7,011 matches
-
este privit de scriitor ca o ființă liberă, spontană și intuitivă, având un spirit superior față de cei care și-au petrecut viața în biblioteci. Analizând proza fantastică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
copii „Făgurel” etc. Prin Decretul nr. 341 din 7 august 2000, Emil Constantinescu, președintele României, i-a conferit poetului Simion Gociu medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” "pentru contribuțiile importante aduse la studierea și difuzarea operei eminesciene". Pe lângă activitatea gazetărească și didactică, Simion Gociu a scris poezii și povestiri pentru copii în limba română. El a debutat ca poet în 1965, publicând în revistele "Nistru", "Moldova", "Buletinul „Mihai Eminescu”", "Orizontul", "Zorile Bucovinei", "Literatura și arta", "Bucovina literară
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
numele de familie la origine: Göbl, n. 20 mai 1910, Miskolc - d. 5 februarie 1974, Budapesta) a fost un lingvist maghiar, specialist în istoria literaturii, romanist și slavist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe. este principalul traducător al liricii eminesciene în limba maghiară. În perioada interbelică a tradus de asemenea în maghiară opera scriitorilor Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Alexandru Stamatiad și Alexandru Vlahuță. După cel de-al doilea război mondial a publicat în maghiară romanul "Răscoala", scris de Liviu Rebreanu
László Gáldi () [Corola-website/Science/330881_a_332210]
-
scrierile lui Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai e o asceză, ci un rafinament” ce produce o „stare de fericire statornică”, iar vânătoarea și pescuitul devin prilejuri de a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește senzația de melancolie de tip eminescian în fața naturii cu o vitalitate de tip flamand, astfel că Moldova lui Sadoveanu poate fi comparată cu „Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflându-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
în 2006 i se înmânează Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova pentru sculptura "„Cina cea de Taină”", Chișinău (R. Moldova); în 2014 obține premiul I pentru tabloul "„Vreme trece, vreme vine...”" în cadrul celei de-a X-a ediții a expoziției "„Eminesciana”", Chișinău (R. Moldova); în 2015 revista "„VIP magazin”" îi înmânează trofeul "„Omul Anului. Top 100”" și îl desemnează "„Pictorul Anului 2014”", Chișinău (R.Moldova); în 2015 Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova îi decernează Diploma de
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
poetul Mihai Eminescu. Printre cei care i-au propus lui Eminescu să patroneze s-au numărat D.M. Marinescu-Marion, L. Gheorghe Nicoleanu-Fix, I. Popescu, N. Procopiu, I.S. Rădulescu-Gut, N. Țincu-Tall, Cesar Colescu-Vartic, Dionisie Miron și alții. Motto-ul revistei era versul eminescian " Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul", propus de Leon Gheorghe Nicoleanu (Nicoleanu-Fix), care a și reluat revista în serie nouă, după moartea poetului, în octombrie 1889. Eminescu a scris în revistă până la numărul 6; de la acest număr Eminescu n-
Fântâna Blanduziei (revistă) () [Corola-website/Science/335493_a_336822]
-
au fost cuprinse în vol. "Teatrul - istorie și actualitate" (1978) și "Teatrul între civic și etic" (1983). A fost distins cu Premiul Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (1980; 1999). Și-a dedicat mai mult de două decenii studierii operei eminesciene, publicând mai multe volume de comentarii critice: "Eminescu în conștiința criticii" (1994), "Eminescu în perspectivă critică" (1997), "Eminescu în orizontul criticii" (2000), "Eminescu în oglinzile criticii" (2001), "Eminescu în universalitate" (2002), "Eminescu în reprezentări critice" (2003), "Eminescu în privirile criticii
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
critică" (1997), "Eminescu în orizontul criticii" (2000), "Eminescu în oglinzile criticii" (2001), "Eminescu în universalitate" (2002), "Eminescu în reprezentări critice" (2003), "Eminescu în privirile criticii" (2005) și "Eminescu în comentarii critice" (2008), la care se adaugă cercetări proprii ale universului eminescian incluse în volumele "Luceafărul și alte comentarii eminesciene" (1998), "Cezara" (2002) și "Ciclul schillerian" (2006).
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
în oglinzile criticii" (2001), "Eminescu în universalitate" (2002), "Eminescu în reprezentări critice" (2003), "Eminescu în privirile criticii" (2005) și "Eminescu în comentarii critice" (2008), la care se adaugă cercetări proprii ale universului eminescian incluse în volumele "Luceafărul și alte comentarii eminesciene" (1998), "Cezara" (2002) și "Ciclul schillerian" (2006).
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
capacitatea lui de fabulație în ipostaza analitică, unică în istoria romantismului universal, și care-l duce la o viziune științifico-fantastică asupra lumii. Scriitorul începe cu eroul său călătoria spre Lună, dar nu în elanurile pline de poezie și imagini folclorice eminesciene sau shelleyene, ci într-un mod foarte apropiat de știință, în orice caz urmând-o. Însemnările de distanță, de altitudine, de presiune, de temperatură, de poziție a astrelor sunt făcute cu o exactitate care te convinge, care te cucerește. Îl
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
se simte înrădăcinat în pământul străbun, iar duhul acestuia reprezentat de cățeaua Molda îl ajută să depășească momentele de cumpănă ale istoriei. Dacă viața lui Onache seamănă cu cea a personajelor lui Creangă, moartea sa are loc într-o „manieră eminesciană”, focul pe care-l veghează în ultima sa noapte de viață începând a fi acoperit de fluturi negri care întunecă lumina sufletului și determină „sfârșitul pământesc al lutului și al materiei”. Acest moment al morții este descris deosebit de poetic de
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
plăcerea de a visa, a inventa și a se exprima în mod liber fără constrângerile impuse de gândirea sistematică și de rigoarea științifică. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
scrierile lui Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai e o asceză, ci un rafinament” ce produce o „stare de fericire statornică”, iar vânătoarea și pescuitul devin prilejuri de a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește senzația de melancolie de tip eminescian în fața naturii cu o vitalitate de tip flamand, astfel că Moldova lui Sadoveanu poate fi comparată cu „Olanda pictorilor de acum câteva secole, cu oameni în zdrențe, umflându-se cu vin și contemplând cu ochi lacomi mari bucăți de cărnuri
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
alte lumi posibile tot neesențiale, ci o solicită să se concentreze asupra realității; care nu stupeface ființa, ci transfigurează lumea și metanoizează eul”. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
și film Beijing Film Academy, și la Central Academy of Drama. Institutul „Titu Maiorescu" de la Berlin va realiza în 15 ianuarie, la Loftbühne der Schauspielschule din Berlin, o seară de poezie și muzică, Redescoperindu-l pe Eminescu. Recitalul din creația eminesciană, La steaua care-a răsărit, în interpretarea actorilor Emil Boroghină și Christine Schuster, va fi precedat de un recital la violoncel susținut de duo-ul Cătălin Ilea - Constantin Siepermann. Remus Azoiței și Eduard Stan La Bruxelles, în 15 ianuarie, are
Celebrarea Zilei Culturii Naționale la Institutele Culturale românești din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105861_a_107153]
-
13 ianuarie cu un recital poetic - muzical cu titlul Mihai Eminescu. Nu credeam să-nvăț a muri vreodată, la Teatrul Poetic Alexei Mateevici din Chișinău. În cadrul evenimentului, actorul Nicolae Jelescu și poetul Valeriu Matei vor susține un recital de poezie eminesciană, acompaniați la chitară de muzicianul Viorel Burlacu. O altă manifestare va avea loc în 15 ianuarie - spectacolul Ciuleandra de Liviu Rebreanu, montat de Teatrul Național Satiricus - Ion Luca Caragiale, la Teatrul Nadejda Aronetkaia din Tiraspol. Parteneri în realizarea acestui proiect
Celebrarea Zilei Culturii Naționale la Institutele Culturale românești din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105861_a_107153]
-
va debuta cu lirica lui Lucian Blaga, în interpretarea marelui romancier portughez Rui Zink și cu un text din Mihai Eminescu. Actorul american de origine română Ioan Ardelean Un dublu eveniment va avea loc la ICR Madrid, cu conferința Opera eminesciană și dificultățile traducerii, la sediul Ambasadei României în Regatul Spaniei, urmat în16 ianuarie, de vernisajul expoziției A.R.T.E.C. (Arts, Rediscovery, Traditional, Eclectic, Contemporary), la sediul Institutului. Expoziția va rămâne deschisă publicului până la sfârșitul lunii ianuarie. La New York, în 11 ianuarie
Celebrarea Zilei Culturii Naționale la Institutele Culturale românești din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105861_a_107153]
-
ei, adică ținând seama de toate variantele, fragmentele și ciornele care au fost tipărite în ediția magistrală a lui Perpessicius. Poeziile postume, ciornele, variantele și subvariantele - toate cuprind fragmente de o neașteptată frumusețe. Pentru prima dată o exegeză a poeziei eminesciene ține seama de ele, de, “îngropatele risipe” - cum numea Eminescu relicvele marilor civilizații dispărute. Rosa Del Conte (1907-2011) este un nume cu rezonanțe aproape simbolice în eminescologie. Vestita profesoară universitară din Roma a fost unul dintre cercetătorii, traducătorii și promotorii
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]
-
și pe acela de a propune și argumenta un punct de vedere original, apărat cu erudiție și strălucire. E vorba de cea mai importantă cercetare străină dedicată lui Eminescu și una din operele de rezistență despre poezia, proza și cultura eminesciană, de așezat alături de marile exegeze românești asupra subiectului”, aprecia Marian Papahagi, autorul traducerii romanului, care cuprinde și un Cuvânt înainte al autoarei pentru ediția română. Volumul reprezintă prima versiune românească a scrisorilor lui Machiavelli. “Este vorba de 87 de scrisori
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]
-
Noi suntem profund legați de Caragiale. Nici nu știm cât și mai ales UNATC care prin teatru și film împlinește aspirația lui Caragiale. Unii dintre noi suntem personaje din piesele sale. De fapt, această nație a aspirat mereu spre visul eminescian și s-a mulțumit cu zona terestră a personajelor lui Caragiale. Iată de ce îmi face o mare plăcere să-mi amintesc că mari regizori de film și de teatru și-au dat mână în a-l pune pe scenă sau
Ziua UNATC "I.L. Caragiale". Adrian Titieni, Laurențiu Damian, Radu Gabriel, discursuri emoționante by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102343_a_103635]
-
repună, totodată, în drepturi producția lirică a Junimii din epoca ei de glorie, una dintre cele mai importante din deceniile șase, șapte și opt ale secolului trecut, aceea în ambianța căreia s-a cristalizat și s-a im¬pus opera eminesciană de maturitate.” „Comentariile dlui Eugen Lungu sunt exemplare prin inconformismul lor decent, prin pigmentul critic ce subminează venerația desuetă, duhul mimetic, ponciful lipsit de vlagă. Departe de-a ceda discursului convențional, retorismului ce încă mai face ravagii, inclusiv în patria-mamă
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
Laugier R. I. A., Preumont Y. (ed.), Romă: Aracne, 2009, pp. 17-33. Vanhese G. , " Imaginarul Orientului. Abordări tematice și abordări pneumatice În L’Imaginaire des Orients, : Ed. Universitaires de Lyon III, 2009, Symbolon Vol. 5, pp. 259-271. Vanhese G. , "Reminiscențe eminesciene în poezia franceză a lui Benjamin Fondane". Cahiers Benjamin Fondane, 2009, Vol. 12, pp. 133-145. Vanhese G. , "« Danzar con el sol ». A scrie miticul în Alejandro y los pescadores de Tancay » de Braulio Muñoz". Caietele Echinox, 2008, Vol. 14, pp.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
antologie a vieții poetei culeasă de Octav Minar De mare însemnătate culturală este și: Poesii, colecția tuturor edițiilor Maiorescu (edițiile I-XVI, 1883-1936), singura de acest fel completă (preț de pornire de 9.000 de euro). Legat de publicarea operei eminesciene, Titu Maiorescu îi scria poetului în februarie 1884: “Bine, Domnule Eminescu, suntem noi așa de străini unii cu alții? Nu știi D-ta iubirea și (dacă-mi dai voie să întrebuințez acest cuvânt exact, deși este mai tare) admirația adeseori
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
fragmentul de scrisoare redat mai sus. Maiorescu a fost, până la sfârșitul vieții, prietenul celui care era, iar mai apoi a celui care a fost, Eminescu. La îndemnul și prin preocuparea lui Maiorescu a fost publicat acest unic volum de poezii eminesciene din timpul vieții, reluat și republicat până în zilele noastre. “Dacă totuși am publicat și aceste poezii (nerevizuite de Eminescu) împreună cu celelalte, așa cum se găsesc, am făcut-o dintr’un simțământ de datorie literară. Trebuiau să devie mai ușor accesibile pentru
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
Scrisoarea I, II, III și IV ci Satira I, II, III și IV. Iar în ediția a noua titlul poemului nu e Luceafărul ci Luceafĕrul. Este prima ediție tipărită în 2.000 de exemplare. A 10-a ediție a poemelor eminesciene apare în anul 1907. Are tot 73 de poeme, plus cele 3 texte ale lui Maiorescu. A fost editată în 2.000 de exemplare, conform paginii de titlu, unde se spune: „a unsprezecea și a douăsprezecea mie de exemplare”. A
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]