7,318 matches
-
scenă propria depășire, au ca regulament de funcționare apofatismul, transparența, interdicția de a se instala pe ele înseși ca orizont spiritual ultim. în al doilea rînd, acest model respinge obiectivările Unității, autoritățile monopoliste, omogenizarea lumii sub o singură instituție religioasă, expansiunea unei singure doctrine asupra întregii lumi. El mizează, dimpotrivă, pe diversitatea culturilor și mai ales a persoanelor umane, fiecare tinzînd spre o realizare concretă, infinit variată a universalului. La rîndul lui, Henry Corbin interpretează anumite filozofii vizionare islamice și, pornind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transcendență se propune conștiinței, dezbaterilor și libertății ei. Desigur, pentru persoana sensibilă la această propunere, mijloacele de acces nu mai sînt omniprezente, precum în societățile tradiționale, dar nici nu lipsesc. Pentru un acces cultural și intelectual, există o bibliografie în expansiune, de la lucrări de popularizare la portrete de culturi spirituale, studii religioase și de filozofie a religiei ; există colocvii largi pe teme etice, există dialog între știință, filozofie și religie. Pentru un acces existențial, există Biserici, comunități Ceea ce s-a schimbat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ea nu există posibilități nemanifestabile, mister ireductibil, interioritate inviolabilă, care să aibă ascendent asupra posibilităților de manifestare. O entitate naturală e doar exterioritate potențială sau în curs de actualizare ; . că, actualizîndu-și posibilitățile, ea tinde să ocupe întregul spațiu exterior disponibil ; expansiunea ei nu e reglată decît de obstacole ori limite exterioare. E de observat că regimul natural nu poate lucra decît într-un cadru deja dat, într-un spațiu prealabil unde entitățile își exteriorizează și își confruntă posibilitățile. în schimb, regimul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
metafizică, o lege a schimbului între interioritatea divină și cea umană : Dumnezeu e constrîns să umple, cu întreaga lui divinitate, golul care îl cheamă, îl atrage, îl captează într-un anume sens. S-ar putea spune, de asemenea, că, limitîndu-și expansiunea naturală, ființa dă întrucîtva loc în sine însăși tuturor existentelor pe care nu le-a violentat, față de care s-a retras deși avea puterea de a le acapara, supune ori strivi. Exteriorul e întrucîtva transmutat de ea în propria interioritate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
puterea de a le acapara, supune ori strivi. Exteriorul e întrucîtva transmutat de ea în propria interioritate. Ceea ce, în afară și din afară, apare ca retragere înseamnă de fapt o îmbogățire a interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-adevăr, doctrinele spirituale susțin că, în om, aspectele naturale pot fi articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
relativă, primindu-și realitatea din abisul Deității. de țimțum face Gershom Scholem în De la création du monde, ed. cit., capitolul La création à partir du néant et l'autocontraction de Dieu, pp. 31-60. Despre concentrarea Principiului în întunericul metafizic, precedînd expansiunea luminii lui care dă realitate spațiului manifestării, vezi, de asemenea, René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul Les directions de l'espace. Pe aceste urme pornesc oamenii dorinței, atrași de plenitudinea Nimicului unde se retrage Dumnezeu cînd dă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
are felul ei de a asuma chiar în țesătura istoriei și a socialului modelul divin al puterii care se autolimitează. Vechiul Testament proclamă în cîteva rînduri acest model. După potop, curcubeul e semnul hotărîrii lui Dumnezeu de a-și stăpîni mînia, expansiunea distrugătoare în fața dezordinilor umane și cosmice, de a îndura și de a se îndura de condiția duală a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fost respectată în litera ei nici de împărații bizantini sau occidentali, nici de mai-marii Bisericii, dar a rămas totuși o normă pentru raportul dintre autoritatea spirituală și puterea temporală. Or, autoritatea spirituală consimte, în acest model, să nu aibă o expansiune nelimitată, să nu înglobeze toate aspectele realului, ci să lase un vid, semnificîndu-și astfel menirea supranaturală. Totuși, în Occidentul abandonat de Bizanț, Biserica va avea de asigurat, pe lîngă funcția spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
autonom de tehnici terapeutice variate, susținute de teorii comune și unite prin aceeași metodologie. Perioada de elaborare va dura aproape cincisprezece ani, între 1950 și 1965 aproximativ. Incepând cu anul 1965, terapia comportamentală există în mod oficial. Ea cunoaște o expansiune rapidă pentru care stau mărturie articolele, asociațiile, revistele, congresele, cărțile care se multiplică într-un ritm impresionant. Multe publicații sunt opera clinicienilor entuziaști dar neexperimentați, ale căror texte trădează uneori o lipsă supărătoare de formare în domeniu. Alte scrieri adoptă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Omri este dată de stela regelui moabitean Meșa, în care se afirmă că regelui lui Israel, Omri, „l-a oprimat pe Moab pentru multe zile”(KAI 181, liniile 4-5). Fiul lui Omri, Ahab (873-852 î.C.), continuă politica de expansiune a tatălui; conform Bibliei, el a fost un rege păcătos și, în timpul domniei sale, sunt datate tradițiile profeților Ilie și, în parte, Elizeu, apărători ai yahwismului „originar”. Regele Ahab apare și el în izvoarele asiriene care îl prezintă drept unul dintre
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
apare și el în izvoarele asiriene care îl prezintă drept unul dintre regii care a participat, împreună cu Hadad-Ezer din Damasc și Irhuleni din Hamat, la bătălia de la Qarqar (853 î.C.) în care coaliția siro-israelită a reușit să țină piept expansiunii asiriene. În timpul acestei perioadei de dezvoltare a Regatului lui Israel în cadrul politic al Siriei-Palestina, regatul lui Iuda pare să aibă o mai mică importanță, fiind implicat în mai multe lupte pentru stabilirea hotarelor cu Regatul Israel. Câțiva regi din această
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
brusc: regele Moabului, Meșa, s-a eliberat de dominația Israelului (cf. 2Rg 3,5 ș.u. și stela lui Meșa), în timp ce pe tronul Damascului a urcat Hazael care a rupt alianța cu Israel și a început o puternică politică de expansiune (2Rg 8,28), confirmată și de inscripția de la Tel Dan. Politica agresivă a lui Hazael s-a prelungit pentru câteva decenii; între timp, în Israel, un general al armatei, Iehu (841-815 î.C.), a preluat puterea printr-o lovitură de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
supraviețuire etc. „Mecanismul vieții sociale e doar declanșat, dezlănțuit de cadre, dar reacțiunea se săvârșește după o structură care-i aparține” voinței sociale (Herseni, 1934, 100). Izbindu-se de împrejurările diferite de mediu, precizează Gusti, voința socială este înrâurită în expansiunea ei, dar în același timp ea câștigă o resursă esențială, și anume materialul de care se servește pentru a crea manifestările spirituale, economice, etico-juridice și politico-administrative. Nu mai puțin originală este și viziunea lui Gusti asupra teoriei manifestărilor voinței sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
caută o soluționare în această provincie românească. Primit la redacție: mai 2005 Profesorul Henri H. Stahl și Școala sociologică de la București Ioan Mihăilescu Universitatea București Articolul tratează contribuția științifică originală a prof. H.H. Stahl în două direcții: la constituirea și expansiunea Școlii sociologice de la București, condusă de D. Gusti, și la edificarea unei concepții proprii de sociologie istorică ce depășește cadrul monografiei sociologice. Sunt puse în lumină date inedite de biografie intelectuală a sociologului și istoricului H.H. Stahl, evaluări privind semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca îngrijitoare pentru pensionari, iar cele mai realizate, ca asistente sanitare. Un număr destul de mic lucrează în fabrici din zona Milano. Numărul mare de bărbați care muncesc în construcții se datorează faptului că piața de construcții din Italia este în expansiune și există un deficit de forță de muncă; italienii muncesc mai rar pe șantiere și de aceea patronii italieni caută muncitori străini. De asemenea, piețele de muncă și mediul de migranți din Milano sunt definite etnic, iar românii nu lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
economică recentă a demonstrat încă o dată nevoia ca România să aibă politici bune în timpuri bune (good policies in good times). Este singura posibilitate de a avea stabilitate macroeconomică. Crearea de spațiu fiscal trebuie să se facă în perioadele de expansiune iar folosirea lui ne va ajuta în recesiune. 1.1. Relevanța utilizării soldului bugetar structural ca instrument de analiză a politicilor fiscal-bugetare Metodologia de analiză a eficienței politicii fiscal-bugetare în etapa precriză - bazată pe analiza deficitului bugetar efectiv - și-a
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de obicei unele componente ale cheltuielilor, cum ar fi indemnizațiile de șomaj, reacționează la ciclu) - din nou, ducând la deteriorarea echilibrului fiscal. Luarea în considerare doar a modificărilor echilibrului fiscal poate fi o eroare: aceste mișcări pot da impresia de expansiune (sau contracție) a acțiunilor de politică discreționară, chiar dacă modificările sunt date de factori ciclici” (Fedelino et al., 2009). În practică, metodele de calcul ale soldului bugetar structural se pot grupa în două categorii. Prima presupune estimarea cheltuielilor și veniturilor bugetare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fiscală poate fi considerată anticiclică sunt 2003-2004 și 2008-2009, perioade puternic impregnate de ciclul de afaceri politic. Îngrijorător, România a procedat la consolidare (ajustare) fiscală în perioadele de decalaj recesionist, creând spațiu fiscal care a fost epuizat în perioadele de expansiune puternică (vezi exemplul din perioada 2006-2008). Capitolul 2 Reforma indicatorului sold bugetar structural - estimarea soldului bugetar ajustat ciclic și în raport de absorbție (CAAB) În primul capitol am dezbătut necesitatea utilizării indicatorului sold bugetar structural pentru a analiza sustenabilitatea finanțelor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
25 - 0,35 față de 0,37 - 0,40 pondere a cheltuielilor bugetare în PIB). În România, matricea constrângerilor legate de spațiul fiscal redus poate împiedica acțiunea stabilizatorilor automați, simțindu-se acut nevoia continuării politicilor fiscale prudente în perioadele bune, de expansiune economică. Faptul demonstrat în lucrarea de față cu privire la prociclicitatea politicii fiscale în țara noastră poate sugera o mai mare atenție asupra stabilirii unei traiectorii sustenabile de finanțare. În România creșterea rolului stabilizatorilor automați ar trebui să reprezinte o prioritate. Teoria
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
parte, România are deja cheltuieli cu dobânzile de 2% din PIB și deci ar trebui să obțină un deficit primar de 1% din PIB (țintă dificil de atins). Flexibilitate redusă la șocuri. Regula este prea puțin restrictivă în condiții de expansiune și mult prea restrictivă în condiții de recesiune. Dacă regula nu este completată cu formularea de-a lungul unui ciclu (care presupune atingerea țintei propuse în medie, de-a lungul unui ciclu, nu anual), marja de manevră la dispoziția decidenților
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu un mic deficit este completată de formularea de-a lungul unui ciclu economic. Numai astfel regula fiscală își va putea juca rolul de stabilizator automat, beneficiind de o marjă de manevră în stimularea economiei în caz de recesiune (la expansiune se țintesc bugete echilibrate sau în surplus iar la recesiune deficite bugetare de Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România maximum 3% din PIB, cu respectarea regulii fiscale de 0,5% din PIB maxim pe deficitul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
risc este legat de consecințele negative pentru România în ceea ce privește formularea regulii fiscale. Astfel, dacă regula va rămâne în formularea actuală pot exista câteva probleme pentru România: a) prociclicitatea politicilor fiscal bugetare. Încadrarea în ținte se va face destul de ușor la expansiune (putând apărea chiar mici derapaje) iar la recesiune va presupune ajustări fiscale ce pot adânci recesiunea; b) nu ni se spune ce fel de balanță bugetară trebuie să fie echilibrată sau în surplus, pe total sau doar balanța primară (neluând
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
2 al lucrării. Se observă că o acțiune mai eficientă a stabilizatorilor automați (un coeficient a mai ridicat) asigură un stimul fiscal discreționar mai mare în perioade de recesiune și o restrictivitate mai mare a stimulului fiscal în perioade de expansiune. Revenind la propunerea privitoare la implementarea unui sistem integrat de reguli fiscale în România, consider că acesta trebuie funcționalizat prin consolidarea puterii regulilor fiscale pe cheltuieli impuse în Legea responsabilității fiscale. Legea responsabilității fiscale (LRF), intrată în vigoare în România
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
scheme de stimulare a investițiilor private în domenii cu valoare adăugată ridicată Este evidentă imperativitatea găsirii de stabilizatori automați adecvați. O mai mare progresivitate a taxării poate asigura această țintă, obligându-ne să manifestăm prudență în consum în perioadele de expansiune cu beneficiul unei reduceri mai mici a consumului în perioadele de recesiune. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 90 În scopul măririi eficienței sectorului guvernamental, este prioritar de aplicat un Plan de raționalizare a cheltuielilor publice, care să cuprindă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
la piața datoriilor sau a capitalurilor și, în ultimă instanță, impozitarea nerezidenților. Implementarea de stabilizatori automați adecvați în economie. O progresivitate mai mare a taxării poate asigura această țintă, forțându-ne să fim mai cumpătați în consum în perioadele de expansiune, cu beneficiul unei căderi mai mici a consumului în perioadele de recesiune. Implementarea unor programe de stimulare a ocupării. Reducerea drastică a muncii la negru. Creșterea numărului de contributori la bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj reprezintă soluția structurală
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]