și Mitre Apostol, printr-un zapis „de schimbătură ce au avut între dumnealor de au dat dumnealui vornicul Vasile dumisali vornicului Mitrii parte din Cârlomănești [...], iar dumnealui vornicul Mitre a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Sava, arhiepiscopul de Suceava „pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile Costache; și pentru el se emite un hrisov domnesc, în 1697, după ce obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul domnesc și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
economic și militar al timpului. Creșterea animalelor trebuie să fi fost pe atunci o preocupare importantă la Torcești și Umbrărești, căci constatăm interesul pentru a avea cele de trebuință creșterii animalelor din documentul dat de Vasile Lupu, în 1635, cartea domnească prin care împuternicea pe Cristian vătavul să cerceteze pricina dintre nepoții lui Bilăiu din Torcești și vecinii lor, deoarece aceștia „merg de le cosesc fânul și le împresoară moșia cu tăria lor”, moșie situată, scrie în act, între Bârloviță și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nemulțumirea crâșmarului este faptul că în contul sumei cu care a fost scos dator, „în lipsa mea de acasă, aflându-mă la Eși pentru alte obijduiri, am și împlinit de la casa mea un bou, neprețăluit, pentru care, îndatorat fiind cu sare domnească a duce la Galați, din pricină” că i s-a sechestrat boul, „îmi șede caru înaintea casei încărcat”. Solicită judecătoriei să intervină pentru despăgubirea sa și respectarea „tocmelii”, respectiv a clauzelor contractuale. Cu timpul, legislația în domeniul comerțului sătesc se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Liești, Manolache Costache, care voia să facă pod aici, și stăpânul Șerbăneștilor, vărul său, Grigoraș Costache, pentru că, explică documentul domnesc, „din sute de ani ce au trecut, ce au ținut pod numai la Șerbănești, unde au fostu vechiu pod”, autoritatea domnească neîngăduind a se face pod și la Liești. Un al treilea se consemnează la Movileni, tot peste Siret, apele mai mici, cum erau Bârladul, Bârlovița, Corozelul, toate având în vremea respectivă cursuri de apă, nu seci sau dispărute ca astăzi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
învăța, adică le va cere sau porunci, dar tot după reguli ancestrale adaptate pe parcursul timpului intereselor celor puternici. Deosebirea ce exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
S.). De acum înainte se instituie clasica stare a țăranilor clăcași din toate satele aservite. Condițiile de muncă și de viață ale acestora devin tot mai apăsătoare printr-o serie de zise așezăminte, cum rezultă, de exemplu, din Anaforaoa Divanului Domnesc menționată mai înainte. Din întregul ei conținut se constată dorința clasei boierești de a rezolva exclusiv în interes propriu problemele legate de activitatea de pe moșiile lor sub pretextul de „a așeza toate stările împregiur a acestei patrii după măsurile dreptății
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
muncă impus țăranilor prin nart = normă, rămân la voia stăpânilor de moșii, ei singuri fiind în măsură și în drept să fixeze cât și când țăranii clăcași trebuie să lucreze, generând numeroasele abuzuri, pricini și judecăți, semnalate în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775, din care am reprodus pe larg mai înainte. E probabil ca evenimentele din 1768-1774 să fi fost percepute de către lucrătorii pământului ca posibilitate și mijloc de emancipare, ceea ce nu s-a întâmplat. După 1774, consolidându-și pozițiile în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
merite deosebite, altfel spus, urmași ai vechii boierimi moldovene. Ultima teză vine în contradicție cu punctul de vedere exprimat de istoricul P. P. Panaitescu, dar și cu realitatea istorică, care prin hrisov vede „un privilegiu de proprietate dat cu pecetie domnească”, deci o așezare aservită unui stăpân (boier sau mănăstire) creație a domniei. Stăpânirile anterioare sunt definite prin expresiile ocină, adică moșie de la părinți, și dedină, moșie din străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că abia după această dată „tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintr-acei de gios”, respectiv boierii Costăchești și cei care au urmat, pe de o parte, răzeșii umbrăreșteni, pe de alta. Porunca domnească din 1835 s-a concretizat și printr-un „luminat hrisov ce este la mâna răzășilor de moșia Umbrărești” și potrivit căruia, privighetorul de la ocolul Bârladului se deplasează la fața locului și restabilește „stăpânirea răzășilor de Umbrărești despre părțile dumneaei postelniceasa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]